Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Marie Guerin, una dintre vocile importante ale creației sonore contemporane franceze, a realizat in noiembrie 2025 un documentar despre Dunăre. Note de teren care ne oferă o călătorie prin spațiu și timp la granița de nord a Spațiului Schengen, NATO și a Uniunii Europene, la granița cu Ucraina, unde sirenele s-au intensificat de la incursiunea dronelor rusești pe teritoriul românesc, pe 14 septembrie 2025.

Narațiunea progresează prin opriri în aglomerări transfrontaliere, orașe oglindă, reflectând voturile naționaliste din turul al doilea al alegerilor prezidențiale românești din 2025.

Documentarul a fost difuzat la sfarsitul lunii februarie 2026 in cadrul emisiunii LSD (La série documentaire) de pe France Culture.

Digitalizarea ține mai mult de schimbarea de mentalitate decât de tehnologie, spune la RFI Victor Guzun, expert în digitalizare, membru al boardului EDGE Institut de la București și fost ambasador al Republicii Moldova în Estonia. România este, din păcate, pe ultimul loc în Europa la digitalizarea serviciilor publice. În timp ce Republica Moldova are deja digitalizate peste 50 la sută din servicii.

- În cadrul unei vizite oficiale în Letonia, președinta Maia Sandu a fost invitată să țină un discurs în Parlamentul de la Riga. Aceasta a declarat că „pe drumul spre Uniunea Europeană, Moldova este inspirată de parcursul Letoniei”. Cele două state au fost incluse abuziv în sfera de influență a Rusiei și au fost parte a Uniunii Sovietice. 

- Rusia nu permite fostelor state sovietice să iasă din zona sa de influență. Republica Moldova este avertizată în legătură cu ieșirea din CSI, o structură internațională fondată de Rusia în baza defunctei URSS. Și Armenia a fost avertizată chiar de Putin în legătură cu apropierea de UE. A urmărit declarațiile Vitalie Cojocari și le explică în ”Cronica lui Vitalie”.

- Invitatul Moldova Zoom de astăzi este fostul ambasador al Republicii Moldova în Estonia, Victor Guzun, membru al boardului EDGE Institut de la București, cu care discutăm despre digitalizare și cum stau la acest capitol România și Republica Moldova.

- O delegație a Uniunii Europene, condusă de raportorul Parlamentului European pentru Republica Moldova, Sven Mikser, a ajuns la Bălți pentru a verifica cum schimbă investițiile europene în viața de zi cu zi a locuitorilor. De la școli modernizate până la blocuri termoizolate, oficialii au mers în teren pentru a vedea dacă banii europeni au fost investiți corect. O corespondență de Denis Chirtoca.

- O primă estimare arată că Republica Moldova ar putea plăti până în 500 mii de euro pentru reparația liniei electrice Isaccea-Vulcănești, bombardată săptămâna trecută de drone rusești.

- Liderul socialiștilor, Igor Dodon, declară la Moscova că autoritățile constituționale ar exercita presiuni asupra regiunii separatiste transnistrene și a acuzat Chișinăul că ar fi provocat criza energetică.

- Veste bună pentru diaspora din Irlanda. Moldovenii stabiliți acolo își vor putea preschimba permisele de conducere emise în Republica Moldova.

- Ion Ceban, primarul pro-rus al Chișinăului, a încasat alocație pentru copii din România în 2025, deși este declarat persoana non grata de statul român.

O primă estimare arată că Republica Moldova ar putea plăti până în 500 mii de euro pentru reparația liniei electrice Isaccea-Vulcănești, bombardată săptămâna trecută de drone rusești și reparată de specialiștii din Ucraina. Ministrul Energiei de la Chișinău, Dorin Junghietu, spune că „nota de plată va fi făcută publică”.

„Așteptăm în următoarele săptămâni evaluarea costurilor lucrărilor”, a precizat ministrul moldovean.

Dorin Junghietu  mai spus că recentele crize determină autoritățile de la Chișinău să accelereze reformele și să investească mai mult în infrastructura energetică.

Atacurile rusești din 23 martie asupra infrastructurii energetice din Ucraina, au dus la avarierea liniei electrice aeriene Isaccea-Vulcănești, principala cale prin care Republica Moldova importă energie din România. Republica Moldova a introdus atunci stare de urgență în domeniul energiei. După ce linia va fi verificată, starea de urgență va fi ridicată, a anunțat premierul Alexandru Munteanu.

***

Liderul socialiștilor, Igor Dodon, este în vizită la Moscova, unde a declarat că autoritățile constituționale ar exercita presiuni asupra regiunii separatiste transnistrene și a acuzat Chișinăul că ar fi provocat criza energetică. În realitate, criza energetică pe malul stâng al Nistrului a fost provocat de Gazprom după ce a oprit furnizarea de gaze către regiunea separatistă pro-rusă, notează TVR Moldova.

***

Reforma administrației publice locale din R. Moldova a fost discutată în Congresul Consiliului Europeiб la Strasbourg. Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a prezentat progresul Republicii Moldova în reforma administrației publice locale, considerată una dintre cele mai importante reforme pentru țară.

„Această reformă înseamnă servicii publice mai accesibile, investiții în infrastructură, mai multă transparență, mai multă eficiență și un dialog real între autoritățile centrale, locale și cetățeni”, a declarat Alexei Buzu.

Republica Moldova deține în prezent președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, principalul organ decizional al organizației, până în luna mai.

***

Veste bună pentru diaspora din Irlanda. Moldovenii stabiliți acolo își vor putea preschimba permisele de conducere emise în Republica Moldova fără examene suplimentare. Decizia a fost aprobată de Guvern, prin semnarea unui acord bilateral cu statul irlandez care va permite recunoașterea reciprocă și preschimbarea permiselor de conducere dintre cele două state.

Republica Moldova are deja acorduri similare cu Turcia, Lituania, Italia, Albania, Spania, Grecia, Franța, România, Israel și Regatul Unit al Marii Britanii. Există o declarație comună de intenție pentru preschimbarea permiselor de conducere și cu Germania, care însă nu a fost încă semnată.

***

Ion Ceban, primarul pro-rus al Chișinăului, a încasat alocație pentru copii din România în 2025, deși el are domiciliul în Republica Moldova și are interdicție de intrare în România. El a scris în declarația de avere, citată de Newsmaker că în 2025 a încasat suma de 12.858 de lei ca alocație pentru copii de la Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială din România.

Ion Ceban a încasat în 2025 și îndemnizație pentru îngrijirea copilului de la instituția responsabilă din Republica Moldova.Așadar, Ceban a primit sume pentru copii din ambele țări, deși el are domiciliul în Republica Moldova, fiind primar al Chișinăului.

Nu e clar cum a avut dreptul să primească alocație pentru copii din România fără să aibă domiciliul sau reședința în România, scrie G4 media. În plus, Ceban este interzis în România din iulie 2025, din motive ce țin de siguranța națională, din cauza legăturilor sale cu Rusia. Ceban a atacat în justiție decizia administrativă a statului român, dar Curtea de Apel București a respins pe 11 martie 2026 contestația depusă de primarul Chișinăului. Decizia e definitivă.

***

Ministerul Educației de la Chișinău a aprobat lista instituțiilor de învățământ care vor participa la implementarea programului național „Servicii de prevenire și intervenție privind fenomenul de bullying în instituțiile de învățământ primar și secundar, ciclul I și II”.

38 de instituții de învățământ din 23 de raioane și municipii au fost selectate pentru participarea în proiect, acoperind toate regiunile țării.

programul include instruirea a peste 2500 de cadre didactice din instituțiile participante; sesiuni de formare desfășurate pe parcursul a 9 luni, începând cu 1 aprilie 2026;  intervenții specializate pentru copiii aflați în situații de risc; dezvoltarea mecanismelor instituționale de prevenire și raportare a cazurilor de bullying.

„Prin acest program, ne propunem să intervenim nu doar punctual, ci să construim mecanisme durabile de prevenire și răspuns la fenomenul de bullying în școli”, a declarat secretara de stat a Ministerului Educației și Cercetării, Valentina Olaru.

Jurnal de știri

S-a anunțat oficial primul candidat la postul de președinte al Federației Române de Handbal. Acesta este actualul vicepreședinte Sorin Dinu, care și a prezentat proiectul, dar și colaboratorii cu care speră să câștige alegerile din 24 aprilie.

Au început candidaturile pentru funcțiile din conducerea Federației Române de Handbal, un sport aflat în cădere liberă la nivel de echipă națională, mai ales la băieți. Reprezentativa masculină a terminat printre ultimele la Campionatul european și s-a făcut de curând de râs în preliminariile Mondialului fiind eliminată de Turcia, în condițiile în care nu a fost în stare să apere un avantaj de 5 goluri obținut la meciul din deplasare.

Cele patru titluri mondiale obținute de tricolori în anii 60-70 sunt foarte departe și este clar că trebuie făcut ceva pentru că mai jos de atât este greu să se ajungă. Cum peștele de la cap se împute, una dintre problemele handbalului românesc vine și de la conducerea forului de specialitate.

Pe 24 aprilie vor avea loc alegeri pentru un nou președinte al Federației.

După mandatele lui Alexandru Dedu și Constantin Din, electoratul are de ales acum dintre 6 candidați: Constantin Din, actualul președinte, Alexandru Dedu, ex-președinte, Sorin Dinu, actual vice-președinte, Bogdan Voina, Cristian Potoră și Virgilion Popovici.

Primul care și-a anunțat oficial intenția de a candida este Sorin Dinu, de profesie avocat, fost arbitru internațional care a făcut echipă cu actualul șef Constantin Din. De la Din la Dinu este doar diferență de o vocală, dar colegul lui Din spune că vrea să schimbe din temelii handbalul românesc.

Pentru postul de director tehnic, Sorin Dinu merge pe mâna lui Aurelian Roșca, antrenorul care a câștigat ultimul titlu mondial la junioare.

În echipă lui Sorin Dinu este și fosta internațională Ramona Farcău, golghetera jocurilor olimpice din 2008, și cea care a pus pe picioare un club privat de handbal la nivel de copii și juniori. Farcău va candida la postul de vicepreședinte

Echipa formată de Sorin Dinu a lansat programul „Împreună pentru handbal, împreună pentru România” și este sprijinită de nume mari ale handbalului românesc cum ar fi Luminița Huțupan, Carmen Amariei, Bogdan Popescu și Alin Șania.

Ar putea Donald Trump să părăsească NATO, așa cum a afirmat el în interviul acordat ziarului britanic Daily Telegraph? Presa internațională analizează chestiunea. În același timp, comentatorii își exprimă dubii serioase cu privire la afirmațiile lui Donald Trump potrivit cărora ar fi schimbat deja regimul din Iran.

Expertul consultat de postul de televiziune francez TF1 atenționează că Statele Unite „nu au făcut nicio cerere oficială de asistență din partea țărilor membre NATO”. Până acum, Trump „a trimis doar tweet-uri”, în marja unui „război construit în jurul unor cascadorii media”.

Și chiar dacă ar face o cerere – subliniază un alt expert - este foarte puțin probabil ca NATO să ofere sprijin cât timp ”Statele Unite sunt, de fapt, inițiatorul conflictului, alături de Israel, oricât de vulnerabile sunt ele la un răspuns iranian”.

Time consideră că, având în vedere Legea de autorizare a apărării naționale din 2024, ar fi destul de greu pentru Trump să retragă SUA din NATO și ar putea exista consecințe .

„Dacă există contractori ai NATO care ar putea pierde bani din cauza retragerii SUA, acesta ar fi un prejudiciu economic care le-ar oferi potențial dreptul de a da administrația în judecată”, afirmă un expert citat de Time.

În plus, subliniază acesta, însăși ideea unei ieșiri a SUA erodează încrederea, coeziunea și credibilitatea apărării colective: „Repetata punere sub semnul întrebării a alianței de către Trump slăbește descurajarea, zguduie planificarea securității europene și încurajează adversarii.”

Referindu-se la afirmațiile lui Trump potrivit cărora ar fi schimbat deja regimul de la Teheran, revista americană își exprimă îndoiala. Mai degrabă asistăm la „o transformare în interiorul regimului, una care îl face însă și mai radical”.

Potrivit analizei CNN,

”Trump ar putea să-și încheie războiul, dar restul lumii ar putea plăti prețul. Dacă războiul se va încheia cu controlul Iranului asupra Strâmtorii Ormuz, Teheranul va obține o victorie strategică.

Și probabil ar încerca să-și monetizeze noua poziție prin impunerea de taxe pentru petrolierele care tranzitează ruta. Acest lucru ar oferi venituri pentru reconstrucția programelor militare, de rachete și chiar nucleare.

Dar chiar și așa, ar putea fi un final preferabil pentru președinte, deoarece orice încercare de a redeschide strâmtoarea prin forță ar risca pierderi mari în SUA și ar prelungi războiul într-un mod care ar submina și mai mult autoritatea sa politică erodată pe plan intern”.

Le Figaro constată la rândul său că deja, ”Strâmtoarea Ormuz nu mai este problema lui Trump. După mai bine de o lună, economia mondială este zguduită iar conflictul, care a provocat mii de morți, nu dă semne de dezescaladare”.

The Atlantic observă că ”Trump prezintă schimbarea de regim ca pe un semn al progresului în război.

El semnalează - poate în speranța de a calma piețele petroliere - că Statele Unite au obținut deja o victorie importantă.

Dar schimbarea de regim nu s-a produs, de fapt. Deși atacurile americane și israeliene au eliminat lideri iranieni cheie, înlocuitorii lor fac încă parte din sistemul existent”.

Filiera Timiș din Ministerul Transporturilor. Toți oamenii lui Grindeanu și controversele din jurul lor (Cotidianul) - Fiscul a controlat 46 de companii petroliere după scumpirea carburanților, dar a dat amenzi infime (Libertatea) - Date în premieră. În ce ţări cheltuie românii cei mai mulţi bani (Ziarul Financiar) - Consiliul General al Bucureștiului decide azi dacă mașinile electrice și hibrid vor mai avea gratuitate în parcările Primăriei Capitalei (HotNews)

Ambiții de putere regională pe buget de avarie: la summit-ul Economist de la București, viziunile strategice ale echipei Dan-Bolojan s-au lovit de dușul rece al guvernatorului BNR și de avertismentul unui laureat Nobel.

Președintele României vorbește despre accesul în OCDE și zona euro. Premierul țării vrea zid de securitate la Marea Neagră. Ministrul Apărării proiectează protecția investițiilor militare. Însă în vreme ce politicienii desenează hărți strategice și visează rachete integrate și monede unice, mesajul lui Mugur Isărescu nu a fost deloc ”printre rânduri”: zidurile de securitate nu pot fi ridicate pe nisipuri fiscale. ”Ne confruntăm cu vulnerabilități structurale, un deficit persistent de cont curent, dezechilibre fiscale și sensibilitate la condițiile externe de finanțare”, a amintit guvernatorul.

Vedeta conferinței a fost laureatul Nobel Daron Acemoglu. Profesorul de la Massachusetts Technology Institute a venit la București cu un semnal de alarmă la adresa liberalismului: “Dacă nu reinventăm democrația, dacă nu găsim o modalitate de a-i face pe oameni să simtă că vocile lor contează, autocrația va părea întotdeauna alternativa atractivă, deși falsă”. Vechile instituții nu trebuie apărate ci regândite în folosul oamenilor care se simt abandonați de sistemul actual și de economie. Dacă toate exercițiile de echilibristică eșuează, niciun zid de la Marea Neagră nu va opri asaltul populismului asupra democrației.

O posibilă concluzie după Economist Romania Government Roundtable sună pragmatică dar nu oferă neapărat și soluții: războiul de la granițe obligă România să fie mare, dar buzunarul o obligă să fie prudentă, scrie jurnalistul DW Cristian Ștefănescu.

Oameni-cheie din anturajul președintelui PSD, Sorin Grindeanu, proveniți din județul Timiș sau promovați de acesta, au ajuns la vârful unor companii de stat sau pe un post călduț în Ministerul Transporturilor. Este și cazul noului șef de cabinet al actualului ministru, Ciprian Șerban. Ion Damian a condus anticorupția din Timiș. El l-a înlocuit pe Cristi Anton, titular în mandatul lui Grindeanu, reținut între timp de DNA pentru presupuse fapte de corupție. Procurorii i-au găsit aproape 500.000 de euro depozitați în cutii de pantofi, arată informațiile obținute de Cotidianul. Alți oameni proveniți din județul Timiș sau promovați politic de Sorin Grindeanu sunt Ion Alexandru Simu și Mariana Ioniță. Cea din urmă este colegă cu Anton în Consiliul de Supraveghere al companiei Danube Bridge Vidin Calafat.

Cotidianul a mers pe firul oamenilor apropiați de Sorin Grindeanu care au ajuns în funcții importante.

Inspectorii Fiscului au verificat 46 de companii din domeniul importului, depozitării și comercializării de carburanți după creșterea prețului de la 8 la 10 lei pe litrul de combustibil, dar a acordat sancțiuni totale de doar 27.800 de euro, a aflat Libertatea.

Verificările au fost demarate din data de 20 martie, la trei săptămâni după declanșarea bombardamentelor americane și israeliene în Iran și blocarea Strâmtorii Ormuz de către autoritățile de la Teheran. Strâmtoarea este calea principală de export pentru 20% din petrolul și gazele lichefiate ale lumii, ceea ce a dus la creșteri masive la prețul petrolului pe bursele mondiale. Mai departe, acestea au dus la o scumpire cu 25% a carburanților în România.

Un beneficiu salarial care initial a fost acordat, prin lege, unui număr de șapte procurori a fost extins, prin supra-interpretarea legii de către Înalta Curte, în așa fel încât să beneficieze de el nu mai puțin de o mie de magistrați – judecători și procurori – aflați în vârful sistemului de Justiție.

Aceasta este pe scurt povestea doar uneia dintre „sentințele definitive” – din câteva sute – cu care Lia Savonea, șefa Înaltei Curți, și-a blindat acțiunea prin care l-a dat în judecată pe premierul Ilie Bolojan și în care cere, imediat și integral, plata diferențelor salariale restante, stabilite pentru magistrați în ultimii ani prin asemenea „sentințe definitive”.

Povestea pe larg, pe pagina G4Media.

Anul trecut, turiştii români au cheltuit aproape 10 mld. euro pe vacanţele în afara ţării, potrivit datelor Băncii Naţionale a României.

Germania, Italia şi Spania au fost principalele destinaţii unde au călătorit românii în 2025, după sumele lăsate de aceştia, potrivit datelor BNR oferite la so­licitarea Ziarului Financiar. 

Destinaţiile tradiţionale de vară – Grecia, Bulgaria şi Turcia – au primit împreună 1,4 mld. euro.

Datele de la BNR arată că turismul individual reprezintă mult mai mult decât piaţa agenţiilor de turism, iar acest lucru influenţează şi harta destinaţiilor de vacanţă.

Primarul general, Ciprian Ciucu, a propus un proiect de hotărâre pentru anularea, de la 1 mai, a gratuităților în parcările Primăriei Capitalei pentru mașinile electrice și hibride. Proiectul se află pe ordinea de zi a ședinței Consiliului General de joi, 2 aprilie.

Tota astăzi se va discuta și despre extinderea liniei de tramvai în Piața Unirii, disponibilizările din Primăria Capitalei și consolidarea Pasajului Victoria.

62 de proiecte sunt în atenția consilierilor generali, informează HotNews.

”Împreună suntem mai putertnici” – iată cum ar suna deviza Europei, în viziunea lui Enrico Letta, fost prim-ministru al Italiei între 2013 și 2014. Ulterior a devenit decanul Școlii de Afaceri Internaționale din cadrul Sciences Po Paris. Este președintele Institutului Jacques Delors și în septembrie 2023 a primit mandatul din partea instituțiilor europene pentru a elabora un Raport privind viitorul pieței unice.

Intitulat „Mult mai mult decât o piață”, raportul a fost publicat în aprilie 2024 și subliniază necesitatea ca UE să-și extindă și să-și consolideze piața unică pentru a putea să facă față concurenței Chinei și a Statelor Unite.

Enrico Letta a venit la București pentru a participa la conferința ”Romania Government Roundtable - South-east Europe’s Next Leap Forward”, organizată de publicația The Economist.

Cum vedeți consecințele războiului din Orientul Mijlociu asupra României?

 Războiul trebuie să se încheie cât mai curând posibil. Este o necesitate absolută, nu numai pentru că orice război aduce moarte, distrugere și toate aceste lucruri negative.

Dar în acest caz, pentru că Europa a experimentat deja o creștere bruscă, neașteptată și vertiginoasă a prețurilor la energie. Aceasta a avut loc deja în anii 2022- 2023 și a lăsat pagube enorme în termeni de inflație, costuri și lipsă de competitivitate.

Și este clar că o Europă care nu este suficient de integrată în piața unică a energiei - și aceasta face parte din raportul meu privind piața internă - plătește un preț ridicat.

Atâta timp cât vor exista tensiuni insuportabile, precum cele care afectează în prezent prețurile la energie, există riscul ca prețurile să explodeze și inflația să crească.

Mai mult, este posibil ca acest lucru să fie asimetric, așa cum a fost în 2022-2023, deoarece unele țări au spațiul fiscal necesar pentru a interveni și a reduce impactul creșterii prețurilor, în timp ce altele, nu.

Și, în mod evident, creșterea asimetriei ar putea avea ca rezultat scăderea competitivității europene.

Cred că criza din Iran este astăzi o criză existențială pentru redresarea competitivă a Europei, deoarece riscă să blocheze alegerile structurale pentru crearea pieței unice a energiei și, în același timp, obligă țările membre să intervină, dar numai câteva dintre ele pot face acest lucru, cele cu un spațiu fiscal mare. Germania este, evident, cel mai simplu exemplu.

Ați spus odată că în Europa, piața unică este încă un șantier. Deci, avem obstacole. Unde sunt obstacolele? În statele membre, în sistemul decizional european, care este foarte complicat?

Primul obstacol este lipsa de conștientizare a problemei. Opinia publică europeană nu este suficient de conștientă

Care este diagnosticul? Diagnosticul este lipsa de integrare în domenii-cheie pentru competitivitate: energie, conectivitate și piețe financiare. În aceste trei domenii, nu suntem o Europă, ci 27 de țări membre, total independente unele de altele, fiecare pentru sine.

Și toate acestea înseamnă că nu avem dimensiunea, care vine doar din unitate. Aceasta, pentru a fi competitivi cu giganții lumii - există China, există India, există Statele Unite. Noi suntem 27, iar dacă rămânem 27, suntem prea mici. Asta este tot. Deci adevărata problemă este că nu suntem conștienți de asta.

Există domenii în care suntem cu un pas față de americani. Există Airbus în Europa. Nu poți spune că este spaniol sau portughez sau suedez.

Este european, deci există unul, și este puternic și câștigă în fața americanilor.

Fiecare națiune are propriul campion și în cele din urmă toate se duc la vale pentru că americanii sunt uniți pe piața financiară.

Diferența fundamentală este că dimensiunea companiilor americane este de opt ori, de șapte ori, de cinci ori mai mare față de cea a companiilor europene.

De ce se întâmplă asta? Pentru că americanii au o singură piață financiară. Noi avem 27 de piețe financiare, în care îi obligă pe toți să fie prea mici.

Uitați-vă la ce se întâmplă astăzi cu inteligența artificială. Totul este american sau chinezesc. De ce este așa? Pentru că au avut capacitatea, datorită pieței lor financiare unice integrate, de a pune atât de mulți bani în această cursă. Și unii, și ceilalți ne-au învins.

Noi avem 27 de piețe financiare, dar nu am fost capabili să le integrăm, așa că avem proiecte de inteligență artificială țară cu țară. Și vă puteți imagina cum se poate compara asta cu americanii și chinezii?

Avem nevoie de fuziuni, integrări și extinderi. Așa că trebuie să le facem. Airbus este modelul pozitiv.

Dacă nu o facem, pur și simplu, vom deveni o colonie a Statelor Unite în domeniul financiar și tehnologic.  Și vom fi o colonie a Chinei în domeniul producției. Uitați-vă la ceea ce se întâmplă astăzi cu mașinile, energia solară și tehnologia energiei regenerabile.

Chinezii sunt capabili să producă la prețuri unitare mult mai mici, deoarece, în mod evident, dimensiunea țării le oferă posibilitatea de a face acest lucru, iar noi ajungem să cumpărăm numai produse chinezești. Dacă nu ne integrăm și nu ne extindem, riscăm să fim într-un declin continuu.

Ce șanse are o țară ca România, o țară oarecum periferică în Uniunea Europeană, în această lume a marilor economii?

Pentru moment, uitați-vă la ce s-a întâmplat cu România în acești 30 de ani. România este țara europeană care a crescut cel mai mult în raport cu trecutul său. România a avut performanțe excepționale. Datorită cui, până la urmă?

Datorită faptului că a fost integrată în piața unică europeană. A fi parte a pieței unice europene îți oferă oportunități enorme.

Gândiți-vă la diferența dintre țările europene care au aderat la piața unică și țările europene care au decis să rămână în afară.

Belarus, și Lituania, de exemplu, sunt două țări vecine. Când Lituania a aderat la Europa, erau la același nivel. Astăzi, Letonia este de 20 de ori mai bogată decât Belarus.

România a beneficiat mult de pe urma pieței unice. Dar viitorul poate fi de succes dacă această piață unică europeană crește într-adevăr în dimensiune și oferă posibilitatea pentru investiții în cercetare și inovare.

Aceasta înseamnă reguli mai simple și am propus în raportul meu această idee a ”regimului 28”, adică un sistem de reguli care sunt aceleași peste tot pentru toate companiile, pentru a face totul mai simplu.

Astăzi,  pentru a lucra în Italia, în Franța, în Suedia, o companie românească trebuie să schimbe complet regulile, pentru că sistemul de reguli de drept al afacerilor este diferit. Cel din Italia este diferit de cel din Franța, și așa mai departe. Este un haos total de reguli.

Astăzi, România este o țară dinamică, cu o economie dinamică. Și aceste companii pot beneficia de piața unică. Dar pentru ca acest lucru să se întâmple, este evident că regulile trebuie să fie mult mai simple și mai unitare decât sunt astăzi.

Dacă ați putea rescrie motto-ul Uniunii Europene, care ar fi acesta?

Motto-ul? Cel mai bun este ”Împreună suntem mai puternici”. Acesta este cel mai important lucru. Este cel mai bun mod de a ne spune că merită să fim împreună. Împreună suntem mai puternici - și acesta este adevărul.

Să ne uităm la ceea ce se întâmplă astăzi. Trump amenință țările europene, iar țările europene răspund împreună, la amenințarea taxelor vamale, de exemplu.

Dacă am fi reacționat de la o țară la alta, nu am fi reușit, n-ar fi avut niciun sens.

Dar când țările europene se guvernează împreună, oricine lansează o astfel de amenințare este obligat să dea înapoi. Deci este adevărat că dacă suntem împreună, suntem mult mai puternici.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Săptămâna trecută., Guvernul a aprobat o hotărâre pentru identificarea operatorilor economici de interes strategic. Observația importantă este că Executivul a luat în calcul criterii destul de vagi pentru includerea unei companii în categoria de strategică. Este vorba despre contribuția semnificativă la exporturile României, importanța în lanțurile de aprovizionare, poziția în lanțurile valorice strategice, deținerea de capacități industriale critice, precum și impactul asupra ocupării forței de muncă.

După cum se poate vedea, criteriile sunt generoase și probabil că pe baza lor multe companii ar putea fi considerate strategice. Ar fi utilă o definire mai precisă a domeniilor strategice.

De fapt, decizia guvernului încearcă să rezolve o problemă și anume ca salariații unor companii aflate în dificultate financiară sau în insolvență să primească salariile restante din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale.

De altfel, în ultima zi a lunii martie a.c., guvernul a inclus tot într-o hotărâre o listă cu companiile considerate strategice. Este vorba despre două firme Liberty din Galați, Romaero și Damen, adică Șantierele Navale din Mangalia. Toate aceste companii au ceva în comun: sunt în dificultate financiară (insolvență sau concordat preventiv), angajații sunt neplătiți de câteva luni și protestează. Hotărârea Guvernului vine să rezolve problema salariilor restante. Astfel, cele două companii Liberty din Galați vor primi 168 milioane de lei de la Fondul de Garantare a creanțelor salariale pentru un număr de aproximativ 3.000 de salariați. Șantierele Navale din Mangalia și Romaero vor primi 90 milioane de lei pentru 1.000 de angajați și respectiv 526 de salariați. Trebuie subliniat că Damen și Romaero au mai beneficiat de o tranșă de plată de la Fondul de garantare.

Din punct de vedere social, este de înțeles că guvernul a găsit o soluție pentru plata salariilor restante. Numai că doar tema socială nu poate fi suprapusă cu interesul strategic. Practic, guvernul rezolvă o problemă pe care nu a creat-o în proporție de sută la sută, pentru că unele firme sunt în totalitate cu capital privat, altele mai au o cotă parte de capital de stat.

De exemplu, pentru salariile neplătite de la Liberty Galați este vinovată compania indiană. Ceea ce nu au plătit acționarii achită acum Fondul de garantare a creanțelor salariale, adică din banii publici, pentru că sumele din acest fond se acumulează din contribuția de 0,25% din salariul brut, plătită de fiecare companie din fondul total de salarii. Cu alte cuvinte, sumele din Fondul de garantare se strâng de la fiecare angajat din România. Principiul este corect, cel al solidarității, dar dacă doar unele companii beneficiază de banii din fond și toți ceilalți plătesc nu se mai numește solidaritate, ci altfel.

Legea spune că de Fondul de garantare a creanțelor salariale pot beneficia, pentru o perioadă de trei luni, angajații firmelor care au intrat în insolvență. De obicei, plățile erau refuzate sub diverse motive, astfel că nu știm câte firme și câți salariați au fost plătiți din fond.

Guvernul a făcut lista câtorva societăți de interes strategic pentru a găsi o soluție la tensiunile sociale din cele patru firme, adică pentru a putea plăti salariile restante. Dar, aceasta este doar o parte a problemei. Cea mai dificilă parte abia urmează. Adică, Executivul trebuie să ia în serios tema domeniilor considerate strategice și va trebui să caute o soluție pentru ca firmele să poată funcționa în continuare. Pentru Liberty Galați (fostul Sidex) s-a încercat să se găsească un investitor, dar, deocamdată, nu s-a reușit. La Damen Mangalia, procesul de insolvență este în impas, astfel că în ambele cazuri, la care se mai poate adăuga și Azomureș, statul ar putea fi în situația de a prelua companiile. Problema este că dacă domeniul strategic nu este bine definit, orice firmă care are dificultăți financiare va vrea ca statul să plătească salariile angajaților sau chiar să preia afacerea.

Preşedintele american Donald Trump declară, într-un interviu acordat cotidianului conservator britanic The Telegraph, că se gândeşte serios să retragă Statele Unite din NATO - pe care o cataloghează drept un ”tigru de hârtie”. Posibila reevaluare vine in contextul in care Alianţa Nord-Atlantică a refuzat sa intre în războiul americano-israelian impotriva Iranului.

Israelul va opri toate achizițiile de echipamente militare din Franța, acuzând Parisul că a adoptat o poziție ostilă față de statul israelian. Relațiile în domeniul apărării s-au răcit puternic de la începutul războiului din Gaza, pe fondul unei poziții tot mai critice adoptate de Paris față de Israel. 

În mod normal, în aceasta noapte, NASA va lansa misiunea Artemis 2 destinată să transporte 4 astronauţi – 3 americani şi un canadian – în jurul Lunii. Misiunea va dura circa 9 zile şi urmăreşte să permită revenirea pe Lună şi construirea unei baze pentru a pregăti viitoare misiuni spre Marte.