Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Oligarhul moldovean Ilan Șor, cel care a coordonat tentativa Moscovei de a deturna alegerile din Republica Moldova, încearcă acum să-și extindă operațiunile de influență în Ungaria, acolo unde anul viitor vor avea loc alegeri, iar actualul premier Viktor Orban este în pericol să piardă puterea. O corespondență de la Liliana Barbaroșie.

- Republica Moldova a cerut din nou ajutor de avarie României pentru a-și menține funcționalitatea rețelelor electrice. UE promite asistență crescută pe domeniu, în condițiile în care Rusia continuă bombardamentele sistemului energetic din Ucraina, ceea ce afectează direct și Republica Moldova. Valeria Vițu are detalii.

- Când se referă la Republica Moldova, Federația Rusă folosește termenul de Moldavia și nu Moldova. E o formă mai veche, sovietică a denumirii statului. Ca și în cazul Ucrainei: Rusia folosește și inventează anumite cuvinte impuse uneori prin lege. Care sunt explicațiile acestor exprimări lingvistice? Ne spune jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

- RFI a avut recent o deplasare la Chișinău, unde am realizat mai multe emisiuni și interviuri pentru a veni mai aproape de ascultătorii noștri din Republica Moldova și a discuta cu experții și analiștii de la Chișinău. Colegul nostru Laurent Couderc a folosit ocazia pentru a sta de vorbă cu ambasadoarea Franței în Republica Moldova, Dominique Waag, despre cooperarea dintre Chișinău și Paris, despre proiectele comune – de la cele economice la cele culturale, dar și despre asistența oferită de Franța procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. 

- Situația presei din Republica Moldova rămâne fragilă, iar atacurile asupra jurnaliștilor, presiunile politice și vulnerabilitatea în fața dezinformării s-au accentuat.

- Primarul Chișinăului, Ion Ceban, cel care a fost interzis în România din cauza legăturilor cu Moscova, contestă declarațiile guvernării despre faptul că Rusia a declanșat un război hibrid împotriva Republicii Moldova.

- La Comrat, în capitala autonomiei găgăuze din sudul țării, a fost deschisă o expoziție despre foametea din 1946 organizată de puterea sovietică.

Republica Moldova a apelat pentru a doua oară la energie electrică de avarie din România, luni după amiaza, a anunțat ministrul Energiei de la Chișinău, Dorin Junghietu. Prima solicitare a fost sâmbătă, când, din cauza bombardamentelor Rusiei în Ucraina, sistemul energetic al Republicii Moldova a fost nevoit să apeleze la ajutorul de urgență al României. Ucraina a anunțat că reparațiile la sistemul electroenergetic vor dura mai mult decât de obicei, până la câteva săptămâni, timp în care sistemul energetic al Republicii Moldova va rămâne în continuare vulnerabil. Autoritățile moldovene îndeamnă populația să facă economii, iar experții avertizează că o nouă criză ar putea duce la deconectarea curentului în toată Republica Moldova sau în regiuni extinse.

Republica Moldova a mai avut în trecut două situații când sistemul energetic a cedat și curentul a fost deconectat în toată țara, tot din cauza bombardamentelor Rusiei în Ucraina, în iarna anului 2023. Detalii, în continuare în program

***

Republica Moldova a fost inclusă în Platforma Coridorului Marea Neagră-Marea Egee, prevăzută în Memorandumul de înțelegere semnat între Guvernele României, Bulgariei și Greciei. Documentul stipulează extinderea Coridoarelor europene de transport către Republica Moldova și Ucraina, catalogând demersul drept un răspuns strategic la realitățile geopolitice în evoluție și o reafirmare a angajamentului Uniunii Europene față de conectivitatea cu statele vecine, potrivit IPN.

***

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, cel care a fost interzis în România din cauza legăturilor sale cu Moscova, dar care în campania electorală pentru parlamentare s-a poziționat ca fiind pro-european, nu crede declarațiilor guvernării care susține că Rusia a declanșat un război hibrid împotriva Republicii Moldova. De la tribuna partidului pe care-l conduce, Ion Ceban a cerut probe, acuzând PAS că folosește acest clișeu ca scuză pentru eșecurile politice. În replică, partidul guvernării sugerează că astfel de declarații vin să confirme ipoteza că, deși Ceban se declară pro-european, în realitate, face jocul Moscovei.

„Ieșiți și declarați ferm, nu doar prin afirmații sterile și sperietori, dar acțiuni foarte concrete. Care sunt pericolele eminente și în ce domenii. Solicităm să încetați această manipulare a opiniei publice, să mințiți oamenii și să vă faceți campanie pe seama îngrijorărilor cetățenilor țării noastre, fie că sunt acasă sau peste hotare”, a declarat Ion Ceban.

Purtătoarea de cuvânt de la PAS a declarat pentru TV8 că „negarea războiului este o parte componentă a acestuia, iar primarul așa-zis „pro european”, interzis în UE pentru legăturile sale cu Kremlinul, își dă arama pe față. Ion Ceban se ocupă prea mult de promovare de știri false și manipulări, și mai puțin de oraș”, se arată în mesajul comunicatoarei Partidului Acțiune și Solidaritate.

***

La Comrat, capitala autonomiei găgăuze din sudul Republicii Moldova, a fost deschisă în cadrul Universității o expoziție de documente de arhivă și fotografii despre foametea din 1946 organizată de puterea sovietică. În Republica Moldova, potrivit unor estimări, între 150 și 300 de mii de oameni au murit de foame – o cifră care depășește substanțial numărul victimelor locale din cel de-al Doilea Război Mondial, a subliniat la vernisaj primarul municipiului Comrat, Serghei Anastasov. Foamea a afectat foarte puternic și minoritatea găgăuză. În prezent, autonomia este puternic influențată de propaganda rusă, iar efectele foametei organizate de sovietici nu sunt practic deloc cunoscute pe plan local.

***

Situația presei din Republica Moldova rămâne fragilă, iar atacurile asupra jurnaliștilor, presiunile politice și vulnerabilitatea în fața dezinformării s-au accentuat în ultimul an. O rezoluție adoptate la Forumul Mass-Media care a avut loc la Chișinău arată că, deși legislația s-a apropiat de standardele europene și oferă garanții suplimentare autorităților din audiovizual, presa rămâne fără mecanisme eficiente pentru combaterea abuzurilor online și a hărțuirii sau a discursului de ură. Rezoluția solicită crearea unui mecanism real de protecție a jurnaliștilor și înființarea unui centru comun pentru monitorizarea și investigarea cazurilor de violență și intimidare.

”Se naște un nou mod de a face politică”, declară într-un interviu la RFI fosta candidată SENS la alegerile pentru Primăria Capitalei, Ana Ciceală. Ea s-a clasat pe locul al cincilea la scrutinul din 7 decembrie, cu 6% din voturi. Ana Ciceală comentează de asemenea etichetele de ”comunistă” și ”marxistă”, care i s-au pus în campania electorală.

Ana Ciceală, despre scorul ei de la alegerile pentru Primăria Capitalei: ”Este un scor pentru proiectul nostru, care dovedește seriozitate, dovedește că avem un proiect politic pe termen lung, în care oamenii cred. A fost o victorie faptul că toți ceilalți contracandidați au preluat temele noastre (...). Se naște un nou mod de a face politică”.

Despre etichetele care i s-au pus: ”În campanie sunt foarte multe atacuri. Din păcate, vechea clasă politică are acces la subvențiile acelea pentru partide și le folosește cu precădere în preajma campaniilor electorale (...) și fiindcă au goarnele foarte mari, plătite cu bani publici, pun tot felul de etichete, suntem cu toții atacați, cei care încercăm să facem politica altfel”.

Despre viitorul SENS: ”Vom sta în stradă, vom sta în întâlniri cu oamenii Bucureștiului și nu numai, cu ceilalți oameni din orașele și localitățile României. Încercăm să construim ceva pozitiv, a treia cale”.

Despre viitoarele alegeri: ”Având în vedere că alegerile sunt peste doi ani de zile, vom fi bineînțeles realiști și vom discuta și vom fi deschiși cu toate forțele politice reformiste și proeuropene, nu vom discuta cu AUR”.

Datele arată că particule microscopice de plastic circulă deja prin aer, apă, sol, hrană şi chiar pot ajunge în corpul uman, iar pentru a limita criza asta e nevoie de un mix de legislaţie, tehnologii de filtrare și schimbări majore în modul de producţie și consum.

Pentru a-ţi reduce expunerea la microplastice în viața de zi cu zi, poţi adapta câteva obiceiuri:

- încearcă să porți haine din fibre naturale precum bumbac, lână, in, în loc de poliester sau alte materiale sintetice care eliberează microfibre la spălat;

- de asemenea, evită plasticul de unică folosință sau recipiente plastice, mai ales când încălzești mâncarea, și folosește sticlă, ceramică sau metal;

- filtrează și apa pe care o bei — apa la robinet cu filtru este de preferat față de apa îmbuteliată tot în plastic.

Jurnal de știri

Judecători, procurori și avocați au demonstrat duminică la Belgrad, în fața Curții Constituționale a Serbiei și a Facultății de Drept, împotriva a ceea ce descriu drept presiune politică exercitată asupra sistemului judiciar, potrivit Radio Slobodna Evropa.

Mitingul a fost organizat ca răspuns la anunțurile privind posibile modificări ale legii care reglementează funcționarea Parchetului pentru Criminalitate Organizată, precum și la faptul că unui procuror de la Parchetul din Belgrad nu i s-a permis să efectueze o inspecție a taberei de corturi amplasate în fața Adunării Naționale, unde se află susținătorii guvernului.

„Justiția este oarbă, dar sistemul judiciar nu este”, se putea citi pe o mare pancartă purtată de câteva sute de manifestanți. 

Judecătorul Milimir Lukić de la Curtea de Apel a declarat că modificările anunțate ar priva Parchetul pentru Criminalitate Organizată de autonomie și independență. El a susținut că, atunci când Parchetul pentru Criminalitate Organizată va deveni parte integrantă a Parchetului din Belgrad, așa cum propune proiectul de lege, rezultatul va fi, mai întâi, slăbirea, iar apoi dispariția organelor judiciare responsabile de gestionarea crimei organizate. 

Parchetul pentru Criminalitate Organizată este cunoscut pentru refuzul său de a se supune ordinelor politice din partea guvernului central. Recent, președintele sârb Aleksandar Vučić i-a numit pe procurorii din acest Parchet o „bandă criminală”.

Demonstrația s-a încheiat la Facultatea de Drept cu un moment de reculegere în memoria victimelor prăbușirii copertinei gării din Novi Sad de la 1 noiembrie 2024, eveniment care a declanșat proteste antiguvernamentale majore în toată Serbia.

Grupul de lucru însărcinat cu elaborarea legii locuințelor sociale din Muntenegru a vizitat Austria pentru a învăța din experiența acesteia, relatează vijesti.me. Modelul implică crearea unui fond național pentru locuințe finanțat de bugetul de stat, precum și o contribuție specială echivalentă cu un procent din salariul brut. Conform datelor Monstat, Muntenegru are 270.000 de angajați, iar salariul mediu brut este de 1210 euro. O contribuție de un procent, adică 12,10 euro de persoană, ar genera 39 de milioane de euro anual pentru dezvoltarea fondului. 

Pentru un apartament de 70 până la 80 de metri pătrați, chiria poate reprezenta între o zecime și o optime din salariul mediu net, care, în Muntenegru, s-ar ridica la 101 până la 127 euro.

Urmând modelul vienez, construcția de locuințe publice ar fi planificată în toate regiunile țării, ceea ce ar promova o dezvoltare mai echilibrată și ar limita centralizarea și exodul actual, în special din municipalitățile din nord.

Prima fabrică de muniții din Kosovo va fi construită la Jahoc, lângă Gjakovë, producția urmând să înceapă la sfârșitul anului 2026, relatează Evropaelire.org.

Obiectivul oficial este „consolidarea securității naționale” prin producerea locală de muniții, evitând astfel dependența externă.

Proiectul este discutat și susținut de parteneri internaționali precum Statele Unite și Regatul Unit.

Experții americani consideră această inițiativă un pas potrivit pentru consolidarea securității. Cu toate acestea, există critici care avertizează că, deși este legitim ca o țară mică să dorească să se apere, un astfel de pas ar putea fi perceput ca o amenințare de către vecinii săi, ceea ce ar putea crește tensiunile regionale.

Echipa antrenată de Cristi Chivu, Inter Milano, a pierdut din nou pe final în Liga Campionilor, 0-1 cu Liverpool după un penalty controversat. Ca și alți mulți români, Tudor Furdui a asistat la partida de pe San Siro unde l-a întâlnit pe comentatorul Costi Mocanu. Acesta a spus că trebuie să fim mândri de Chivu și să ne pregătim de ziua în care o echipa românească va juca din nou în Champions League.

Într-un moment în care Donald Trump adoptă un ton tot mai agresiv la adresa Europei, președintele ucrainean Volodimir Zelenski este pus sub o presiune tot mai mare de același președinte american.

Potrivit rapoartelor presei internaționale, partea americană depune acum eforturi constante în a-l convinge pe Volodimir Zelenski să accepte una dintre condițiile cele mai grele puse de Rusia în cadrul negocierilor de pace – și anume cedarea întregii regiuni Donbas. Ceea ce înseamnă ca Ucraina să se retragă fără luptă din zone pe care le controlează.

Am văzut în spațiul public unele opinii, venite chiar de la persoane publice, potrivit cărora Volodimir Zelenski ar trebui să accepte aceste cedări, de dragul păcii.

Însă președintele de la Kiev nu poate face acest lucru, din mai multe motive.

Unul, de natură juridică și constituțională. La preluarea mandatului, ca orice șef de stat, a jurat că va menține integritatea teritorială a țării. Dacă și-ar pune semnătura pe un astfel de document, el și-ar trăda jurământul și și-ar trăda conaționalii care și-au dat sângele pentru apărarea Ucrainei. Și așa îl va reține istoria.

O asemenea decizie grea poate fi luată doar de poporul ucrainean, eventual printr-un referendum. Sondajele arată că, în pofida suferințelor îndurate, ucrainenii resping orice cedare teritorială.

Deutsche Welle, reia datele unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev la sfârșitul lunii septembrie și începutul lunii octombrie, potrivit căruia 71% dintre ucraineni sunt împotriva cedării teritoriilor către Rusia.

Oricum, despre organizarea unui referendum nici nu poate fi vorba, cât timp țara se află sub bombardamente.

Un alt motiv pentru care Zelenski nu poate accepta cedarea de teritorii este de ordin strategic. Spre deosebire de omologul său american, el îi cunoaște pe ruși și altfel decât în calitate de parteneri de afaceri.

Zelenski este încredințat că, odată ce armatele sale vor începe să se retragă de pe teritoriile revendicate de ruși, aceștia vor putea foarte bine să-și continue înaintarea, profitând de un adversar dezorganizat și demoralizat.

Pozițiile pe care armata ucraineană le apără acum cu destul succes sunt puternic întărite, dacă le-ar părăsi, rușii se vor afla într-o situație foarte avantajoasă. Va fi o enormă tentație pentru ei de a merge mai departe, mult peste liniile stabilite.

Citeste siCând Putin vorbește de ”Noua Rusie”, la București trebuie să sune alarma

De altfel, într-o declarație recentă, acordată ziarului India Today, președintele Vladimir Putin a afirmat că va lua sub control întreaga regiune Novorossyia, indiferent de mijloace, diplomatice sau militare. Ceea ce ar însemna Odesa, nordul Mării Negre și gurile Dunării, Rusia devenind astfel vecină cu România.

Așadar, înainte de a aduce mult dorita pace, o cedare teritorială din partea Ucrainei ar fi sursa a numeroase pericole.

Întrebarea este dacă negociatorii lui Donald Trump înțeleg aceasta.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Donald Trump își continuă atacurile la adresa Europei, de data aceasta în interviul acordat ediției europene Politico. În acest timp, comentatorii observă că negocierile de pace în Ucraina sunt într-un punct mort, iar China urmărește, în tăcere, evenimentele.

”Cel mai influent om din Europa crede că Europa e plină de ratați” – iată cum rezumă Politico afirmațiile lui Donald Trump din interviul acordat acestei publicații.

”Prea multă imigrație, prea multă criminalitate, prea multe discuții fără scop, prea multă slăbiciune.

A fost un flux constant de critici, insulte și avertismente pe care Trump le-a prezentat drept sfaturi constructive menite să ajute Europa „în decădere” să prevină un declin fatal.

Era clar că atunci când Trump spunea „Europa”, avea de fapt în minte o distincție critică. Europa de Vest este ținta mâniei sale. În opinia sa, cele mai mari țări ale sale și cele mai cunoscute capitale ale lor devin gropi de gunoi sufocate de imigranți.

Sadiq Khan, de exemplu, este zugrăvit drept ”un primar oribil. incompetent, vicios și dezgustător.”

Trump a spus că doar imigrația necontrolată a făcut ca Sadiq  Khan să ajungă să fie ales.

În schimb, a avut lucruri generoase de spus despre liderul maghiar Viktor Orbán și președintele turc Recep Tayyip Erdoğan pe care îl consideră dificil, dar colaborează bine cu el. Între timp, el a avut și cuvinte frumoase pentru Polonia pentru limitarea imigrației.

Trump crede că acum este momentul ca Zelenski să negocieze sfârșitul războiului pentru că îl „pierde”. Dacă unii lideri europeni vor să-l ajute să continue să lupte până când câștigă, ”atunci, să-l susțină” – dar să nu să se uite către Statele Unite pentru a duce povara.

Comentând strategia americană de securitate și ultimele declarații ale lui Tump, ziarul francez Ouest-France observă că  ”europenii sunt tratați din ce în ce mai mult ca vasali în mintea lui Donald Trump:

Răspunsul nostru trebuie să fie la fel de crucial ca acest atac. Vrem să devenim vasali (ai Washingtonului) sau să ne lăsăm atacați (de Moscova) fără să opunem rezistență? Sau vrem să ne definim propria sferă de influență? Este important să rămânem calmi - dar să nu reacționăm deloc ar fi jenant.”

În acest timp, Kyiv Post constată că ”negocierile de pace au devenit un drum spre nicăieri.

Practic, Trump își dorește o victorie rapidă. Nu este cu adevărat preocupat să înțeleagă factorii principali ai conflictului - de fapt, pare să fie influențat în această etapă de narațiunea rusească.

Acest lucru reflectă, probabil, opiniile celor din MAGA. Dar și campania de dezinformare de succes dusă de Rusia de-a lungul multor ani în rândul extremei drepte populiste din SUA”.

Iar Deutsche Welle vede cum, în acest context, China rămâne tăcută. Ea menține legături strânse cu Moscova și își cântărește interesele strategice.

”Beijingul revendică Taiwanul și nu a exclus utilizarea forței pentru a realiza „reunificarea”.

De când Rusia a lansat invazia, atât Taiwanul, cât și China au monitorizat îndeaproape evoluția conflictului.

Norma pe care am avut-o în ultimii 70 de ani în relațiile internaționale este că nu există modificări teritoriale prin forță militară. Întrebarea este: ce se întâmplă dacă se încalcă această normă?”

CCR decide miercuri soarta noilor taxe pe locuințe și mașini. Măsurile din pachetul 2 de austeritate, în analiză finală (Adevărul) - Macron vine în România în 2026. Ce a vorbit cu Nicușor Dan la Paris despre industria de apărare, strategia lui Trump și războiul hibrid (SpotMedia) - Criza apei din Prahova: Peste 100.000 de oameni nu au încă apă de băut. Scenariul Apelor Române: după Revelion, urmează restricții (Europa Liberă)

Curtea Constituțională este așteptată să se pronunțe miercuri asupra legalității pachetului 2 de măsuri de austeritate, care prevede majorări de taxe și impozite locale, inclusiv pentru locuințe și autoturisme, precum și alte măsuri destinate creșterii veniturilor bugetare începând cu 2026, informează Adevărul.

Practic, proiectul propune creșterea taxelor locale pentru toate formele de proprietate deținute de persoane fizice - mașini, locuințe sau terenuri, dar și majorarea unor taxe și impozite care privesc mediul de afaceri.

Tot astăzi Curtea Constituţională a Românei discută sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei în legătură cu noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor. 

Magistraţii au fost convocaţi de preşedintele Instanţei supreme, Lia Savonea, vinerea trecută, pentru a-şi exprima poziţia, în cadrul Secţiilor Unite, în legătură cu noul proiect al pensiilor speciale de care beneficiază judecătorii şi procurorii. Cei 102 judecători prezenţi la şedinţă au votat în unanimitate pentru sesizarea CCR.Potrivit judecătorilor ÎCCJ, proiectul prezinte „lacune normative, încalcă standardele internaționale, iar caracterul de urgență al acestuia nu a fost demonstrat sau a fost construit pe o realitate contrafactuală”.

„Proiectul normativ discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă brutal independența justiției, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați, încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența Curții de Justiție a Unui Europene, Curții Europene a Drepturilor Omului, încalcă de asemenea caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituțional”, a declarat Victor Alistar, purtător de cuvânt de la Înalta Curte.

După câțiva ani în care Justiția a dispărut aproape complet de pe agenda publică, societatea românească s-a trezit în fața unei realități greu de digerat, în care dosarele de mare corupție sunt îngropate în mod sistematic. Inculpați celebri achitați în apel după ce în prima instanță primiseră ani grei de închisoare, procese tergiversate până când faptele ajung la prescriere, condamnări definitive care sunt reevaluate și șterse cu buretele. În plus, asupra DNA au început să planeze suspiciuni privind blocarea unor anchete penale.

„Senzația este că orice ai face, scapi”, spune unul dintre magistrații pe care i-am intervievat. Același magistrat făcea o declarație șocantă la ultimul bilanț al Parchetului General: „România e în situația de a fi mai aproape de un paradis al infractorilor decât de un stat de drept”.

Cum am ajuns în această situație? Acest documentar de două ore, care comprimă o muncă de investigație de peste un an și jumătate, încearcă să explice mecanismele complicate prin care sistemul judiciar, un pilon cheie al oricărui stat democratic, a ajuns să fie capturat de un grup de interese format din magistrați și politicieni.

Într-o formă simplificată, pactul dintre cele două tabere arată așa: politicul a oferit legi care au creat o organizare piramidală a sistemului de justiție, punând toată puterea în mâinile unui grup restrâns de magistrați, iar această mână de magistrați a oferit la schimb o justiție care nu-i mai deranjează pe cei puternici.

Mărturiile adunate din interiorul sistemului de justiție și pe care le prezentăm în acest material sunt de o gravitate fără precedent. Ele vorbesc despre dosare de mare corupție în care judecătorilor li se sugerează să ia decizii favorabile inculpaților, despre încălcarea flagrantă a principiului repartizării aleatorii a dosarelor prin schimbarea discreționară a completurilor de judecată, despre cum magistrații care nu se supun sunt marginalizați, hăituiți prin anchete ale Inspecției Judiciare și uneori chiar excluși din magistratură.

Consecințele acestor realități dramatice ne afectează viețile tuturor, pentru că o societate democratică nu poate supraviețui fără o justiție independentă.

Președintele Nicușor Dan a declarat, marţi, la finalul întâlnirii oficiale cu Emmanuel Macron de la Paris, că l-a invitat pe președintele Franței să viziteze România în 2026, iar acesta a confirmat că va veni.

În conferința de presă, Nicușor Dan a precizat că discuțiile au vizat și economia, subliniind că Macron a evidențiat caracterul strategic, pe termen lung, al investițiilor franceze din România, nu unul speculativ.

În privința noii strategii de securitate a SUA, Nicuşor Dan crede că Europa trebuie să se mobilizeze pentru a-și asigura securitatea.

Discuțiile au vizat şi tema războiului hibrid și a dezinformării, cei doi lideri convenind că pot învăța unii de la alții din experiențele proprii, scrie SpotMedia.

Peste 100.000 de locuitori din județele Prahova și Dâmbovița nu au nici în prezent – la două săptămâni după înfundarea barajului de la Paltinu – apă bună de băut de la chiuvetă.

Autoritățile județene speră ca apa potabilă să fie distribuită de la finele săptămânii, dar asta depinde de rezultatele bacteriologice.

Până atunci, au cerut Guvernului să distribuie în continuare apă potabilă îmbuteliată populației.

Administrația Națională Apele Române propune ca, după Revelion, apa din cele 12 localități afectate să fie restricționată. Problema barajului de la Paltinu ar putea fi rezolvată abia în vara anului viitor.

Pe larg pe pagina Europei Libere.