Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Lucrarile a doi artisti sibieni, Constantin Fîntînă și Cezar Stanciu, vor fi prezente pana pe 26 aprilie la Muzeul de Artă Contemporană Brukenthal intr-o expozitie curatoriata de Liviana Dan și co-curatoriata de Alexandra Runcan.

Fostul premier Theodor Stolojan spune într-un interviu la RFI că măsurile luate de Guvern în criza carburanților reprezintă tot ce putea face acum Executivul, care trebuie să țină cont și de ținta de deficit bugetar. El afirmă pe de altă parte că nu există altă soluție în prezent decât ca Guvernul să meargă înainte cu Ilie Bolojan premier.

Theodor Stolojan, despre măsurile Guvernului în criza carburanților: ”E o măsură care vine în sprijinul tuturor și asta e una din problemele României la ora actuală, că noi nu putem încă să acționăm la nivelul celor care realmente sunt cei mai loviți de asemenea viituri, ca să mă exprim așa, fenomene care apar, iată, crize care se declanșează”.

Fostul premier spune că ”în orice oraș mare e o puzderie de mașini care au capacitate cilindrică peste 3.000 de centimetri cubi și eu nu cred că cei care dețin asemenea mașini au nevoie de mare ajutor de 30 de bani la acciză, dar sigur că avem milioane de alți conducători auto și transporturi auto, care se vor bucura de această reducere”.

Despre coaliție: ”Noi nu avem nici o altă șansă decât să mergem înainte cu premierul Bolojan, care știe ce are de făcut și sigur, va fi în mâna Parlamentului, dacă Parlamentul va susține în continuare măsurile pe care premierul Ilie Bolojan e obligat să le ia, dacă vrem ca România să mai fie o țară credibilă pe piețele financiare naționale și internaționale”.

Republica Moldova adoptă decizia finală de ieșire din Comunitatea Statelor Independente, o structură internațională creată și dominată de Rusia, din ruinele fostei Uniuni Sovietice. 60 din cei 101 deputați din Parlamentul de la Chișinău au votat pentru abandonarea acestei structuri, iar opoziția pro-rusă spune că este o eroare fatală. Valeria Vițu a urmărit subiectul.

- Parlamentul de la Chișinău a luat decizia istorică de a părăsi Comunitatea Statelor Independente. Care este reacția Rusiei? Ne explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Prin părăsirea CSI, Republica Moldova mai face un pas către ireversibilitatea cursului său către integrarea europeană, spune invitatul de astăzi al Moldova Zoom, fostul purtător de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, intervievat de Liliana Barbăroșie.

- Consilierul președintelui ucrainean, Mihailo Podoleak, confirmă că Ucraina și-a fortificat măsurile de securitate pe segmentul transnistrean al frontierei cu Republica Moldova, inclusiv prin acțiuni de minare.

- O nouă dronă a survolat în această dimineață spațiul aerian al Republicii Moldova.

- Chișinăul a invitat Uniunea Europeană să-și asume un rol esențial în susținerea financiară și administrarea fondului de convergență pentru Transnistria, destinat reintegrării regiunii separatiste în Republica Moldova.

- Transportul public se scumpește în Chișinău cu 16 la sută începând din 1 mai, din cauza scumpirii carburanților.

Consilierul președintelui ucrainean, Mihailo Podoleak, confirmă că Ucraina și-a fortificat măsurile de securitate pe segmentul transnistrean al frontierei cu Republica Moldova, inclusiv prin acțiuni de minare și sporirea controlului.

Autoritățile de la Chișinău nu controlează un segment de peste 440 de km de frontieră a regiunii sale separatiste cu Ucraina. Kievul a închis acest segment încă de la începutul agresiunii ruse, iar acum a decis să ia măsuri suplimentare pentru a reduce riscurile care ar putea veni din regiunea separatistă pro-rusă, care are un contingent limitat de 1500 de militari ruși și un depozit mare de muniții, cu peste 20 de mii de tone.

Mihailo Podoleak a declarat în emisiunea În Profunzime de la ProTV Chișinău că fortificarea frontierei este necesară pentru a preveni eventuale acțiuni destabilizatoare din partea Federației Ruse.

„Înțelegem că regiunea transnistreană ar putea fi folosită de Rusia pentru a mima lovituri în spatele frontului ucrainean, sau pentru lovituri asupra logisticii și, respectiv, vrem să ne asigurăm din acest punct de vedere. Acolo există un contingent de trupe ruse. Dar pentru ca Rusia să nu folosească posibilitatea de a distruge logistica noastră, să nu creeze mișcări similare celor care au avut loc în Belarus, întreprindem aceste acțiuni de minare”, a declarat Mihailo Podoleak. Amintim că teritoriul Belarusului a fost folosit de Rusia ca punct de tranzit pentru trupe pentru a ataca Ucraina în 2022.

Armata ucraineană a anunțat acum câteva zile că începând cu 25 martie, unitățile de geniu ale Forțelor de Apărare Ucrainene, împreună cu grănicerii din cadrul Detașamentului de Frontieră Mohyliv-Podilskyi, au efectuat operațiuni suplimentare de minare pentru a consolida capacitatea de apărare a statului.

Pe lângă mine, informează autoritățile ucrainene, de-a lungul întregii frontiere cu regiunea transnistreană se instalează sârmă ghimpată „Egoza” și sisteme autonome de supraveghere video și de avertizare. Trupe mecanizate suplimentare cu vehicule blindate sunt desfășurate la frontiera cu Transnistria pentru a consolida forțele de apărare ucrainene în regiune.

***

O nouă dronă a survolat în această dimineața spațiul aerian al Republicii Moldova. Un anunț al armatei naționale spune că drona de tip Shahed a venit din regiunea Odesa și s-a deplasat spre localitatea Tudora, raionul Ștefan-Vodă, după care a ieșit din spațiul aerian moldovenesc. Săptămâna trecută au fost înregistrate două incidente similare, una dintre drone a dispărut de pe radare pe teritoriul Republicii Moldova și încă nu a fost găsită.

Autoritățile avertizează oamenii să nu se apropie și să nu atingă eventuale aparate de zbor găsite la sol, și nici să nu folosească telefoanele mobile, pentru că dronele ar putea avea încărcătură explozivă sensibilă la unde radio. 

***

Uniunea Europeană ar putea avea un rol esențial în susținerea financiară a fondului de convergență pentru Transnistria, destinat apropierii economice și sociale dintre cele două maluri ale Nistrului. Vicepremierului pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, spune că autoritățile de la Chișinău au propus un rol activ al UE în administrarea fondului. Într-o emisiune la Jurnal TV, citată de IPN, Valeriu Chiveri a spus că sprijinul UE ar putea facilita implementarea unor proiecte concrete în regiunea transnistreană, în special în domeniul social și în infrastructură, cum ar fi reparația unui pod peste Nistru sau reabilitarea drumului spre Tighina, care este puternic deteriorat.

Autoritățile au decis de curând crearea Fondului de convergență pentru Transnistria, pentru a accelera integrarea regiunii separatiste în Republica Moldova. Fondul urmează să fie creat din taxele plătite de agenții economici transnistreni, din contribuții de la bugetul Republicii Moldova, dar și de la partenerii de dezvoltare.

***

În context, ar mai fi de spus că joi la Chișinău vicepremierului pentru reintegrare Valeriu Chiveri s-a întâlnit cu ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu. Comunicatul oficial anunță că „oficialii au abordat un spectru larg de subiecte axate pe situația actuală din raioanele de est ale țării. În acest context, în calitate de membru al Uniunii Europene, România are un rol deosebit în promovarea sprijinului comunitar pentru atingerea dezideratului de reintegrare”.

***

Transportul public se scumpește în Chișinău cu 16 la sută începând din 1 mai. Un bilet la autobus sau troleibuz va costa 7 lei moldovenești față de 6 lei, cât este în prezent. Motivul – creșterea prețurilor la carburanți.

În contextul crizei generate de războiul din Orientul Mijlociu, Ministerul Energiei de la Chișinău a anunțat că stocurile de carburanți au fost reînnoite și acum Republica Moldova are asigurate consumul pentru 14 zile la benzină, 16 zile la GPL și 6 zile la motorină.

Jurnal de știri

O investigație recentă a publicației Buletin de București arată că încă trei primării din județul Ilfov au semnat contracte cu un adăpost din județul Vrancea, cunoscut în presă drept „abatorul de câini”, unde sute de animale fără stăpân sunt eutanasiate sau supuse unor tratamente considerate inumane.

Ancheta a scos la iveală și că acest furnizor de servicii a încheiat, de‑a lungul anilor, peste o sută de contracte similare cu primării din întreaga țară, iar unele autorități locale au fost criticate că nu au respectat legislația privind gestiunea animalelor. 

În contextul reacțiilor publice, autorități precum Consiliul Județean Ilfov au promis alternative. Una dintre ele ar fi înființarea unor adăposturi proprii pentru gestionarea câinilor fără stăpân... 

Boxul a împlinit 100 de existență în România. Cu această ocazie Romfilatelia a lansat timbre cu mari campioni ai nobilei arte. La eveniment, Federația de box a invitat glorii ale acestui sport care au adus României 25 de medalii olimpice.

Boxul este probabil cel mai vechi sport marțial, cu origini preistorice, care a început să se practice într-un mod organizat începând cu secolul al XVII-lea, în Anglia, unde, în 1880 s-au programat primele meciuri oficiale de amatori.

La Jocurile Olimpice boxul amator modern a fost inclus în anul 1904, iar în România a avut o ascensiune fulminantă de la început, de la primele gale organizate în țara noastră de marinarii sosiți la noi la bordurile unor nave comerciale.

La data de 26 martie 1926 avea să se oficializeze Federația Română de Box astfel că săptămâna trecută s-au împlinit 100 de ani de box organizat în România.

Cu această ocazie, Romfilatelia și Poșta Română, au lansat joia trecută, sub titlul rezumativ ”Federația română de box, 100 de ani”, o emisiune filatelică aniversară dedicată unui sport practicat de milenii, de amatori și profesioniști.

Singurul campion olimpic român, Nicolae Linca și triplul campion mondial Francisc Vaștag nu aveau cum să lipsească din colecția de timbre.

În plus, Casa regală a oferit o poză cu regele Mihai în ringul de box transformată și ea într-o coliță dantelată.

La evenimentul aniversar Federația română a organizat o întâlnire cu campioni mai vechi sau din generația mai nouă, totul într-o atmosferă extrem de plăcută.

Dacă scriitorul Eugen Barbu a spus în trecut că „Boxul este despre a-ți îmbrățișa adversarul nu a-l distruge, nu despre a urî, ci a fi inteligent, despre a accepta victoria cu mândrie și înfrângerea cu demnitate”, fostul campion Alec Năstac, numit Mister KO pentru cele 200 de meciuri în care şi-a pulverizat adversarul, are o altă definiție a sportului cu mănuși...

100 de ani mai târziu de la momentul înființării oficiale a Federației de Box, sub președinția lui Vasile Cîtea, boxul românesc este tot în elita disciplinelor sportive din România, recăpătându-și ușor strălucirea. Dovadă în acest sens sunt și cele 21 de medalii europene, obținute de pugiliștii români în ultimul an.

Președintele federației nu a uitat că la ultimele Jocuri Olimpice de la Paris nu a fost prezent vreun boxer român, dar speră să corecteze asta pentru ediția următoare din Los Angeles.

Și în boxul profesionist este posibil ca în viitor să asistăm la o partidă mare. Aflat spre finalul carierei Ronald Gavril, campion mondial WBF la categoria semigrea în 2024, vrea să-și agațe mănușile în cui după un meci de referință.

Retorica tot mai violentă a Casei Albe la adresa NATO îi pune pe aliații europeni în stare de alarmă. Statele de pe flancul nordic caută formate alternative, în cazul în care Articolul 5 nu va funcționa.

„Amenințarea destrămării NATO, relaxarea sancțiunilor împotriva Rusiei, o criză energetică masivă în Europa, oprirea ajutorului pentru Ucraina și blocarea împrumutului acordat Kievului de către Orbán – toate acestea par a fi planul visat al lui Putin”

Iată ce a postat joi pe rețeaua X premierul polonez Donald Tusk.

Să nu uităm entuziasmul Kremlinului la auzul retoricii Casei Albe.

„Adio, NATO”, a postat pe platforma X Kirill Dimitriev, șeful Fondului de Investiții al Rusiei și negociatorul principal al lui Vladimir Putin în relația cu SUA.

Adăugați aici faptul că Moscova tocmai a adresat un ultimatum Ucrainei, pentru a se retrage total din Donbas, o regiune pe care armatele rusești nu o controlează în întregul ei. Cererea Rusiei este susținută, de altfel, cu multă fermitate, de Statele Unite.

Citeste siEuropenii se îngrijorează: Trump a făcut deja ca NATO să fie lipsit de sens

În această atmosferă sumbră, amintind de anii 1939-1940, Politico descrie cum săptămâna trecută, la Helsinki, 10 lideri europeni s-au întâlnit pentru o cină privată, fără oficialii și consilierii lor.

Reuniunea a avut loc în atmosfera intimă a Muzeului Mannerheim, casa liderului finlandez din cel de-al Doilea Război Mondial, Gustaf Mannerheim. Un spațiu, așadar, plin de semnificații.

Liderii unor țări precum Marea Britanie, Suedia, Finlanda și Norvegia au purtat o discuție sinceră despre starea deplorabilă a alianței transatlantice.

În privat, oficialii recunosc că criticile neîncetate din partea SUA slăbesc inevitabil NATO, deoarece, în esență, alianța este o idee. Articolul 5 prevede că membrii vor fi pregătiți să apere orice membru atacat.

În momentul în care această promisiune este pusă la îndoială, NATO își pierde puterea de descurajare împotriva agresiunii rusești.

Astfel că oficialii europeni caută  acum structuri alternative pentru a se proteja împotriva prăbușirii NATO, mai notează Politico.

Dar care ar putea fi acestea?

Cina de la Helsinki – amintește Politico - a avut loc la sfârșitul unui summit al Forței Expediționare Comune (JEF), un grup de cooperare în domeniul apărării condus de britanici pentru țările din Europa de Nord.

Organismul este conceput pentru a aduna rapid forțe pentru situațiile în care Articolul 5 al NATO nu ar funcționa.

Citeste siMarea Britanie găzduiește un summit privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz

Ucraina a aderat deja la un acord de parteneriat consolidat cu JEF. Canada ar putea, de asemenea, să stabilească legături mai strânse cu grupul, a declarat un oficial.

O altă variantă ar fi Parteneriatul Nordic de Cooperare în Domeniul Apărării (Nordefco), format din Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia.

Ar mai fi chiar Uniunea Europeană. Articolul 42.7 din tratatul UE include o clauză de apărare reciprocă, iar un nou plan de securitate este așteptat în această vară.

Să remarcăm, însă, că preocupările de securitate sunt intense pe flancul nordic, dar aproape inexistente pe cel sudic. Poate că ar fi cazul ca Bucureștiul să iasă din iluzii și să caute alternative.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Fundația Centrul Român de Muzică lansează FaurEver Together, un proiect cultural interdisciplinar dedicat performanței, inovației și educației muzicale. Proiectul marchează revenirea în România a celebrului Cvartet Fauré și propune un model de mentorat unic, menit să reconecteze tinerii muzicieni români din diaspora cu realitățile culturale locale. Pianista Daria Tudor este coordonatoarea acestui program.

Președintelui Donald Trump îi va fi greu să scoată Statele Unite din NATO. Dar europenii se tem deja că un mare rău a fost făcut, observă presa internațională. Comentatorii vorbesc și despre dimensiunea geopolitică a misiunii lunare Artemis.

Potrivit FirstPost, Trump nu se poate retrage unilateral din NATO. Decizia este în mâinile Congresului. Acest lucru vine după ce SUA a adoptat în 2023 o lege care interzicea președintelui să „suspende, să înceteze, să denunțe sau să retragă” calitatea de membru NATO fără implicarea Congresului.

Interesant este că Rubio, care era pe atunci senator, a fost co-autor al legii.

Experții spun că decizia ar putea ajunge în cele din urmă în fața Curții Supreme. Și, deși Curtea Supremă l-a favorizat recent pe Trump, de data aceasta de aici ar putea pune instanța de partea Congresului.

Politico notează că ”oficialii europeni se tem că Trump ar putea încerca o altă tactică: să rămână în alianță, dar să priveze NATO de atenția la nivel înalt și de resurse militare. Îngrijorarea europenilor este că retorica lui Trump a făcut deja NATO lipsit de sens”.

Citeste siRobert Lupițu: Avem de gestionat o relație complicată cu Donald Trump, pentru urmatorii 3 ani cât este la Casa Albă| Timpul nu este de partea sa

Iar The Guardian amintește că ”Vladimir Putin nu și-a ascuns dorința de a destrăma NATO sau de a o decupla de SUA – un rezultat care ar putea lăsa vecinii est-europeni ai Rusiei expuși unor viitoare agresiuni din partea Kremlinului.

NATO – așa cum este – nu este deloc un „tigru de hârtie”. Dar pare semnificativ faptul că Trump îl invocă pe Putin atunci când îl descrie ca atare”.

Vorbind despre misiunea lunară Artemis, aflată în plină desfășurare, comentatorii atrag atenția asupra dimensiunii geopolitice a programului.

Potrivit revistei de specialitate Space, ”scopul mai amplu al programului Artemis este dublu: stabilirea unei prezențe sustenabile pe suprafața Lunii și demonstrarea normelor SUA în spațiul lunar prin intermediul Artemis, o cursă împotriva Chinei la suprafața lunară.

Observatorii de lungă durată ai programului Artemis își amintesc probabil că termenul limită inițial pentru aselenizare era 2024. Acesta a fost stabilit în martie 2019, când vicepreședintele american de atunci, Mike Pence, a anunțat lansarea programului”.

Citeste siDumitru Prunariu: Misiunea Artemis 2 deschide un nou curs al explorării spaţiale

Iar The Conversation consideră că ”misiunea este o etapă premergătoare trimiterii de astronauți pe Lună, până în 2028. China are propriul program care vizează o misiune cu echipaj complet pe suprafața lunară până în 2030.

Scopul geopolitic al prezenței pe Lună este de a fi acolo mult timp. Luna se poate compara cu Antarctica, unde SUA și aliații săi au influență în parte pentru că pot pune 3.000 de oameni pe gheață în fiecare vară. Regulile sunt făcute de oamenii care apar. Dacă China ar întrece SUA pe Lună, atunci China ar impune toate standardele și normele de operare”.

Aceasta înseamnă că este important să crească rata de zbor către suprafața lunară prin construirea capacității de a trimite mai mult de o misiune cu echipaj uman pe an”