Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Redacția în limba română a Europei Libere și-a încetat activitatea la 31 martie. Revenită în 2018, pe fondul intensificării propagandei ruse, Europa liberă părăsește România într-un context geopolitic extrem de complicat.

Astăzi este prima zi în care Europa Liberă nu mai face parte din peisajul media din România. Este o pierdere.

În anii în care a activat, redacția în limba română a Europei Libere a fost un reper al jurnalismului de calitate.

La fel ca redacțiile în limba română ale BBC, Deutsche Welle sau RFI, Europa Liberă a menținut speranța pentru toți cei aflați cândva în spatele Cortinei de Fier. Aceste echipe au asigurat acces la informație, la dezbateri, la cultură și muzică de calitate pentru românii sufocați de propaganda regimului.

Imediat după căderea comunismului, aceste posturi de radio din Occident s-au instalat la București, au adus standarde profesionale esențiale în perioada de tranziție către democrație și o economie de piață funcțională.

După ce România a aderat la NATO și la Uniunea Europeană, în 2004 respectiv 2007, BBC și Europa Liberă și-au considerat misiunea îndeplinită – România se racordase la Occident. Iar redacțiile de la București ale Europei Libere și BBC s-au desființat.

Europa Liberă a revenit la București în 2018, ca un răspuns la o propagandă rusească anti-occidentală și anti-UE în plină ascensiune.

Anexarea Crimeei și declanșarea războiului din Donbas se produseseră deja de patru ani. Și tot patru ani aveau să mai treacă până când Vladimir Putin să lanseze invadarea la scară largă a Ucrainei și amenințarea la adresa întregii Europe.

Contextul european nu s-a schimbat de atunci.

Rețelele de influență rusești chiar și-au intensificat activitățile în România, propaganda Kremlinului lucrează cu motoarele turate, războiul din Ucraina continuă, pericolul războiului planează asupra Europei.

Retragerea Europei Libere, motivată de constrângeri bugetare, vine într-un moment în care Casa Albă își întețește presiunile la adresa Ucrainei, pentru a ceda Rusiei întreaga regiune Donbas, în schimbul garanțiilor de securitate.

Între timp, Washingtonul pune tot mai mult sub semnul întrebării angajamentul său în cadrul NATO, nemulțumit că aliații europeni n-au sprijinit operațiunile militare americane în Orientul Mijlociu.

Din toate acestea, observăm că plecarea din România a Europei Libere are loc acum în circumstanțe total opuse celor din 2008. Iar aceasta are legătură cu o schimbare radicală a orientării politice la Casa Albă.

Citeste siStrategia de securitate a SUA, blândă cu Rusia, critică cu Europa

Strategia de Securitate făcută publică la începutul anului arată cum administrația de la Washington va continua să se implice în Europa, de data aceasta de partea forțelor naționaliste și anti-UE, sprijinite de Moscova.

În timp ce vehiculul inventat în timpul războiului rece, pentru a se opune expansiunii Moscovei, este parcat la depou. Să sperăm că nu pentru totdeauna.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Care au fost, în ultimii ani, deciziile celor trei state ex-socialiste, Polonia, Ungaria și România, în ceea ce privește rezerva de aur? Două dintre ele au cumpărat, unul a preferat să rămână la același nivel.

Ungaria a depășit România în materie de rezerve de aur, Polonia a cumpărat masiv, iar România păstrează de două decenii neschimbată cantitatea de aur pe care o deține.

În anul 2024, Ungaria a făcut un pas înainte crescând rezerva de aur de la 94,5 la 110 tone, ceea ce, simbolic sau nu, depășește pentru prima oară în istoria modernă cantitatea de aur deținută de România. De altfel, prin aceste achiziții Ungaria a devenit țara cu cele mai mari rezerve de aur pe cap de locuitor din regiune, respectiv 0,37 uncii per capita.

România păstrează constantă cantitatea de aur pe care o are în rezervă și anume rămâne cu 103,6 tone, încă din anii 2000. Într-o perioadă în care băncile centrale de la nivel mondial au făcut achiziții serioase de aur, România a preferat să aibă un comportament conservator. Desigur, în ultimul an, atunci când prețul aurului a crescut spectaculos, decizia de a cumpăra a fost costisitoare, dar, băncile centrale și statele s-au uitat mai puțin la costuri și mai mult la siguranța financiară pe care o transmite consolidarea rezervei de aur.

Ungaria și România seamănă din câteva puncte de vedere. Ambele state au o parte din aur depozitat la Londra. România are la Banca Angliei aproximativ 60% din rezervă (60 de tone), iar Ungaria are 15,5 tone din cele 110 în seifurile de la Londra.

De altfel, în România, în urmă cu șapte ani, câțiva politicieni populiști au deschis tema repatrierii aurului de la Londra. Argumentele erau foarte vagi, politicienii respectivi au ieșit destul de repede din scenă și subiectul s-a închis.

Între Ungaria și România a mai existat un punct asemănător. Ambele state au fost obligate de conjunctura războaielor mondiale să își trimită rezerva de aur în străinătate. Astfel, în timpul celui de-al doilea război mondial, Ungaria și-a evacuat rezervele de aur în Austria. Metalul prețios a rămas în custodia SUA și a revenit în Ungaria în august 1946.

România a cunoscut o adevărată tragedie. În anii 1916-1917, România a transferat tezaurul său, inclusiv o parte din rezerva de aur, la Moscova. Schimbarea de regim din Rusia, venirea la putere a bolșevicilor, a făcut ca URSS să nu mai returneze tezaurul. În pofida documentelor care există (guvernatorul Isărescu a declarat că dosarul tezaurului a fost transmis de la un guvernator al BNR la altul) și în pofida demersurilor făcute, România nu a putut recupera până acum tezaurul de la Moscova. BNR arată că rezerva de aur monetar a României este singurul caz în care cu acte în regulă și cu toate garanțiile depozitarului acesta nu și-a respectat obligațiile asumate. În total, România are la Moscova 91,5 tone de aur fin.

De exemplu, în timpul celui de-al doilea război mondial, 2,7 milioane de tone de aur aparținând Poloniei au fost depozitate la BNR doar pe baza unei chitanțe de primire. Banca Națională a României a avut grijă de aurul polonez, l-a păstrat, l-a evacuat la Tismana împreună cu aurul românesc atunci când armata roșie a intrat în țară și, în anul 1947, l-a restituit Poloniei.

În ultimii ani, Banca Națională a Poloniei a fost un cumpărător activ de aur. Statistica arată că anul trecut, banca centrală poloneză a cumpărat 100 de tone de aur ajungând la o rezervă de 550 de tone, mai mare chiar decât cea a Băncii Centrale Europene.

Polonia nu vrea să se oprească aici, iar planul este să mai achiziționeze încă 150 de tone. Este un proiect scump, dacă ne gândim că prețul de cumpărare ar putea ajunge la peste 20 miliarde de dolari. Activele de rezervă ale Poloniei sunt de aproximativ 270 miliarde de dolari, în timp ce România are rezerve internaționale de 80 miliarde de euro. În concluzie, în ceea ce privește rezerva de aur a României, istoria ne-a lovit crunt, iar prezentul ne obligă la stagnare.

Noile tehnologii permit fermierilor să reducă nivelul costurilor de producție și să câștige eficiență. Sunt beneficii importante într-un moment în care presiunea asupra profitabilității fermelor este tot mai mare.

Discutăm la Rural cu Andrei Gurlui, tânăr antreprenor în agricultură, invitat în studio, Andrei Chiriac, tânăr fermier și Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles, prin telefon.

Decizia de a scădea acciza la caburanți vizează „în primă etapă” doar motorina, care reprezintă „peste 70% din consumul de combustibil din România”, a anuntat premierul. Companiile din sector vor contribui „cu cea mai mare parte din profiturile excepționale” pe care le-au obținut ca urmare a crizei de pe piața petrolieră la un „fond de solidaritate” pentru finanțarea „ieftinirilor”, a completat Ilie Bolojan. Daca sunt masuri suficiente, discutam imediat.  

Miniștrii energiei din țările Uniunii Europene se intalnesc intr-o ședință de urgență pentru a discuta cum să gestioneze criza energetică care amenință Europa.UE cere statelor membre să reducă consumul de petrol și gaze și să taie din călătoriile cu mașina sau avionul. 

„Sunt mereu la dispoziția dumneavoastră”, i-a spus ministrul de Externe din Ungaria omologului său din Rusia. Oficialii maghiari au fost acuzați că au transmis rușilor informații despre Uniunea Europeană si se declarau pregatiti să promoveze interesele Moscovei în randul celor 27.

Parlamentul israelian a adoptat o lege criticată care instituie „pedeapsa cu moartea pentru terorişti”, un text care ar urma să se aplice doar în cazul palestinienilor găsiţi vinovaţi de atacuri sau atentate anti-israeliene. Comentam mai tarziu.

Veniturile fermierilor din Uniunea Europeană au devenit tot mai instabile în ultimul deceniu, pe fondul inflației și al crizelor recente, arată un studiu realizat la solicitarea Comisiei pentru agricultură a Parlamentului European. Analiza urmărește evoluțiile costurilor de producție și ale prețurilor de vânzare, în special în perioada 2020–2024, și impactul acestora asupra veniturilor agricole atât la nivel național, cât și la nivel de exploatație.

Scopul este identificarea unor soluții care să permită intervenții de politică publică mai rapide și mai eficiente.

Datele indică diferențe între veniturile fermierilor, în funcție de sector, dimensiunea exploatației și statul membru. Venitul real a scăzut în majoritatea țărilor Uniunii Europene între 2022 și 2023, în special în Estonia, Lituania, Danemarca, Ungaria și Irlanda. În schimb, Belgia, Țările de Jos și Portugalia au înregistrat cele mai solide creșteri, susținute de horticultură, sectoarele granivore și culturile permanente.

Sprijinul oferit prin politica agricolă comună, completat de fonduri naționale, reprezintă în medie aproximativ o treime din veniturile fermierilor, însă valoarea reală a acestor plăți a fost erodată de inflație, remarcă autorii studiului. Deși plățile directe asigură un anumit nivel de stabilitate, ele sunt insuficient țintite, iar instrumentele de gestionare a riscurilor sunt puțin utilizate, în principal din cauza costurilor, complexității administrative și a cunoașterii deficitare a modului în care acestea funcționează.

Studiul concluzionează că menținerea unor venituri agricole viabile necesită un echilibru între adaptarea fermierilor la cerințele pieței și un sprijin public mai bine direcționat. Printre recomandări se numără orientarea ajutoarelor în funcție de nevoile reale ale fermierilor, stimularea utilizării instrumentelor de gestionare a riscurilor și indexarea sprijinului pentru a-i proteja valoarea în termeni reali. De asemenea, autorii subliniază că sunt necesare date mai rapide și mai precise pentru intervenții eficiente, precum și un pachet mixt de politici, adaptat provocărilor economice, climatice și geopolitice.

Numărul animalelor de fermă, cu excepția porcinelor, va scădea în Uniunea Europeană în 2026, potrivit prognozelor publicate de Eurostat.

În a doua jumătate a anului, efectivele de bovine ar putea ajunge la 11,4 milioane de capete, în scădere cu 4,2% față de 2025. Reduceri semnificative sunt prognozate la caprine și ovine, cu 17% și, respectiv, 18%. În schimb, sectorul de creștere a porcinelor ar putea înregistra o evoluție pozitivă, efectivele fiind estimate să avanseze cu 3,2% în ultimul trimestru din 2026, până la 61 de milioane de capete.

La nivelul statelor membre, Franța rămâne principalul producător de bovine, cu 2,6 milioane de capete și o cotă de 23% din producția de carne de vită a Uniunii Europene. Spania conduce în sectorul porcinelor (cu aproximativ 26% din totalul efectivelor UE) și al ovinelor, în timp ce Grecia este lider din punctul de vedere al numărului de caprine.

Comisia pentru Comerț Internațional a Parlamentului European (INTA) a aprobat eliminarea majorității tarifelor vamale pentru produse agricole și industriale importate din Statele Unite, alături de un set de condiții privind respectarea angajamentelor de către partea americană. Votul deschide calea pentru Acordul-cadru încheiat în iulie 2025.

„Sper că prin acest vot lansăm o dinamică pozitivă de cooperare comercială, în care interesele reciproce converg și în care amenințările tarifare dispar”, a declarat raportorul Parlamentului European pentru acest dosar, Bernd Lange, citat în comunicatul INTA.

Pe fondul tensiunilor comerciale din ultimul an, eurodeputații au introdus clauze stricte de protecție împotriva unor măsuri adverse din partea Washingtonului. Printre acestea se numără suspendarea tarifelor preferențiale dacă SUA impun noi taxe împotriva UE sau a unui stat membru, măsuri de salvgardare în cazul unei creșteri accentuate a importurilor americane și o clauză de activare a acordului, care condiționează intrarea în vigoare a beneficiilor vamale de respectarea angajamentelor asumate de partea americană. De asemenea, eurodeputații solicită tarife mai reduse pentru produsele europene cu conținut redus de oțel sau aluminiu.

Propunerile vor fi votate în plenul Parlamentului European pe 26 martie. După votul în plen, vor începe negocierile cu statele membre.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se află într-o vizită de trei zile în Australia, în perioada 23–25 martie, unde speră să finalizeze detaliile acordului comercial aflat în negociere din 2018, potrivit publicației Euractiv Germania. Ea este însoțită în această călătorie de comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič.

Săptămâna trecută, von der Leyen i-a informat pe liderii europeni, într-o scrisoare, că acordul comercial se apropie de finalizare. „Suntem pe ultima sută de metri pentru a încheia un nou acord de liber schimb între UE și Australia”, a transmis președinta Comisiei.

Negocierile au întâmpinat dificultăți, în special în privința cotelor pentru carnea de vită și de ovine. O decizie finală va fi luată de von der Leyen împreună cu premierul australian, la Canberra, a declarat un oficial al Uniunii Europene pentru sursa citată.

La începutul săptămânii trecute, Šefčovič anunța pe rețeaua X continuarea discuțiilor cu partea australiană, pentru a ajunge la un acord reciproc avantajos pentru toate părțile interesate. „Ne îndreptăm în direcția corectă și ne angajăm pe deplin pentru un rezultat de succes”, a scris Šefčovič pe rețeaua de socializare.

Copa-Cogeca a reacționat la vestea posibilei încheieri a acordului, exprimând, într-un comunicat de presă, îngrijorarea față de echilibrul tratativelor. Reprezentanții fermierilor avertizează că agricultura europeană riscă să fie sacrificată în favoarea altor sectoare, într-un context deja marcat de costuri ridicate și venituri în scădere.

Acordul ar urma să elimine tarifele vamale pentru mărfuri, din ambele părți, și să faciliteze accesul Uniunii Europene la materii prime critice.

Între timp, acordul comercial UE–Mercosur intră în vigoare de la 1 mai 2026 cu titlu provizoriu, asigurând eliminarea tarifelor pentru anumite produse încă din prima zi de aplicare. Comisia a anunțat luni, 23 martie, că Acordul comercial interimar își produce efectele între UE și țările Mercosur care au finalizat procedurile de ratificare și care au notificat Uniunea înainte de sfârșitul lunii martie. Argentina, Brazilia și Uruguay au făcut deja acest lucru, iar Paraguayul urmează să trimită notificarea în curând, informează Executivul european.

Concertul Orkid & PLANT din 31 martie marchează lansarea oficială a primului volum Stray Lights, o compilație ce aduce împreună 20 de trupe reprezentative pentru scena alternativă actuală. Despre muzica dar și despre comunitatea Stray Lighs am vorbit cu Vlad Ilicevici (Orkid) și Victor Dădaciu (Cardinal).

Orkid, trioul bucureștean care își definește stilul drept „post-traumatic blues”, aduce pe scenă un univers sonor influențat de punk, garage, post-metal, indie, blues, math și prog, dar și de muzica academică. Cu cinci albume de studio lansate între 2016 și 2023 și o estetică puternic ancorată în zona vizualului – datorită background-ului membrilor în film și animație – proiectul Orkid se conturează ca un produs cinematic complet. Show-urile lor sunt completate de intervențiile live de desen ale artistului Alexandru Ciubotariu (Pisica Pătrată), care transformă concertul într-o experiență multisenzorială.

De cealaltă parte, PLANT continuă în 2026 evoluția stilului propriu, pe care îl numesc „rock modest”, odată cu lansarea celui de-al doilea album, „Evenimentul Major”. După debutul remarcat cu „Electrocasnic” (2023) și materialul punk „BAU!” (2024), noul album promite un spectru emoțional și ironic extins, într-o construcție sonoră intensă și contemporană.

Concertul din 31 martie marchează și lansarea oficială a primului volum Stray Lights, o compilație ce aduce împreună 20 de trupe reprezentative pentru scena alternativă actuală. Inițiativa este susținută de o colaborare extinsă între artiști și promotori independenți, cu ambiția de a deveni un reper anual în industrie. În acest context, Vlad Ilicevici, membru Orkid și inițiator al proiectului Stray Lights, subliniază importanța colaborării și efortului din spatele acestui demers:

“Avem un nou aliat puternic în demersul nostru de a crea o comunitate care descoperă și promovează muzică alternativă autentică, relevantă și up-to-date din România, Bazar de muzică. Adică omul absolut minunat din spatele brandului, Constantin Vasile. Și ca să fie clar ce înseamnă dedicația și determinarea pe bune, omul tocmai a decis să conducă până în Austria și înapoi, adică 2500km, doar ca să avem vinilurile la timp pentru lansarea de marți. Din punctul meu de vedere este SuperEroul nostru personal în momentul ăsta.

Apoi, trecând la muzică, luni ajunge la noi un dublu-vinil, cu o copertă superbă făcută de prietenul nostru Pisica Pătrată (aka Alexandru Ciubotariu), care include 20 de piese de la 20 de trupe din Stray Lights: Cardinal, Gunshee, Orkid, Baby Elvis, Getchoo, Kadjavsi, Second Wave, Black Water, Faunlet, D.E.N.I.S., PLANT, Jahmolxes, Asincron, Brainwasher, Mock Surprise, Air Lines, Coridor Apartament, Midpoint, Zammorian.

Este doar primul volum, pe următorul vor fi cu siguranță: The Amsterdams, Rotko, Valerinne, Methadone Skies, Astro Generale, Church of Chtulhu, care s-au alăturat comunității un pic după ce am făcut demersurile pentru lansarea acestui vinil. Dar cel  mai probabil și multe alte trupe. Ne propunem să facem măcar o compilație pe an. Mai mult, foarte curând vom lansa un label Stray Lights X Bazar de Muzică, deci vom anunța o mulțime de proiecte și lansări și tot felul de minunății.”, spune Vlad Ilicevici.

Evenimentul din 31 martie se anunță astfel drept unul dintre momentele definitorii ale începutului de an pentru scena alternativă din România, reunind muzica și spiritul comunitar într-un format amplu și coerent.

Stray Lights (Facebook / Instagram) funcționează ca o rețea de sprijin între zeci de trupe alternative active – printre care Cardinal, Orkid, D.E.N.I.S, Zammorian, Second Wave, Baby Elvis, PLANT, Valerinne, Methadone Skies, Midpoint și Air Lines – o formă de rezistență culturală într-un ecosistem muzical precar.

„Stray Lights 2.0 este o necesitate. O formă de coagulare, colaborare și întrajutorare între cât mai multe dintre trupele care fac muzică alternativă, neanacronică și relevantă din România. (…) Nu e o agenție, nu e un label — e un mic grup de oameni care încearcă să se ajute între ei și, din când în când, să mai pună de-o cântare.”  — Vlad Ilicevici, Orkid / inițiator Stray Lights

Jurnal de știri

Președintele României, Nicușor Dan, și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, au deschis aseară prima ediție conferinței organizate la București de grupul editorial The Economist, Romania Government Roundtable, o platformă de dialog între lideri politici, instituționali și de business. La conferință participă și prim-ministrul moldovean Alexandru Munteanu, care în această dimineață a vorbit, alături de premierul român Ilie Bolojan și prim-ministrul Albaniei, Edi Rama, despre pacea, stabilitatea, creșterea economică echitabilă și coeziunea socială la frontierele estice ale Europei, dar și despre parcursul european al Republicii Moldova și Albaniei. Pe parcursul zilei, Alexandru Munteanu are programate întâlniri cu Nicușor Dan și Ilie Bolojan.

- Premierul moldovean Alexandru Munteanu este astăzi la București, unde se întâlnește cu președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan.  

- UE anunță că Tronsonul Chișinău – Ungheni va deveni prima cale ferată electrificată din Republica Moldova, compatibilă cu infrastructura feroviară europeană. Datorită investiției europene, trenurile vor putea circula cu viteze de până la 140 km/h, ceea ce înseamnă călătorii mai rapide pentru pasageri, transport de marfă mai eficient, dar și comerț transfrontalier mai intens. Valeria Vițu aduce detalii.

- Unul dintre foștii lideri ai structurilor de securitate de la Tiraspol, acuzat de tortură și răpiri de persoane, se plânge acum că nu poate intra în Republica Moldova. Asta după ce i s-a retras cetățenia moldovenească. A și dat-o în judecată pe Maia Sandu. Ne explică acest caz Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

- Mesajul Chișinăului în raport cu Transnistria este tot mai clar: reintegrarea rămâne un proces pașnic, gradual și controlat de stat. S-a renunțat și la negocierile privind statutul politic, pe care insistă Tiraspolul. Transnistria poate avea doar un statut de unitate administrativă în cadrul Republicii Moldova. Liliana Barbăroșie a sintetizat discuțiile care continuă la Chișinău pe marginea unui document de viziune a autorităților moldovene, scurs în spațiul public.

- Un reportaj din nordul Republicii Moldova, acolo unde corespondenții noștri au mers la o școală sportivă. Drumul spre medalie nu se învață din teorie. La Ocnița, trei premianți naționali ai Jocurilor Olimpice, din generații diferite, au ajuns la Școala Sportivă din oraș și au împărtășit din experiența lor. Mai multe detalii, în reportajul semnat de Denis Chirtoca.

- Reprezentanții comisiilor pentru afaceri europene din parlamentele a 7 state europene au semnat la Chișinău o declarație de susținere a integrării europene a Republicii Moldova

- O nouă dronă de tip Shahed a survolat aseară spațiul aerian al Republicii Moldova și a dispărut în preajma unui sat din raionul Orhei.

- Monitorizarea râului Nistru va continua încă trei săptămâni după poluarea provocată de dronele rusești.

- Republica Moldova și-a restabilit capacitatea de import a energiei electrice după repararea liniei Isaccea-Vulcănești, care a fost indisponibilă săptămâna trecută după ce a fost atacată de drone rusești. Totuși, situația energetică a Republicii Moldova rămâne fragilă, atacurile se pot repeta oricând.

Președintele României, Nicușor Dan și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, au deschis aseară prima ediție conferinței organizate la București de grupul editorial The Economist, Romania Government Roundtable, o platformă de dialog între lideri politici, instituționali și de business.

Președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj de încredere în Uniunea Europeană și a punctat creșterea economică de care s-a bucurat România datorită faptului că a aderat la UE. El a subliniat că România este în grafic să devină membră a OECD în acest an și a vorbit despre necesitatea adoptării monedei euro.

Președinta Republicii Moldova Maia Sandu a subliniat, într-un mesaj video, că Europa de Sud-Est se află într-un moment critic. „Democrația noastră este în pericol, iar Adevărul a devenit o linie a frontului. Acest lucru face parte dintr-un efort imens de a slăbi continentul european”, avertizează Maia Sandu.

Președinta Republicii Moldova a subliniat în mod special contribuția și sprijinul României în momentele critice cu care s-a confruntat Chișinăul în ultimii ani.

Conferința grupului editorial The Economist continuă la București, iar în seara aceasta va găzbui și un panel dedicat Republicii Moldova, la care vor vorbi foștii prim-miniștri Dorin Recean și Ion Sturza.

***

Parlamentari din șapte state europene au semnat o declarație de sprijin pentru parcursul european al Republicii Moldova. Declarația a fost adoptată de reprezentanții comisiilor pentru afaceri europene din parlamentele Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Suediei, Finlandei, Poloniei și Germaniei și apreciază determinarea și reziliența Republicii Moldova în menținerea ritmului reformelor și consolidarea instituțiilor democratice, în ciuda presiunilor externe fără precedent generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv atacuri hibride și tentative de subminare a stabilității și a parcursului european al țării.

Semnatarii îndeamnă statele membre ale UE să adopte deciziile pentru deschiderea negocierilor formale de aderare, atât cu Republica Moldova, cât și cu Ucraina”, se arată într-un comunicat al Parlamentului de la Chișinău.

Cele șapte state baltice, nordice, Polonia și Germania, care împreună reprezintă mai mult de 145 de milioane de europeni, subliniază prin declarația lor că viitorul Republicii Moldova este legat de Uniunea Europeană.

***

Prim-ministrul moldovean Alexandru Munteanu este astăzi la București, unde, în dimineața zilei, a participat la conferința grupului editorial The Economist, Romania Government Roundtable. În această dimineață Alexandru Munteanu a vorbit, alături de premierul român Ilie Bolojan și prim-ministrul Albaniei, Edi Rama, despre pacea, stabilitatea, creșterea economică echitabilă și coeziunea socială la frontierele estice ale Europei, dar și despre parcursul european al Republicii Moldova și Albaniei.

Cu ocazia vizitei la București, premierul de la Chișinău va avea și întâlniri bilaterale cu președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan.

***

O nouă dronă de tip Shahed a survolat aseară spațiul aerian al Republicii Moldova, în jurul orei 21:30. Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării, datele au fost confirmate și de partea ucraineană. Drona a fost ulterior monitorizată deasupra mai multor localități, inclusiv Dubăsari și, în zona centrală, la Orhei.

Autoritatea Aeronautică Civilă a restricționat temporar spațiul aerian în zona de nord a Republicii Moldova pentru o perioadă de 15 minute, în contextul asigurării siguranței zborurilor.

Drona a dispărut de pe radar în apropierea localității Clișova, raionul Orhei. Autoritățile îndeamnă cetățenii să își păstreze calmul și să nu se apropie de eventuale aparate căzute la sol.

***

Republica Moldova și-a restabilit capacitatea de import a energiei electrice după repararea liniei Isaccea-Vulcănești. Linia, reamintim, a fost indisponibilă săptămâna trecută după ce a fost atacată de drone rusești. Experții de la Chișinău avertizează că situația energetică a Republicii Moldova rămâne fragilă: dependența de un singur traseu de interconectare de mare capacitate, întârzierile în construirea noilor linii cu România și amenințarea unor noi atacuri rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene reprezintă în continuare riscuri majore pentru securitatea energetică a țării, transmite Radio Chișinău.

***

Monitorizarea râului Nistru va continua încă trei săptămâni după poluarea provocată de dronele rusești. Autoritățile de la Chișinău continuă să curăţe fluviul Nistru, poluat cu petrol de aproape două săptămâni. Ministerul Mediului susține că a primit încă cinci tone de material absorbant ecologic din Polonia.

Alte 22 de filtre instalate pe fluviu captează reziduurile. Autoritățile susțin că, deși sursa poluării a fost oprită, curenţii scot la suprafață urme de produse petroliere care au rămas blocate anterior în vegetație sau pe maluri. Astfel, specialiștii vor monitoriza situația încă cel puțin trei săptămâni. 

Republica Moldova este stare de alertă de mediu din data de 16 martie. Tone de petrol s-au scurs în principala sursă de apă potabilă a Republicii Moldova după ce Rusia a bombardat Complexul Hidroenergetic Nistrean. România a ajutat cu echipamente și specialiști la captarea produselor petroliere, astfel încât accidentul nu a dus la o catastrofă ecologică de proporții.

Senatul României a votat, recent, dublarea cotei de vânătoare a urșilor, în urma unei inițiative legislative a UDMR. Dacă proiectul va fi aprobat și în Camera Deputaților, în următorii doi ani ar putea fi împușcați 859 de urși.

Decizia vine în contextul în care tensiunile dintre comunitățile umane și urși au crescut vizibil în ultimii ani, iar cel mai recent studiu estimează că în România trăiesc între 10.000 și 12.000 de urși — cea mai mare populație din UE.

Organizațiile de mediu contestă însă atât cifrele, cât și abordarea, argumentând că vânătoarea în masă nu rezolvă cauzele reale ale conflictelor și că România ar trebui să investească mai degrabă în măsuri de coexistență și gestionare non-letală a populației.

Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, spune într-un interviu la RFI că părțile implicate în conflictul din coaliție trebuie să dea dovadă de mai mult calm. El se teme că din eventuale alegeri anticipate va ieși câștigător partidul AUR.

Csoma Botond, despre eventuala rupere a coaliției: ”Mai mult calm și mai mult compromis din partea tuturor părților implicate în conflict”.

În opinia sa, ruperea coaliției ar avea ”consecințe destul de grave atât în plan politic, cât și în plan economic, ar crește din nou deficitul bugetar, am putea lua credite de pe piețele internaționale foarte scump, cu dobânzi foarte mari, ceea ce ar fi foarte-foarte dificil pentru România”.

Csoma Botond respinge varianta unui Guvern minoritar: ”Nu mi se pare o idee bună, pentru că trebuie să iei niște măsuri foarte dure în continuare, pentru reducerea deficitului bugetar și nu poți lua aceste măsuri cu un Guvern minoritar, pentru că în fiecare sesiune parlamentară se va iniția o moțiune de cenzură”.