Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Coiful se întoarce acasă, dar misterul în jurul celui care a comandat furtul rămâne (SpotMedia) - Scandalul de la ARR. În țara cu cei mai mulți morți în accidente rutiere din Europa, șoferii profesioniști dau șpagă ca să primească atestate (PressOne)

Ce prevede OUG privind reducerea prețurilor la motorină (HotNews)

Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică, joi seara, un proiect de Ordonanță de Urgență care vizează reducerea prețurilor la motorină. O măsură este scăderea nivelului accizei aplicabile motorinei standard, iar a doua este instituirea unei taxe de solidaritate asupra veniturilor excepționale obținute din comercializarea țițeiului. Cu această taxă de solidaritate Guvernul va compensa scăderea de la bugetul de stat cauzată de reducerea accizei, arată Ministerul Finanțelor.

HotNews informează că acciza scade cu 30 de bani, iar prețul la pompă cu 36 de bani/litru.

În același timp, este instituită o contribuție de solidaritate aplicabilă operatorilor economici care exploatează și/sau prelucrează țiței extras de pe teritoriul României, în situațiile în care prețul mediu lunar al țițeiului Brent depășește pragul de 70 USD/baril.

Taxa de solidaritate între 1,5% și 9,9% asupra veniturilor excepționale.

Eugenia Gușilov, expert în energie, a explicat, pentru „Adevărul”, că măsura adoptată de executiv este insuficientă, având în vedere amploarea crizei cu care se confruntă România.

„30 de bani înseamnă o reducere 10% din acciză. Acciza la motorină este de 2,8 lei. Spuneți și dumneavoastră ce impact înseamnă 10%, adică reducerea accizei cu 10%? Este, să spun, un simulacru. Adică, pentru a nu fi acuzat că nu ai făcut nimic pe partea de acciză, ai redus-o cu 10%. Deci este, cum să spun, o măsură cu pipeta. Este o măsură cosmetică, deci prea puțin și, probabil, doar ca să nu fie acuzat guvernul că nu a făcut nimic pe partea de acciză”, a explicat Eugenia Gușilov.

Totodată, experta avertizează că măsura de limitare a adaosului comercial, adoptată săptămâna trecută, se aplică inegal din cauza faptului că unii comercianți dispun și de unități de rafinare.

Autoritățile române n-au reținut pe nimeni în conexiune cu furtul valoroaselor obiecte de patrimoniu, deși investigatorii olandezi au anunțat de aproape un an că operațiunea a fost gândită și finanțată de cel puțin o persoană din România, atrage atenția pe pagina SpotMedia jurnalistul Emilian Isăilă.

În jurul orei 10.30, presa din Olanda a publicat informația că a fost găsit coiful de la Coțofenești, împreună cu două din cele trei brățări dacice, furate în data de 25 ianuarie 2025 din Muzeul Drents.

La vremea respectivă, vestea furtului a venit ca o lovitură de ciocan pentru România. Furtul “Coifului dacic” a fost un eveniment extraordinar, care a dus la creșterea accentuată a neîncrederii în instituții. Teoriile conspiraționiste au explodat, iar susținerea pentru curentele politice extremiste s-a extins și mai mult.

Marcel Ciolacu, premierul de atunci, l-a concediat pe Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Național, pentru a da satisfacție celor revoltați. Dar nu a fost de ajuns.

Investigația poliției olandeze, supervizată de procurori locali, dar și de unii veniți din România, s-a desfășurat destul de repede, o parte dintre cei care au fost implicați în sustragere fiind prinși în câteva săptămâni.

În decurs de două luni, 5 suspecți au fost arestați. Marea problemă a fost faptul că nu se găseau coiful și cele trei brățări din tezaur. După o serie de interogatorii, procurorii au ajuns la concluzia că operațiunea fusese o comandă venită din România și executată de membrii unei bande de motocicliști, cunoscută sub numele de Hardliners, care acționa în nordul Amsterdamului.

Nici partea olandeză și nici partea română n-au dat publicității numele celui care ar fi comandat lovitura, fiind de așteptat ca identitatea lui să apară în timpul procesului în care vor fi audiați trei dintre cei puși sub acuzare că au furat coiful și brățările, fiind programat să debuteze în data de 14 aprilie.

Dacă nici în timpul procesului nu apare, atunci este ținută secretă la cererea părții române, cu implicații serioase în ce privește modul de acțiune și motivul realizării furtului.

Jumătate de milion de euro, cash. Atâția bani au găsit procurorii anticorupție acasă la șeful Autorității Rutiere Române (ARR), Cristian Anton, care acum se află în arest preventiv. ARR este instituția care oferă atestate/certificate profesionale pentru șoferi de autobuze, autocare, taxiuri, pentru transportatorii de marfă, dar și pentru instructorii auto. Adică unii dintre garanții siguranței pe străzi.

De mita cerută de ARR „știa toată lumea, de la ultimul instructor de școală de șoferi, până la toți șoferii”, susține Titi Aur, unul din cei mai titrați campioni români de raliuri.

O altă mare problemă este lipsa practicii, spune Titi Aur pentru PressOne, pentru că viitorii șoferi profesioniști nu sunt obligați să fie prezenți la cursuri.

„Avem cea mai mare rată de accidente produse de transportatori. Gândiți-vă că vă trimiteți copilul în tabără. Se urcă în autobuz și la volan este un șofer care a luat atestatul cu șpagă”, mai spune acesta.

PressOne a vorbit și cu un șofer român profesionist din Marea Britanie, care și-a luat primele atestate în România, apoi în Anglia. El spune că toată breasla transportatorilor știa de corupția de la ARR. „Știu de pe vremea de când șpaga era 200-300 de euro”, susține șoferul, care a dorit să-și păstreze anonimatul.

Conform procurorilor DNA, șpaga cerută de grupul condus de Cristian Anton celor care se ocupă cu transportul de marfă era între 600 şi 1.500 de euro – cu acești bani, șoferii primeau subiectele rezolvate pentru examenul de atestare.

Galeria Arsmonitor găzduiește pana pe 7 mai expoziția „Anca Mureșan: Pictură deschisă”, prima colaborare a artistei cu galeria care prezintă o selecție de lucrări realizate în ultimii ani în Düsseldorf, expuse pentru prima oară în București. Tur ghidat in expozitie.

Anastasiia Lisnycha, artista refugiata din Ukraina si stabilita la Praga, este prezentă la Art Safari cu instalatia State of Flux care reunește lucrări din perioade diferite și exploreaza ideea unei realități aflate într-o continuă transformare.

România pierde în primă instanță procesul vaccinurilor și ar putea plăti o sumă foarte mare, 660 milioane de euro. Vinovații sunt greu de identificat, în acest moment, în schimb, este o discuție complicată despre legalitate și oportunitate.

Decizia unui tribunal de la Bruxelles care obligă România și Polonia să plătească împreună aproximativ două miliarde de euro, din care României îi revin 660 milioane de euro, în contul contractului pentru vaccinuri COVID-19 a stârnit în țară o mulțime de comentarii.

Procesul este pierdut în primă instanță, dar România mai are dreptul de contesta decizia, adică să apeleze la recurs. Nu știm dacă sunt șanse ca decizia să fie schimbată, dar deocamdată guvernul României caută soluții bugetare pentru a respecta hotărârea instanței de la Bruxelles, adică să găsească suma de 3,4 miliarde de lei care să fie indisponibilizată într-un cont bancar.

Mecanismul de contractare. Este dificil ca după cinci-șase ani să mai rețină cineva toate amănuntele contractelor încheiate în anii 2020-2021. În sinteză, ceea ce vedem astăzi este că au fost semnate trei contracte. În discuție se află al treilea contract care a inclus livrarea a 29 de milioane de doze de vaccin, în condițiile în care România mai avea aproximativ 10 milioane de doze nefolosite.

Desigur, din postura de astăzi se poate comenta că al treilea contract a inclus o cantitate prea mare de vaccinuri, dar dacă ne amintim situația de la începutul anului 2021 s-ar putea să vedem altfel acea înțelegere parafată.

De fapt, al treilea contract a fost doar semnat, dar nu s-a realizat efectiv, pentru că răspândirea virusului s-a redus, iar rata vaccinării a scăzut semnificativ.

Mai trebui spus că în luna mai 2021, România ar fi avut posibilitatea să scadă cantitatea de vaccinuri achiziționate, dar inexplicabil nu a făcut demersurile birocratice necesare.

Vinovații. Achiziția vaccinurilor a devenit de câțiva ani o temă politică. De aceea, este foarte dificil să identifici vinovații, pentru că, în funcție de partid, fiecare arată cu degetul către adversarii politici. Cert este că mai mulți miniștrii ai sănătății, premierii sau vicepremierii din acea perioadă, 2021-2023, sunt acuzați verbal de concurenții politici.

Din acest punct de vedere, investigațiile Parchetului sunt fie întârziate, fie blocate. Pe de altă parte, s-ar putea ca peste câțiva ani să avem revelația să constatăm că toate contractele au fost legale. Ceea ce nu suprinde deloc, pentru că, deocamdată, discuțiile se învârt în jurul numărului de vaccinuri comandate și nu se spune nimic de acte sau semnături aflate în afara legii.

Legalitate și oportunitate. Așadar, marea problemă a contractelor de vaccinuri este cea a oportunității, nu cea a legalității. Cel puțin deocamdată, nu apar argumente serioase că încheierea contractelor s-ar fi făcut fără respectarea legii.

Este, în schimb, o discuție despre oportunitate. Adică, sigur, că se poate pune întrebarea: dacă sunt în stoc 10 milioane de doze, de ce a mai fost nevoie să fie comandate încă 29 milioane?

Care este motivul pentru care decidenții români nu au răspuns cererii companiei Pfizer de a reduce cantitatea contractată? În felul acesta s-a ratat oportunitatea de a reduce numărul de doze din contract și implicit suma plătită. Dar, gândirea de acest tip este legată tot de oportunitate și nu de legalitate. Deocamdată, nu s-a găsit nicio dovadă care să arate că semnarea contractelor a inclus clauze nelegale sau că a fost cazul primirii unor foloase necuvenite. Desigur, oportunitatea se poate discuta. Cu experiența de astăzi este ușor să se afirme că nu ar mai fi trebuit să se contracteze 29 milioane de doze de vaccin, dar să ne aducem aminte că al treilea contract trebuia să se deruleze în perioada 2021-2023.

Ce urmează? În acest moment, sunt mai multe idei care arată cum s-ar putea reduce povara financiară a contractului: plăți în rate sau România să primească o serie de medicamente în contul plăților pe care le va face. Fiecare propunere de acest fel poate fi bună. Numai că mult mai util ar fi ca România să se concentreze pe recurs. Adică, să salveze ce se mai poate salva.

Coiful de aur de la Coțofenești și două brățări dacice, furate din Muzeul Drents din Olanda, în ianuarie anul trecut, au fost recuperate. Artefactele au fost prezentate public de poliția olandeză. Teoretic, România ar trebui să returneze despăgubirea de peste 5 milioane de euro primită dupa furtul comorilor. Cum au fost recuperate obiectele va spunem imediat. 

Consiliul Superior al Magistraturii nu a reuşit în termen legal să emită aviz pentru doi procurori sefi adjuncti, Alex Florenţa şi Marius Voineag. Procedura merge insa mai departe. Ultimul cuvant in aceste numiri il va avea presedintele Nicusor Dan. 

Seful NATO, Mark Rutte, merge Washington pentru discutii cu Donald Trump saptamana viitoare, asta dupa ce presedintele american a amenintat cu iesirea SUA din NATO, calificand alianta ca fiind un tigru de hartie. Va reusi Rutte sa atenueze tensiunile cu aliatii? Discutam mai tarziu  

Parlamentul de la Chișinău a votat pentru ieșirea definitivă a Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente. Un moment istoric, apreciaza fortele pro europene de la Chisinau, in timp ce opozantii denunta un moment inacceptabil.            

Menopauza nu trebuie să ne complice viața însă de multe ori asta se întâmplă. Ne enervăm mai ușor, ne este cald fără motiv, nu mai dormim la fel de bine. Sunt câteva dintre simptomele care apar la începutul acest proces firesc din viața unei femei, dar care aduce cu el multe întrebări și temeri. 

Când vorbim despre perioada de menopauză, ar trebui să vorbim de absența ciclului menstrual, însă nu toate perioadele de absență a ciclului menstrual înseamnă neapărat menopauză. Poate fi vorba, de exemplu, despre tulburări hormonale. Însă, în jurul vârstei de 50 de ani, femeile ajung în perioada în care ar trebui să se gândească dacă urmează sau nu perioada de menopauză. Iar la această vârstă, absența unui ciclu menstrual mai mult de un an ar trebui să ridice suspiciunea de menopauză, explică dr. Ciprian-Andrei Morariu, medic primar obstetrică-ginecologie, invitatul emisiunii Sănătatea FM.

Deci, diagnosticul se pune prin absența menstruației și prezența unor simptome. Cele mai frecvente simptome includ bufeuri, transpirații nocturne, menstruații neregulate, uscăciune vaginală, modificări ale dispoziției (anxietate, irascibilitate) și insomnii. Însă sunt și analize specifice pe care le putem face, analize hormonale, precum testarea FSHului (hormonul folicular stimulant). Când în menopauză constatăm o creștere marcată a valorilor și o scădere a clasicului AMH, rezervei ovariene cu valori foarte, foarte mici, celebrele 0,001.

Potrivit acestuia, cu 1- 2 ani înainte de instalarea menopauzei, ar trebui să apară perioada de perimenopauză, în care par simptome precum valuri de căldură (bufeuri) 0sau roșeață. Flash-urile pe care le resimt, simptomele vasomotorii, cum sunt denumite ele științific, sunt primele semne și simptome ale perimenopauzei. Însă, nu sunt neapărat prezente la toate pacientele, ci la un procent de aproximativ 70% dintre ele, mai spune dr. Ciprian-Andrei Morariu. 

Pe 2 aprilie, la Casa Memorială Ion Mincu din București va fi lansat volumul „Salutări de la Amara! Fragmente de arhitectură și memorie colectivă”, volum publicat de Studio Zona și coordonat de Asociația VIRA. O discutie despre această apariție editorială cu Iuliana Dumitru și Romelia Călin.

„Salutări de la Amara! Fragmente de arhitectură și memorie colectivă” propune o privire interdisciplinară asupra stațiunii Amara – un loc unde arhitectura socialistă este încă vie și funcțională, iar practicile balneare continuă să adune comunități în jurul ideii de îngrijire și timp liber. Volumul este rezultatul a trei ani de cercetare și aduce împreună studii, fotografii de arhivă și contemporane, documente și mărturii care spun povestea transformării stațiunii în ultimele decenii.

Demersul a fost susținut și coordonat de Asociația Vira, organizație cu experiență în cercetarea comunităților și în analiza modurilor în care patrimoniul – material și imaterial – poate fi documentat, interpretat și reintegrat în viața socială contemporană, prin procese de cercetare de durată și prin colaborări interdisciplinare.

Cercetarea, începută în 2023, s-a bazat pe o echipă mixtă, care a reunit antropologi, sociologi, arhitecți și istorici, și a avut ca punct de plecare stațiunea Amara ca spațiu construit, trăit și utilizat. Am documentat clădirile emblematice ale stațiunii, dar și istoria turismului local dintr-o perspectivă etnografică, incluzând perioadele anterioare construirii marilor hoteluri din epoca socialistă. 

Volumul se bazează pe patru studii complementare, însoțite de fotografii ale arhitectului Mihai Rotaru, numeroase documente de arhivă și fotografii de epocă, mărturii ale turiștilor și ale pacienților care au trecut pragul stațiunii, precum și necesare contextualizări ale turismului la nivel european.

Romelia Călin a studiat sociologie și antropologie socială. Este membră VIRA și colaborator Antropedia, cu expertiză în proiecte de antropologie publică aplicată pe teme legate de patrimoniu cultural, în special balnear și industrial. Iar Iuliana Dumitru este cercetătoare și lucrătoare culturală, preocupată de memorie, geografii simbolice și reprezentări artistice ale locului. Este doctor în Filologie, cu o teză despre spațiile 2 Mai și Vama Veche, realizată dintr-o perspectivă interdisciplinară și autoetnografică. 

Jurnal de știri

O eventuală instabilitate politică ar lăsa România vulnerabilă în fața crizelor internaționale, declară într-un interviu la RFI deputatul Radu Mihaiu, vicepreședinte USR. El speră că PSD nu va rupe coaliția.

Radu Mihaiu, despre tensiunile din coaliție: ”Unele scenarii sunt extraordinar de improbabile, unele nu sunt pe masă, altele sunt pe masă, le analizăm, dar în acest moment decizia luată de partid cu 95% este să continuăm în această coaliție, atâta timp cât partenerii coaliției sunt loiali și nu încalcă protocolul”.

Deputatul USR spune că dacă PSD votează o moțiune de cenzură, nu ar mai fi un partener de încredere pentru actuala coaliție.

Radu Mihaiu declară pe de altă parte că responsabilitatea pentru condamnarea României în procesul cu Pfizer este a fostului premier Nicolae Ciucă și a fostului ministru al Sănătății, Alexandru Rafila: ”Din păcate, este o consecință a unor decizii proaste care s-au luat cred că la nivelul anului 2022 și 2023 (...). Răspunderea cred că a fost în anul 2022 și este împărțită între Ministerul Sănătății și primul-ministru din anul 2022, respectiv domnul Rafila și domnul Ciucă”.

O pisică blocată pe un acoperiș poate impresiona repede, însă specialiștii recomandă o evaluare calmă înainte de a interveni. De multe ori, animalele reușesc să coboare singure după câteva ore, iar intervențiile neautorizate pot speria pisica și agrava situația. 

Dacă pisica pare, totuși, rănită, epuizată sau blocată de mult timp, putem apela la Poliția Animalelor sau la Direcția pentru Protecția Animalelor din cadrul primăriilor. Autoritățile atrag atenția că numărul de urgență 112 poate fi apelat doar dacă există un pericol real și imediat, cum ar fi riscul de cădere sau incendiu.

În plus, putem contacta asociații locale de protecție a animalelor, acolo unde există, sau echipe specializate de intervenție, inclusiv pompierii locali, în funcție de situație. Oricum, recomandarea generală este ca intervenția să fie făcută de persoane pregătite, pentru a evita rănirea felinelor.