Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

Invitatul emisiunii, directorul asociației Promo-Lex, Ion Manole, vorbește despre drepturile omului în Transnistria, despre care se poate spune că este cea mai defavorizată zonă din Europa din acest punct de vedere. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie pe marginea unei conferințe dedicate subiectului care a avut loc la Chișinău. Conferința a subliniat existența în continuare a unor dificultăți serioase privind libertatea de expresie și de circulație, obstacole în accesul mass-media independente și al apărătorilor drepturilor omului în regiune, dar şi problemele cu care se confruntă școlile cu predare în limba română din regiune. Ion Manole avertizează că Transnistria poate deveni „buturuga mica care să împiedice carul mare” al integrării europene a Republicii Moldova.

- Conferința pentru reconstrucția Ucrainei de la București – printre subiecte – solul esențial al României și Republicii Moldova în viitoarea refacere a vecinului din est distrus de agresiunea Rusiei. Ecaterina Tanasiiciuc aduce detalii privind discuțiile de la București.

- Autoritățile de la Chișinău planifică să separe procesul de reintegrare a regiunii transnistrene și parcursul de integrare europeană al Republicii Moldova. O corespondență de Valeria Vițu.

- Presa din Ucraina publică informații îngrijorătoare potrivit cărora regiunea separatistă Transnistria ar fi reactivată de Federația Rusă. La rândul său, ministrul Apărării de la Chișinău spune că informațiile sunt o exagerare.

- Republica Moldova continuă să se confrunte cu dificultăți în asigurarea țării cu energie electrică.

- Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova a dotat cu mobilier modern sălile de clasă patru școli din Republica Moldova.

Autoritățile de la Chișinău planifică să separe procesul de reintegrare a regiunii transnistrene și parcursul de integrare europeană al Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut de vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, care a explicat că cele două procese au ritmuri și dinamici diferite și nu pot fi sincronizate, transmite IPN.

„Vom face tot posibilul ca procesul de reintegrare a regiunii transnistrene să fie dinamic și să aducă rezultate. Înțelegem că necesită o perioadă de timp îndelungată decât cea în care ne propunem să avansăm în negocierile pentru integrare europeană”, a declarat Valeriu Chiveri în cadrul unui eveniment organizat de Asociația Promo-LEX „Drepturile omului în regiunea transnistreană: provocări, răspunsuri, perspective de reintegrare și parcursul european”.

***

Republica Moldova continuă să se confrunte cu dificultăți în asigurarea țării cu energie electrică. Rețelele electrice au fost nevoite să apeleze din nou la energia de avarie din România, miercuri. Este al treilea anunț de acest fel din partea autorităților, după ce sâmbătă Rusia a bombardat sistemul energetic al Ucrainei, ceea ce a afectat și Republica Moldova.

România asigură în aceste condiții stabilitatea sistemului electric al Republicii Moldova. Energia electrică de avarie este de 4-5 ori mai scumpă decât cea cumpărată de pe piață, iar Republica Moldova achită integral factura de consum. Situația ar putea dura până când Ucraina reușește să-și restabilească sistemul electric, însă reparațiile ar putea dura câteva săptămâni, potrivit autorităților ucrainene.  

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a mulțumit populației pentru că a redus consumul, ceea ce scăzut din presiunea pe sistem.

***

Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova a dotat cu mobilier modern sălile de clasă din două gimnazii și două licee în localitățile Rîșcani, Bălți și Corjova. Prin proiectul „Mobilier școlar pentru unități de învățământ din Republica Moldova”, elevii și profesorii din cele trei localități se bucură de noile dotări care încurajează implicarea activă a elevilor și facilitează procesul educațional. Prin aceste acțiuni, Guvernul României continuă să sprijine educația de calitate în școlile și liceele cu predare în limba română din Republica Moldova, transmite Radio Chișinău.

***

Primarul de Chișinău Ion Ceban a cheltuit de la începutul anului peste 155 de mii de lei românești pentru serviciile unui cabinet de avocatură din București. Contractul a fost încheiat pe 22 iulie, la o zi după ce edilul a anunțat că o dă în judecată pe ministra de Externe, Oana Țoiu, în contextul interdicției de intrare în spațiul Schengen, transmite TV8, care a consultat declarația de avere a primarului.

Ion Ceban a fost interzis în România, dar și întreg spațiul Schengen timp de 5 ani. Anunțul a fost făcut de Ministerul de Externe de la București, care menționa că decizia a fost luată din motive „ce țin de considerente de siguranță națională”, iar ministra Oana Țoiu, a explicat că interdicția a fost aplicată din cauza legăturilor lui Ion Ceban cu Rusia și a fost decisă după o documentare minuțioasă.

Ceban a reacționat imediat, negând orice legătură cu Moscova și a acționat-o în judecată pe Oana Țoiu. La începutul lunii septembrie, judecătorii de la București i-au respins cererea lui Ceban privind ridicarea restricției de călătorie, iar avocații lui au anunțat că vor ataca decizia la Înalta Curte de Casație și Justiție.

***

Proceduri mai simple la trecerea frontierei pentru transportatorii de marfă, costuri reduse şi mai puțin timp pierdut. De aproape o lună, Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline al Convenției privind regimul de tranzit comun, iar odată cu asta a intrat în funcțiune noul Sistem Computerizat de Tranzit. Implementarea acestui proiect s-a făcut cu sprijinul Uniunii Europene.

După aderarea la Convenție, declarația de tranzit se depune online o singură dată și rămâne valabilă pe tot traseul, fără a mai fi nevoie de acte noi la fiecare frontieră. Implementarea acestui sistem de tranzit este un obiectiv asumat în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană și reprezintă un pas important în integrarea Republicii Moldova în spațiul vamal european.

Asociația Parcul Natural București propune ca viitoarea administrație a Capitalei să demareze cinci proiecte majore de mediu — de la declararea Pădurii Băneasa ca parc natural și plantarea a un milion de arbori, până la amenajarea de piste verzi, infrastructură de biofiltrare și reconectarea unor spații naturale din București.

Proiectul „Dâmbovița Verde-Albastră”, inițiat de Asociația Mila 23–Ivan Patzaichin și Nod Makerspace este printre ideile propuse. Acesta urmărește transformarea cursului râului – aflat astăzi între maluri de beton și zone aglomerate de trafic –  într-un spațiu public accesibil.

Zona Parcului Văcărești este și ea pe listă — cu infrastructură modernizată și un centru de vizitare care ar putea convinge mai mulți oameni să-l viziteze.

Astfel de spații ne ajută să ne relaxăm și să ne conectăm la natură chiar din mijlocul orașului aglomerat.

Documentarul Recorder privind Justiția reprezintă un moment T0, care presupune asumări instituționale și politice și schimbări legislative. Iată ce spune la RFI vicepreședintele PNL Alexandru Muraru, deputat și lider al PNL Iași.

Alexandru Muraru, despre documentarul Recorder: ”Premierul Ilie Bolojan a spus foarte clar că este momentul unei resetări totale. Asta înseamnă că avem nevoie de o legislație nouă, complet nouă, care să permită practic să reformăm cu adevărat sistemul și sigur, vinovățiile, dacă ele există, sunt individuale și nu cred că pot fi colective”.

Despre conferința de presă a Curții de Apel București: ”Cred că este un moment T0, pentru că această conferință de presă susținută ieri la Curtea de Apel București nu a fost doar un eșec de comunicare, ci a fost o autodemascare instituțională, cu efecte profunde, a scos la iveală o cultură a puterii opace, agresivitate, o putere anacronică, în contradicție directă cu valorile democratice asumate oficial de România”.

În opinia sa, ”ce am văzut ieri în comportamentul conducerii de la Curtea de Apel a explicat niște reflexe instituționale, de parcă eram în comunismul târziu, un dispreț total față de presă, suspiciune față de aproape orice întrebare”.

Are vreo vină fostul ministru PNL al Justiției, Cătălin Predoiu, în contextul documentarului Recorder? ”Ceea ce au făcut magistrații în interiorul sistemului nu poate fi pus în cârca domnului Predoiu”, consideră Alexandru Muraru.

Jurnal de știri

Telecabina din Armenia « TaTever » a câștigat pentru a patra oară prestigiosul premiu internațional World Travel Awards pentru cea mai bună telecabină din lume, anunță lurer.com.

Pentru al patrulea an la rând, telecabina din Armenia și-a depășit concurenții din Bolivia, Brazilia, Vietnam, Canada, Noua Zeelandă, Statele Unite și Africa de Sud. Rezultatele votului deschis au fost anunțate la ceremonia oficială a World Travel Awards 2025 din Bahrain.

Anul acesta, „TaTever” (în traducere  « Aripile lui Tatev ») sărbătorește 15 ani de la înființare. De când a fost pusă în funcțiune, telecabina a devenit un simbol al turismului în Armenia. Ea este înscrisă în Cartea Recordurilor Guinness ca fiind cea mai lungă linie reversibilă de telecabină pentru pasageri din lume (5.752 metri).

Astăzi, telecabina este folosită de unul din cinci turiști care vin în Armenia. 

Telecabina asigură legătura între satul Halidzor, situat la 1.546 de metri altitudine, și mănăstirea Tatev, care se află la 1.537 de metri altitudine, pe cealaltă parte a canionul Vorotan. Telecabina trece peste acest canion de o lungime de 2,7 km și o adâncime de aproximativ 500 m. 

Kazahstanul va livra o parte din petrolul din zăcământul Kashagan direct către China din cauza pagubelor suferite de un terminal rusesc din Marea Neagră

Kazahstanul intenționează să livreze 50.000 de tone de țiței către China direct din zăcământul Kashagan, pentru prima dată, după ce o dronă ucraineană a avariat terminalul Consorțiului Conductei Caspice (CPC) din Marea Neagră, au declarat două surse pentru Reuters.

CPC, care reprezintă 1% din aprovizionarea globală cu petrol și ai cărui acționari includ Rusia, Kazahstan și Statele Unite, trebuie să își reducă exporturile, deoarece o parte esențială a infrastructurii sale de încărcare - un punct unic de acostare (SPM) - a fost avariată de atac.

Țițeiul va fi exportat din zăcământul Kashagan către China - cel mai mare importator din lume - prin conducta de petrol Atasu-Alashankou.

Conducta de petrol Atasu-Alashankou leagă Kazahstanul de regiunea chineză Xinjiang, dar transportă de obicei petrol din alte zăcăminte kazahe.

Alergând după Raluca (SpotMedia) - Cine sunt judecătorii din prima linie de susținere a șefelor Curții de Apel București (Hotnews) - Sute de magistrați se solidarizează cu dezvăluirile din documentarul Recorder. Dar cine poate reforma cu adevărat sistemul judiciar? (PressOne)
 

Ieri am participat la cea mai neașteptată și senzațională conferință de presă din carieră și nu au fost puține, povestește Emilian Isăilă jurnalist SpotMedia.

Conferința a fost organizată de judecătoarea Liana Arsenie, președinta Curții de Apel București.

Toată punerea în scenă avea drept obiectiv oferirea unei tribune președintei Liana Arsenie ca să desființeze investigația Recorder, vizionată de peste 3,1 milioane de ori numai pe YouTube.

În niciun moment, judecătoarea Liana Arsenie nu a răspuns concret la vreo acuzație apărută în investigația Recorder, cum că judecătorii sunt detașați în mijlocul proceselor, sunt reduși la tăcere prin măsuri disciplinare și sunt sfătuiți să fragmenteze procesele astfel încât corupții să scape pe bandă rulantă prin prescrierea faptelor.

Toate răspunsurile la aceste întrebări au fost, în realitate, non-răspunsuri: deciziile de detașare sunt conforme cu regulamentele interne și nu sunt publice, iar criticile opiniei publice sunt un atac la independența Justiției, unul atât de mare încât Lia Savonea, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța superioară, a sunat-o în timpul conferinței pe vicepreședinta Curții de Apel pentru a-i da indicații despre ce să le spună reporterilor. Nicio urmă de interferență.

În debutul conferinței s-a remarcat o femeie firavă, în robă neagră.

“Atenție! Vă rog, puțină atenție!” 

 “Mă numesc Raluca Moroșanu. Sunt judecător la Secția I Penală a Curții de Apel București. Am 26 de ani de magistratură din care 19 ani la Secția I Penală. Am venit aici ca să-l susțin pe colegul Laurențiu Beșu și să spun că tot ce a spus el acolo este adevărat (interviul din investigația Recorder)…”

Moroșanu și-a încheiat scurtul discurs în aplauzele jurnaliștilor, un fenomen extrem de rar - cinismul și suspiciunea fiind, concomitent, calități și defecte fundamentale pentru reporteri - și a plecat grăbită pentru că trebuie să intre în sala de judecată, având un proces pe rol. 

Nu a vorbit mai mult de 5 minute, dar cuvintele ei, rostite clar și apăsat, au demontat o punere în scenă a rețelei de magistrați, controlați de judecătoarea Lia Savonea, ce amintea de Partidul Comunist, confirmând toate informațiile despre corupția din cadrul Curții de Apel București. 

Președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, a fost încadrată la pupitru, de unde a susținut conferința de presă de joi, de doi dintre vicepreședinții instanței – judecătoarele Ionela Tudor și Sabina Adomniței. În sală s-au aflat, însă, alți aproximativ 30 de magistrați, după ce conducerea instanței le-a cerut tuturor judecătorilor care erau atunci la serviciu să vină la conferința de presă pentru „susținere”.

HotNews nu comentează parcursul lor profesional, dar pune la dispoziția publicului informații despre o parte dintre aceștia pentru că în justiția din România nu există obiceiul prezentării bilanțurilor profesionale individuale ale magistraților.

Andrei Iugan, magistratul surprins cu mâna la gură în timp ce judecătoarea Raluca Moroșanu afirma că mărturiile din documentarul Recorder sunt adevărate, s-a opus anulării condamnării fostului președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate Lucian Duță, dar a decis anularea condamnării de 5 ani de închisoare a fostului viceguvernator al BNR Bogdan Olteanu.

Florina Rizescu a făcut parte și din completul care a decis eliminarea  probelor DNA din dosarul în care medicul Irinel Popescu a fost acuzat că a încercat să mituiască cu 100.000 de euro procurori, pentru a scăpa de acuzațiile dintr-un alt dosar. Decizia judecătoarei Rizescu a fost dată după ce dosarul a stat 22 de luni în camera preliminară.

Ideea e simplă: să așteptăm dreptate de la personajele afișate joi, 11 decembrie, la conferința de presă a Curții de Apel București este inutil. Au livrat rupturi logice în răspunsurile oferite, lipsă de respect față de jurnaliștii invitați și față de publicul care urmărea evenimentul. 

N-are rost să avem iluzii că figurile de ceară venite să-și justifice incompetenta plătită cu salarii mari vor face justiție în România, scrie jurnalistul Daniel Gorgonaru într-un articol publicat de Libertatea.

Așteptările de la politicieni sunt iarăși niște false iluzii, deoarece ei beneficiază în cel mai mare grad de acest sistem al Justiției captive, devoalat de colegii de la Recorder. Nu au de ce să-l schimbe. Interesul lor este să-l perpetueze și eventual chiar să-l îmbunătățească.

Ce-ar putea face Nicușor Dan și Ilie Bolojan? Multe, dar în realitate vor băga capul în nisip. Premierul ar putea să-l schimbe pe ministrul Justiției, Radu Marinescu, ar putea să-l demită pe Cătălin Predoiu de la Interne (marele executant al legilor care ne-au adus în situația asta), iar președintele ar putea merge la CSM să prezideze ședințele acestui for și să ceară explicații pentru mutările judecătorilor și verificări.

Asociații de magistrați se solidarizează cu dezvăluirile documentarului Recorder, iar presiunea din stradă apără vocile critice din magistratură. 

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție și-au afirmat „solidaritatea cu magistraţii care înţeleg să denunţe public toate situaţiile în care independenţa lor este pusă în pericol.”

În opinia acestora, „orice încercare de a reduce la tăcere vocile critice din magistratură, prin invocarea abuzivă a „rezervei”, reprezintă un atac direct la adresa statului de drept, deoarece atunci când un judecător sau un procuror semnalează public derapaje care afectează actul de justiţie, fie că este vorba de ingerinţe politice, presiuni ierarhice sau deficienţe sistemice, acesta nu încalcă legea, ci o apără.” 

Sancționarea celor care semnalează ingerințe de orice fel, adaugă asociațiile semnatare, înseamnă „a descuraja exprimarea unor opinii critice în interiorul sistemului şi a consolida, în schimb, cultura tăcerii şi a complicităţii.”

PressOne notează că CSM are puterea de a lua decizii concrete în cazurile de corupție sistemică, însă plenul său este divizat în acest moment: secția de judecători acuză „dezinformarea” și „atacul” mediatic, în timp ce secția de procurori arată că „este necesară revizuirea unor dispoziții din legile justiției, unele dintre ele în sensul celor surprinse în conținutul materialului”.

În cazul în care plenul CSM nu reușește să tranșeze problemele, modificările politice vor cere timp și consens.

FCSB a obținut o victorie de senzație ieri seară în Europa League, 4-3 cu Feyenoord Rotterdam, după o revenire spectaculoasă. În schimb, Universitatea Craiova a pierdut acasă 1-2 cu Sparta Praga în Conference League. Tudor Furdui analizează cele două partide și face calculele calificării

Cum se văd europenii pe ei înșiși într-un moment geopolitic atât de complicat, precum cel pe care-l traversăm noi astăzi? Cel mai recent sondaj Eurobarometru indică o voință a europenilor pentru o Uniune mai puternică și mai fermă. De asemenea, o Europă cu o independență economică consolidată și o politică comună de apărare și securitate. Românii, însă, se mențin printre cei mai sceptici.

Două treimi dintre respondenți (67 %) sunt de acord că Uniunea Europeană este un loc de stabilitate într-o lume tulburată. Sprijinul pentru consolidarea independenței economice a UE este copleșitor: 83 %.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, preluat de Caleaeuropeană.ro, sprijinul pentru moneda euro, precum și pentru apărarea și securitatea comună se numără printre cele mai ridicate înregistrate vreodată.

Astfel, aproape opt din zece europeni (79 %) sunt în favoarea unei politici comune de apărare și securitate. Sondajul indică, de asemenea, un nivel de sprijin pentru moneda comună din UE  de 74%.

Aproape șase din zece cetățeni ai UE (59 %) sunt, de asemenea, optimiști cu privire la viitorul UE, iar aproape trei sferturi dintre respondenți (73 %) afirmă că se simt cetățeni ai UE.

În fața războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, 81 % dintre europeni sunt de acord cu primirea în UE a persoanelor care fug de război, în timp ce peste trei sferturi dintre europeni (77 %) susțin acordarea de sprijin financiar și umanitar Ucrainei.

Aproape trei sferturi (73 %) dintre cetățenii UE susțin sancțiunile economice împotriva Rusiei. De asemenea, 57 % sunt de acord ca UE să finanțeze achiziționarea și furnizarea de echipament militar Ucrainei.

În sfârșit, aproape trei sferturi dintre cetățenii europeni ( 74%) consideră că țara lor a avut de beneficiat de pe urma apartenenței la Uniune.

Aceste cifre constituie un răspuns solid al europenilor la criticile lansate recent de președintele Statelor Unite, Donald Trump. Ei nu văd deloc Europa în decădere, au încredere în proiectul lor și îl văd consolidat.

Dar cum se situează românii în acest tablou?

În general, mai jos de media europeană, ba, în unele aspecte, printre națiunile cele mai eurosceptice. Astfel, 70% dintre români consideră că țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la Uniunea Europeană. O majoritate solidă, dar cu 4 puncte procentuale sub medie.

Cât privește sprijinul pentru moneda euro, acesta este împărtășit de aproape 60% dintre români, cu 14 puncte sub media europeană.

Românii se numără printre cetățenii europeni care sprijină în cea mai mică măsură o politică de apărare comună a UE: 66%, față de o medie europeană de 79%. Doar bulgarii și austriecii mai sunt în urma noastră, cei din urmă nefiind membri NATO.

De asemenea, când vine vorba despre întărirea independenței economice a Uniunii Europene, românii se află pe locul penultim, devansând doar Cehia.

Trei sferturi dintre Români susțin o Europă mai consolidată economic față de o medie de 83%.

Astfel, România rămâne o țară majoritar pro-europeană, dar avansul extremismului, războiul hibrid și campaniile de dezinformare o mențin la coada clasamentelor.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România