Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

Doi economiști pledează la București pentru o integrare accentuată a statelor europene. Actuala criză obligă statele europene să găsească soluții. Cu cât mai repede, cu atât mai bine.

Ieri, la București, am asistat la prima zi a dezbaterilor organizate de revista britanică „The Economist”. A fost un prilej pentru a asculta economiști și o serie de idei legate de momentul pe care îl traversează economia globală.

Yannis Stournaras, guvernatorul Băncii Greciei, a făcut o comparație între crizele din anii 2020 și apoi 2022 și actuala criză generată de războiul din Orientul Mijlociu. Suntem în fața unui nou pericol inflaționist. Guvernatorul Băncii Greciei a spus că deja așteptările privind rata inflației în zona euro au crescut la 3,1%, de la nivelul de 2%, înregistrat în februarie a.c.

Incertitudinea este foarte mare, iar bancherii centrali sunt reținuți în a spune că vorbim despre o inflație tranzitorie, așa cum declarau în anul 2021. De data aceasta, nimeni nu știe când se va termina războiul din Orientul Mijlociu și, de asemenea, cât timp se vor prelungi efectele în economie.

În criza sanitară, în anul 2020, statele europene au susținut economia, iar inflația a ajuns chiar în teritoriu negativ. Nu pentru mult timp. Peste doi ani, în august 2022, inflația în zona euro era de peste 10%, dar, între timp începuse războiul din Ucraina și implicit o criză plecată de la energie.

Statele, politicienii și cetățenii nu au uitat astăzi explozia creșterii prețurilor din urmă cu aproape patru ani. Interesant este că, ieri, în cadrul conferinței, guvernatorul Băncii Greciei a ținut să spună de două ori că în actuala situație este posibil ca salariile să nu mai poată crește așa cum s-a întâmplat în crizele precedente.

De ce s-ar întâmpla acest lucru, adică o înghețare a salariilor? Yannis Stournaras nu precizează, dar se subînțelege că, de data aceasta, inflația se suprapune cu dificultățile economice prin care trec companiile și de aceea este puțin probabil să existe creșteri de salarii în sectorul privat, iar în cel public raționalizarea cheltuielilor bugetare ar putea duce la păstrarea salariilor la același nivel. De altfel, România a și adoptat modelul acesta, în sensul că se află în al doilea an consecutiv în care salariile bugetare și pensiile nu au fost crescute.

Economistul grec crede că este foarte posibil ca banca centrală să nu mai fie, de data aceasta, pilonul pieței. Răspunsul european în fața acestei situații ar trebui să fie o economie mai integrată. Fragmentarea Uniunii Europene trebuie redusă, iar obiectivele comune, precum apărarea sau mediul sunt tot mai coagulate.

De altfel, emiterea de obligațiuni comune europene pentru finanțarea unor programe precum Next Generation EU sau SAFE arată un grad de integrare europeană ridicat. Trebuie menționat că, de exemplu, în criza din anii 2008-2009 statele din zona euro nu au reușit să se pună de acord pentru emiterea de obligațiuni comune.

Guvernatorul Băncii Greciei a încheiat discursul de ieri dând un citat care spune „marele pericol este ca în vremuri tulburi să acționăm folosind o logică perimată”. Trimiterea este clară la criza de astăzi, dar Yannis Stournaras nu precizează mai clar care pot fi mijloacele folosite pentru a combate noul puseu inflaționist.

Tot ieri, a susținut o alocuțiune și Enrico Letta, autorul unui raport referitor la piața unică. Acesta a fost de la început foarte tranșant spunând: „problema principală a competitivității europene se bazează pe un punct fundamental. Nu este complicat să numim problema, ci este dificil să depășim obstacolul. Problema principală este reprezentată de faptul că Uniunea Europeană se bazează pe 27 de state și deci pe cooperare între statele membre. Fragmentarea piețelor financiare, de energie și conectivitatea reprezintă cauza slăbiciunii noastre”, concluzionează Letta. Care completează, pentru a fi mai convingător, că statele europene sunt de două feluri: mici și cele care nu își dau seama că sunt mici. Soluția este clară o mai accentuată integrare europeană.

Turneul masculin - Țiriac Open, care a început la București, a avut ieri un spectator de seamă. Sorana Cârstea, locul 30 ATP, a venit la deschidere și a vorbit despre evoluțiile sale foarte bune din acest sezon.Cârstea se va retrage din activitatea competițională la sfârșitul anului.

Prezentă la Centrul Național de Tenis pentru deschiderea oficială a turneului masculin ATP 250, Sorana Cîrstea, în vârstă de 35 de ani, cea mai bine clasată jucătoare din România în topul WTA, a vorbit despre ultimul an al carierei sale și despre planurile de viitor. La începutul interviului Sorana a povestit cum s-a apucat de tenis și cine a fost idolul său.

"Am început tenisul după ce am văzut-o pe Steffi Graf la televizor, așa că ea a fost idolul meu. Cu ea mi-aș fi dorit să schimb câteva mingi. Îmi plac copiii extrem de mult, ador să petrec timpul cu ei, să dau din energia mea”.

Poreclită "Sori", cea mai valoroasă jucătoare din România în acest moment, aflată pe locul 30 ATP, a schimbat câteva mingi cu copiii din București și s-a bucurat de momentele petrecute în compania acestora.

„Știu ce înseamnă când cineva vine să joace cu tine, chiar dacă este doar pentru două minute. Așa că mă bucură mult experiența de azi. M-am încărcat de energie și sper că și ei la fel.”

Decizia de a se retrage la sfârșitul acestui sezon nu a fost ușor de luat, mai ales că Sorana joacă acum cel mai bun tenis al său din toată cariera.

„Fiecare săptămână este extrem de emoționantă, dar mi-am asumat că acesta este ultimul meu an. Așa cum se vede după rezultate, este un an excelent, sunt din nou în top 30, mă bucur să fiu atât de competitivă și mă bucur să am un an atât de frumos. Decizia nu e ușoară, însă a venit după câțiva ani de pus în balanță foarte multe vise și anumite oportunități. Nu e o decizie ușoară, dar mă bucur să pot să am acest an și să pot să ies cu capul sus din tenis.”

Întrebată ce va face după ce va agăța racheta în cui, Sorana nu a vrut să dezvăluie planurile sale de viitor

„Îmi doresc să fac foarte multe lucruri, dar acum încerc să mă concentrez doar pe tenis. Am foarte multe planuri și foarte multe interese pe lângă tenis și sper că pot să aduc un aport în multe arii din viața mea. Vom vedea după exact în ce domeniu mă voi orienta. Momentan îmi doresc să joc cel mai bun tenis posibil.”

Un lucru este cert. Chiar dacă se va stabili în străinătate după retragere, sportiva va reveni întotdeauna cu inima deschisă în țară.

Întrebată dacă va rămâne în România după retragere sau se va stabili în străinătate, sportiva a dat de înțeles că ia în calcul mai mult a doua variantă.

„Sigur voi avea tot timpul o casă aici, în România, pentru mine aici este acasă, în România, aici este familia, aici sunt prietenii și indiferent unde voi fi în lumea aceasta, pentru mine mereu acasă va fi în România și o bucată din an sigur o voi petrece aici.”

Modestă așa cum a fost întotdeauna, Sorana a spus că nu se gândește deocamdată la un meci fastuos de retragere.

„Momentan nu mă gândesc la un meci de retragere, sunt o persoană destul de discretă și n-am visat niciodată la o retragere fastuoasă. Pentru mine, cel mai frumos titlu a fost cel de la Cluj, a fost o retragere așa cum mi-am dorit."

Dacă nu se gândește la un meci de retragere, Sorana ar fi extrem de bucuroasă dacă ar putea urca, până la momentul retragerii, în top 20 mondial.

Ilie Bolojan, la Digi24: Acciza, tăiată doar la motorină, fond de solidaritate din profitul companiilor petroliere. Ce spune despre PSD - De la trei luni la trei ani: plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, o măsură anunţată ca temporară în iunie 2023, se prelungeşte până în iunie 2026 (Ziarul Financiar) - Restul e arhivă. 52.341 de motive să citiți ce rămâne după Europa Liberă România

Președintele Nicușor Dan descrie funcționarea Coaliției drept „o combinație de administrativ cu joc politic”. El spune că, în pofida atacurilor, partidele de la guvernare „cooperează când e vorba să ia niște măsuri”, informează HotNews.

Preşedintele Nicuşor Dan a spus, luni seară, răspunzând unei întrebări a jurnaliștilor, că atacurile dintre partidele din Coaliţie nu sunt o noutate, „așa că ne-au dat ocazia să ne obişnuim cu asta”. 

„Nu cred că e potrivit un guvern minoritar”, a spus președintele.

Chestionat, de asemenea, dacă îl mai vrea premier pe Ilie Bolojan, Nicuşor Dan nu a dat un răspuns clar, spunând că atribuţiile constituționale trebuie împărţite în această situaţie: „Trebuie să împărțim atribuțiile constituționale. Preşedintele numeşte, Parlamentul susţine Guvernul pe toată perioada desfăşurării exerciţiului”.

Întrebat dacă se simte pregătit să gestioneze o criză politică, în contextul în care PSD decide în 20 aprilie dacă va ieși de la guvernare, și ce mesaj are pentru investitori, Nicușor Dan a vorbit despre „responsabilitate și maturitate” în coaliție.

Premierul Ilie Bolojan a declarat, în direct la Digi24, că Guvernul va reduce acciza la carburanți, în special la motorină, în contextul scumpirii accelerate a petrolului pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. În plus, se pregătește un fond de solidaritate finanțat din profiturile excepționale ale companiilor din energie pentru a acoperi parțial costurile măsurii. Șeful Executivului a precizat că decizia finală va fi luată până la finalul săptămânii și aplicată de săptămâna viitoare, în paralel cu alte intervenții pentru limitarea adaosurilor comerciale și sprijinirea transportatorilor și agricultorilor, avertizând că reducerea accizei trebuie calibrată în funcție de impactul asupra bugetului. Pe plan politic, Bolojan a spus că o eventuală criză generată de PSD ar putea destabiliza coaliția și a subliniat că România are nevoie de stabilitate, în timp ce a evitat să comenteze scenariul unei schimbări de premier.

Guvernul menţine astfel controlul asupra preţurilor pentru principalele produse alimentare, în contextul în care inflaţia a fost de 9,3% în februarie 2026 faţă de acceaşi lună a anului trecut, conform datelor Institutului Naţional de Statistică, iar alimentele s-au scumpit cu aproape 8%, lucru care pune presiune asupra puterii de cumpărare a populaţiei.

După pandemia de COVID-19 din 2020 și izbucnirea războiului din Ucraina, în cursul anului 2022, principalele produse alimentare de bază - zahăr, ulei, cartofi, lapte, ouă, carne, pâine, legume şi fructe - au înregistrat scumpiri mari, care se menţin şi în prezent, iar ele provoacă distorsiuni pe piaţa produselor agricole şi alimentare, cu efecte negative majore asupra consumului şi asupra puterii de cumpărare a consumatorilor, afectând siguranţa şi securitatea alimentară a populaţiei, motiv pentru care guvernul a decis prelungirea limitării adaousului comercial, scrie ZF. 

„Consumul a scăzut drastic în anul 2025, respectiv 2026”.

Europa Liberă România a investigat în ultimii șase ani cum e cheltuit banul public, cum funcționează instituțiile și ce se întâmplă acolo unde statul eșuează. Unele articole au schimbat legi. Altele au deschis anchete sau au contribuit la salvarea de vieți. Multe au setat agenda publică. Textul nu este un bilet de adio. Este o trecere în revistă a subiectelor care au contat, dar și a unor întrebări la care redacția nu a obținut răspunsuri.

”Euro trebuie să fie un obiectiv pentru România”. Iată ce a spus președintele Nicușor Dan luni seara, în deschiderea evenimentului „The Economist - Romania Government Roundtable”. Dar unde ne aflăm în ipoteticul drum către moneda euro?

Treizeci de secunde. Atât a durat argumentația președintelui Nicușor Dan cu privire la aderarea României la zona euro. O temă care pentru mult timp a intrat într-un con de umbră, dar care a revenit în atenție odată ce vecinii bulgari au făcut pasul spre moneda unică.

Așadar, poate deveni aderarea la euro viitorul proiect de țară?

Mai întâi, gradul de susținere publică. Un sondaj Eurobarometru publicat în decembrie 2025 indica un sprijin al românilor pentru moneda unică de 60%.

Să spunem însă că nivelul se situează mult sub media europeană, de 74%. Sau de 80%, dacă ne referim doar la cetățenii din zona euro.

Totuși, acest nivel de susținere este rezultatul informării și experiențelor personale . Nu a existat niciodată o campanie de informare la nivel național cu privire la aderarea la zona euro.  Dezinformări, însă, există.

Dar de unde am pleca în drumul spre euro? Ei bine, de foarte jos, dacă privim la criteriile de aderare la moneda europeană.

Inflația depășește cu mult pragul minim de 1,5%. Deficitul bugetar – mult peste nivelul maxim admis de 3% din PIB.

Citeste siMugur Isărescu răsucește „cuțitul în rana” îndepărtării de zona euro

Ratele dobânzilor depășesc cu mult mai mult de 2 puncte procentuale nivelurile minime din țările zonei euro. Doar datoria publică se află undeva aproape de nivelul maxim permis de 60% din PIB.

Și trebuie spus că situația s-a înrăutățit mult în ultimii 10 ani. La sfârșitul lui 2016, la plecarea guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș, România se afla cel mai aproape de atingerea condițiilor pentru aderarea la euro.

Guvernările care au urmat, pandemia, războiul din Ucraina și incertitudinile legate de războiul din Orientul Mijlociu au dus fiecare, la înrăutățirea parametrilor.

De aici plecăm. Aceasta, în cazul în care cele 30 de secunde ale președintelui Nicușor Dan, de la conferința organizată de prestigioasa revistă The Economist, chiar se vor transforma într-un proiect de țară.

Întrebarea este ce guvern și l-ar putea asuma.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Președintele Donald Trump a invocat posibilitatea preluării Insulei Krarg din Golful Persic, generând astfel o nouă creștere a prețului petrolului. Dar comentatorii își exprimă rezervele cu privire la câștigurile strategice ale unei asemenea operațiuni, oricum riscante. Între timp, în tabăra MAGA, opțiunea pro-război pare să câștige teren.

Potrivit unei analize publicate de Le Figaro, ”capturarea insulei Kharg ar priva Iranul de o parte semnificativă din veniturile sale și ar reprezenta o provocare majoră pentru o economie iraniană deja afectată de sancțiuni și război. Cu toate acestea, nu ar ridica blocada Strâmtorii Ormuz și ar putea exacerba impactul economic prin reducerea suplimentară a exporturilor de petrol”.

Și expertul citat de Time atrage atenția că ”dacă SUA ar ataca și distruge infrastructura energetică a insulei, probabil ar invita la represalii iraniene masive asupra infrastructurii energetice a statelor arabe din Golful Persic, dincolo de ceea ce am văzut până acum”.

BBC consideră că și dacă ar cuceri insula, ”SUA s-ar confrunta apoi cu problema menținerii poziției.

Un scenariu comparabil ar fi Insula Șerpilor din Marea Neagră, pe care Rusia a ocupat-o la începutul invaziei sale la scară largă din februarie 2022, doar pentru a fi alungată de focul constant de hărțuire din partea ucrainenilor.

Orice ocupație americană îndelungată a teritoriului iranian ar fi, de asemenea, nepopulară în SUA, inclusiv în rândul unor susținători ai președintelui Trump, care l-au ales parțial pe baza promisiunii de a nu se mai implica niciodată în astfel de conflicte”.

Dar iată că o schimbare radicală a avut loc la CPAC, conferința conservatorilor americani susținători ai lui Donald Trump, constată Courrier International.

”Reuniunea anuală, unde Trump denunțase de mult intervenționismul, s-a concentrat anul acesta pe justificarea operațiunilor militare din Iran”.

The New York Times relatează că dezbaterea a avut loc la reuniunea din 25- 28 martie, lângă Dallas. S-a votat cu boabe de fasole aruncate în borcane pentru a măsura sprijinul pentru conflict - „și în cea mai mare parte a evenimentului, numărătoarea a fost strânsă”. Până când un ”aflux masiv de boabe” în borcanul „da”, s-a produs de seara până în zori și a înclinat balanța.

„Măsluit sau nu”, acest sondaj pare să ilustreze sprijinul pentru opțiunea militară în rândul activiștilor trumpiști, mai scrie The New York Times.

Politico raportează o „diviziune generațională” vizibilă nu doar în rândul activiștilor, ci și în rândul influencerilor conservatori și chiar în Casa Albă. Astfel, „unii tineri loialiști din tabăra MAGA și-au exprimat o nemulțumire profundă și chiar furie față de decizia administrației Trump de a reaprinde conflictul în Orientul Mijlociu”.

Pentagonul se pregăteşte pentru săptămâni de operaţiuni terestre în Iran, declara oficiali americani, în timp ce mii de soldaţi americani şi puşcaşi marini sosesc în Orientul Mijlociu. Este contextul in care Donald Trump a declarat că vrea să „pună mâna pe petrolul din Iran” şi ar putea ocupa centrul de export de pe Insula Kharg.

PNL va avea două opțiuni dacă PSD va decide în urma consultării din 20 aprilie să iasă din coaliție, spune vicepreședintele liberal Gheorghe Falcă. E vorba fie de formarea unui guvern minoritar care să caute sprijin în Parlament, fie de trecerea în opoziție. Declaratiile vin în contextul în care PSD se pregătește de referendumul intern din 20 aprilie.  

Într-o petiție, asociația cere instituțiilor române să ajute la garantarea unui scrutin desfășurat conform normelor democratice. Dacă statul român alege să nu sesizeze neregulile procesului electoral din Transilvania, atunci România își va pierde credibilitatea în plan european, spune coordonatorul petiției. Il veti asculta in aceasta seara.  

Trupa Rana lansează albumul „Despre dragoste și alte dezastre” printr-un concert special la Control Club, București. Evenimentul marchează un moment important în parcursul formației: primul long-play după aproape zece ani de activitate. 

„Despre dragoste și alte dezastre” conține nouă piese construite astfel încât să spună mai multe povești și să treacă ascultătorul prin multiple stări, însă numitorul comun rămâne dragostea, trăirea inevitabilă care modelează, schimbă și uneori zdruncină totul. Acesta poate fi ascultat online pe toate platformele de streaming.

„Veți asculta cântece despre relații pe care nu știi dacă ar trebui să le lași sau nu în urmă, cât și cântece în care totul pare posibil când iubești. Cântece care spun că ți-ai fi dorit mai mult timp, altele despre regrete și întrebări de tip „what if?”. Cântece despre acel sentiment, când iubești, că poți face orice. Cu albumul acesta am explorat mult. Am încercat să ieșim din zona de confort, atât în sunet, cât și în lirică. Dar am păstrat mereu tema cu care ne tot luptăm de 10 ani: dragostea. Ascultă-l. Amintește-ți. Simte. Învață. Pregătește-te. Dansează. Plângi.”, spune Bogdan Tănăsescu.

Fidelă stilului care i-a definit încă de la început, trupa Rana continuă să îmbine rock-ul alternativ melancolic cu influențe indie-emo și versuri introspective, centrate pe iubire și frământări personale. De această dată, însă, trupa explorează mai mult ca niciodată, atât sonor, cât și liric, marcând o maturizare artistică evidentă.

Formată în Pitești în 2016, Rana este alcătuită în prezent din Bogdan Tănăsescu (chitară și voce), Mihai Matei (bass) și Ștefan Maidaniuc (tobe). De-a lungul timpului, trupa a lansat trei E.P-uri - „Verde Electric” în 2022, „Codependent” în 2023 și „Noi doi..(versus restul lumii)” în 2024, susținând în acest timp numeroase concerte pe scene importante din țară.

Energia regenerabilă este soluția pentru independența energetică a țării, cred șase din zece români, conform unui sondaj realizat de Ipsos la comanda Greenpeace România. În plus, două treimi se simt expuși în fața unei crize energetice cauzate de conflicte armate sau pene la scară largă. Purtătorul de cuvânt al organizației, Mihnea Matache, a fost invitat la emisiunea Planeta Verde.

Mihnea Matache spune că ”populația din România vede potențialul, este optimistă în ceea ce privește energia regenerabilă și nu doar că este optimistă, ci observă că de fapt energia regenerabilă a fost cel mai de succes proiect energetic în România până astăzi. În România, sunt peste 270.000 de prosumatori”.

Președintele Nicușor Dan, premierul italian Giorgia Meloni și liderii altor opt state cer Uniunii Europene să revizuiască rapid legislația Green Deal din energie și să reducă presiunea asupra industriei, potrivit G4Media. Cei zece lideri europeni susțin că legislația verde actuală a devenit ”un risc existențial pentru multe sectoare industriale strategice europene”.

Purtătorul de cuvânt al Greenpeace România critică poziția lui Nicușor Dan: ”Este o poziție total eronată. Mecanismul prin care UE a instrumentat această decarbonizare a urmărit fix ajutorarea acestor companii, de fapt. Avem termocentrale pe cărbune de exemplu sau companii poluatoare, care au trebuit să plătească aceste credite de carbon, dar banii din aceste credite de fapt tot către ei s-au reinvestit, în proiecte de energie sustenabilă. Deci practic, e o minciună să spunem că a fost o mișcare europeană de a falimenta aceste companii, nu, a fost un instrument de tranziție, de fapt”.

În UE, există în prezent două curente de opinii: unul care spune că trebuie să insistăm pe combustibilii fosili, cel puțin temporar, pe fondul crizei provocate de războiul din Orientul Mijlociu, altul care afirmă că dimpotrivă, este momentul cel mai bun să investim masiv în surse verzi de energie. Ce va alege statul român?

Autoritățile române spun că au nevoie de o plasă de siguranță, pentru că ai zile fără soare sau în care vântul nu bate. Este acesta un argument valabil?

Greenpeace România sprijină înființarea primelor comunități de energie din țară. Ce sunt aceste comunități? O asemenea comunitate îți poate asigura energie în mod regulat, fără întreruperi?

Sondajul comandat de Greenpeace poate fi consultat aici.