Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Invitatul emisiunii este domnul Radu Magdin, analist, diplomat, expert în relații internaționale și consultant.

Invitatul emisiunii este Dan Popescu, unul dintre pionierii galerismului de artă contemporană din București.

Republica Moldova nu renunță la starea de urgență în sectorul energetic, introdusă după ce Rusia a bombardat linia electrică Isaccea-Vulcănești, principala cale de import de curent. Linia a fost reparată, însă, situația în domeniul energetic rămâne fragilă, mai ales că scumpirea carburanților în ultima lună a înregistrat un ritm fără precedent în istoria Republicii Moldova. În aceste condiții, producătorii cer Guvernului măsuri de susținere, avertizând asupra impactului major asupra populației și economiei. Valeria Vițu aduce detalii.

- Controverse publice și politice la Chișinău, după ce într-o instituție publică, la Universitatea de Stat din Moldova, a fost filmat un interviu pentru publicul din Rusia, cu o persoană controversată. Ministerul Educației de la Chișinău a inițiat o verificare privind accesul lui Denis Kapustin, liderul unei grupări de voluntari ruși care luptă acum de partea Ucrainei și care este interzis în UE, într-un studio media găzduit de USM. Cazul a declanșat critici politice și întrebări privind controlul accesului în instituțiile publice din Republica Moldova. O corespondență de Liliana Barbăroșie.

- Un cetățean moldovean, stabilit la Moscova de aproape 10 ani, a fost expulzat din Rusia pentru că ar fi un pericol pentru securitate. Ion Safta este actor în seriale rusești. Situația sa stranie este explicată de Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

- Un reportaj din sudul Republicii Moldova. Corespondenții noștri încearcă să afle răspunsul la întrebarea: Cum poate fi totuși depășit impasul și vidul de putere și democrație din autonomia găgăuză? Un reportaj realizat în autonomie în comun cu colegii de la Deutsche Welle de Liliana Barbăroșie.

- Autoritățile de la Chișinău anunță că poluarea cu produse petroliere pe râul Nistru s-a redus semnificativ, după ce vineri seara a fost înregistrată o creștere a nivelului de poluanți.

- Autorităţile din România au găsit soluţii pentru cetăţenii din Republica Moldova cărora le-a fost anulată cartea de identitate românească.

- 16 oferte au fost depuse la licitația pentru construcția unor centrale eoliene mari în Republica Moldova.

- În ultimii 3 ani, peste 100 de localități din R. Moldova au beneficiat de modernizarea sau extinderea iluminatului stradal cu sprijin european.

Republica Moldova nu poate renunța, deocamdată, la starea de urgență în sectorul energetic, care a fost impusă după ce Rusia a lovit cu drone linia electrică Isacce Vulcănești, prin care Republicii Moldova importă cea mai mare cantitate de curent. Centrul de Management al Crizelor şi Ministerul Energiei avertizează că, deși situația s-a mai stabilizat, riscurile rămân ridicate, iar dependența totală de importurile de carburanți rămâne o vulnerabilitate majoră. Revenim cu detalii în program.

***

Autoritățile anunță că poluarea cu produse petroliere pe râul Nistru s-a redus semnificativ, după ce vineri seara a fost înregistrată o creștere a nivelului de poluanți.

Ministerul Mediului a instalat noi baraje protectoare și filtre absorbante. Poluarea cu produse petroliere a fost provocată la începutul lunii martie de bombardamentele Rusiei asupra infrastructurii energetice ucrainene. Criza ecologică a fost depășită cu ajutorul României, a Poloniei și a altor state a Uniunii Europene. Vineri, o nouă pată de petrol a fost semnalată pe Nistru, iar ministrul mediului, Gheorghe Hajder, spune că aceasta a ajuns în râu din cauza creșterii nivelului apei, determinate de precipitații și deversări din lacurile de acumulare poluate de incidentul de la începutul lui martie.

***

Autorităţile din România au găsit soluţii pentru cetăţenii din Republica Moldova cărora le-a fost anulată cartea de identitate românească. Aceştia ar urma să primească acte noi, de data aceasta, cu domiciliul lor real: fie în Republica Moldova sau în alt stat, a anunţat europarlamentarul Eugen Tomac la TVR Moldova.

Peste 100 de mii de cetăţeni români, născuţi în Republica Moldova, au rămas fără cărţi de identitate româneşti, după anumite ajustări legislative făcute de autorităţile din România.

„Cel mai probabil, în următoarele două-trei săptămâni, vom începe să eliberăm cărţi de identitate cu domiciliul în Republica Moldova. Cred că este una dintre soluţiile pe care le putem implementa fără probleme şi care până la urmă vor reflecta realitatea. Și anume că aceştia sunt cetăţeni români cu domiciliul în Republica Moldova, acolo unde de fapt şi locuiesc, sau, de ce nu, în alte state europene, pentru că nu toţi cetăţenii români proveniţi din Republica Moldova se află astăzi în Republica Moldova”, a declarat europarlamentarul Eugen Tomac, care este și consilier onorific al președintelui României.

***

16 oferte au fost depuse la licitația pentru construcția unor centrale eoliene mari în Republica Moldova, cu o capacitate totală de 170 MW. Proiectele includ, în premieră, și sisteme de stocare a energiei, iar interesul investitorilor depășește semnificativ parametrii inițiali ai concursului.

Autoritățile precizează că numărul ofertelor este dublu față de licitația similară organizată pentru perioada 2024–2025, ceea ce indică un interes crescut pentru dezvoltarea energiei regenerabile.

Licitația face parte din eforturile autorităților de a extinde capacitățile de producere a energiei din surse regenerabile. Obiectivul este de a crește ponderea regenerabilelor în mixul energetic național la 30% până în anul 2030.

Media anuală de acoperire a consumului din surse regenerabile anul trecut a fost de 20%, față de doar 3,1% în 2020, o creștere de șapte ori în ultimii cinci ani.

Ministerul Energiei a anunțat că la începutul acestei luni Republica Moldova a depășit pragul de 1 gigawatt de capacitate instalată din surse regenerabile. Potrivit instituției, acesta este un moment de referință în tranziția energetică națională, care îi va permite Republicii Moldova să își reducă dependența de importuri și să-și dezvolte producția internă de energie.

***

În ultimii 3 ani, peste 100 de localități din R. Moldova au beneficiat de modernizarea sau extinderea iluminatului stradal cu sprijin european, fie prin finanțare directă a Uniunii Europene, fie prin programe naționale cofinanțate, potrivit Delegației UE în Republica Moldova.

„Datorită acestor investiții, gradul de iluminare a străzilor în orașele din Moldova a ajuns la peste 82%”, arată un comunicat al Delegației, citat de Ziarul de Gardă. Pentru cetățeni, acest lucru nu înseamnă doar lumină pe stradă, ci și facturi mai mici pentru primării, pentru că tehnologia LED consumă cu până la 70% mai puțin curent, mai multă siguranță, pentru că străzile sunt mai sigure pe timp de noapte, dar și independența pe care o presupune producția de energie la nivel local, prin panouri solare care alimentează becurile stradale.

California a devenit al doilea stat din SUA, după Washington, care interzice creșterea caracatițelor — și primul care merge mai departe, interzicând și vânzarea lor. Decizia nu a fost grea: nu existau ferme de caracatițe în California, iar legiuitorii au ales, pur și simplu, să nu lase loc industriei pentru dezvoltare.

Caracatițele sunt animale surprinzător de complexe, iar condițiile din fermele intensive implică stres, comportament agresiv, canibalism și mortalitate ridicată, fără nicio metodă umană de sacrificare recunoscută. 

Acum, ideea prinde contur și la nivel național: doi senatori americani au propus extinderea interdicției în toată țara, inclusiv pentru caracatițele crescute în ferme din alte state sau importate din străinătate.

Jurnal de știri

Conducătorii de motociclete și scutere ar putea avea parte foarte curând de noi reguli de circulație, gândite să scadă numărul de accidente! Unii șoferi sunt de părere că se va produce doar mai mult haos în traficul urban, iar alții că vom circula mai sigur și cu mai puține riscuri. Toate acestea pentru că pe masa deputaților se află un proiect de lege foarte interesant. Cum ar putea arăta el și ce ar însemna pentru fiecare dintre noi?

Aflăm mai multe detalii în cadrul emisiunii "Ora de Risc" by XPRIMM, difuzată de RFI România, cel mai citat post de radio la nivel național, conform analizelor mediaTrust din 2024 și 2025. Invitati: Oana Maria RADU, PR Director, motoADN/ApPA, Răzvan PAVEL, Președinte, motoADN

Animalele le-au schimbat viața și nu sunt indiferenți. Doi tenismeni, Ana Bogdan și Horia Tecău, s-au alăturat campaniei mondiale “Hrană bună pentru animale”. Cei doi au povestit cât de important este un animal de companie în viața unui sportiv.

Campania “Hrană bună pentru animale” este un program de ajutor pentru animale, organizată de obicei de ONG-uri, magazine sau comunități. Oamenii sunt încurajați să doneze hrană, cum ar fi boabe sau conserve sau bani pentru animale aflate în nevoie. Sunt vizate animalele fără stăpân, câini și pisici de pe stradă, sau  animale din adăposturi care au nevoie de condiții mai bune de trai.

La acestă campanie “Hrană bună pentru animale” s-au solidarizat și doi tenismeni, Ana Bogdan actualmente numărul 720 WTA și Horia Tecău, retras din activitate, actual antrenor.

Ana Bogdan are 33 de ani și cea mai bună poziție a sa în clasamentul WTA la simplu a fost locul 39 mondial în 2023 și locul 148 la dublu în 2019; ea a câștigând în carieră două turnee WTA 125.

Ana este acum accidentată, de aceea se află atât de jos în clasamentul mondial, dar speră să se refacă cât mai repede. Tenismena a adoptat mai demult un cățel pe care câteodată îl ia și la meciuri. Acesta a ajutat-o pe Ana să treacă peste accidentarea care o ține de mai mult timp departe de terenul de tenis.

Horia Tecău are 40 de ani, este campion la dublu la Wimbledon, US Open și la mixt la Australian Open și vicecampion olimpic. Retras din activitate el este acum antrenor și a fost până nu demult căpitan nejucător al echipei României de Fed Cup. Horia este un mare iubitor de animale. El a observat că acum în lumea tenisului este o modă ca jucătorii să aibă câini cu care vin la antrenamente și chiar la meciuri.

Prohodul legii salarizării. Sutele de milioane de euro care s-ar putea să nu mai vină (Cotidianul) - Călin Georgescu, vinovat, dar scăpat. Cum s-a apărat statul român în fața atacului fără precedent al Rusiei (SpotMedia) - L-am găsit pe ”Nicușor Dan”, actorul din înscenarea electorală din 2025 ajunsă la DIICOT. Detalii în premieră despre membrii rețelei care este investigată de procurori (G4Media) - Scandalul concediilor medicale revine. Nu au fost aprobate nici acum: „S-au bazat că după iureșul de la început lumea uită” (HotNews)

Încă rezilienţi faţă de lumea dezlănţuită: Restructurările din companii, instalarea recesiunii şi creşterea preţului la benzină şi motorină, sărbătorite cu prosecco şi vin în weekend (Ziarul Financiar)

Când vor veni datele statistice, vom vedea că primul trimestru din acest an a fost prost din punct de vedere economic, din punct de vedere al businessului: vânzările au scăzut, ceea ce înseamnă că şi încasările s-au redus, consumul s-a redus accelerat, peste previziuni, din cauza scăderii puterii de cumpărare, adică creşterea salarială a fost extrem de redusă (3%), nereuşind să acopere creşterile de preţuri, adică inflaţia de 9% an la an, investiţiile au fost slabe, în special cele private, iar numărul de locuri de muncă a început să scadă.

Fan Courier, cel mai mare curier de pe piață, şi eMag, cel mai mare retailer online, nu sunt singurele companii care au început să-şi restructureze operaţiunile din cauza scăderii businessului, scăderii comenzilor, scăderii consumului.

În bănci se simte şi se aude un vânt rece de reduceri şi din motive de piaţă, din motive de digitalizare, automatizare şi AI.

Suntem în recesiune, dar încă nu suntem în criză.

Dar dacă vor, cei aflaţi acum la guvernare pot trimite România peste noapte într-o criză politică, economică, financiară, socială.

Jurnalistul Cristian Hostiuc, director editorial ZF, observă că la polul opus, în ciuda recesiunii care câştigă teren, Calea Victoriei din Bucureşti continuă să fie plină în weekend, iar clienţii nu stau la mese şi în picioare cu o merdenea, o cafea şi o apă plată cu lămâie, ci chiar sunt şi pahare de vin sau prosecco.

La MAYFAIR 39 şi la P+1, cele mai în vogă bistrouri de pe Calea Victoriei, era full, iar lumea corporatistă se simţea bine, departe de războaie şi recesiune.

Există o anumită rezistenţă şi rezilienţă la schimbările economice şi de business, dar să vedem cât va mai ţine, dacă lucrurile nu se îmbunătăţesc, că de înrăutăţit se pot înrăutăţi peste noapte.

770 de milioane ar urma să fie pierdute de România dacă nu dă de cap noii legi a salarizării unitare, care face parte din ultima cerere de plată. Termenul-limită e 30 august, iar atitudinea guvernelor și a liderilor Coaliției e mai degrabă sceptică spre pesimistă privind îndeplinirea reformei.

Legea salarizării unitare este cea mai amânată reformă din PNRR. Pe calendarul inițial, negociat de guvernarea Cîțu cu Bruxelles-ul, legea salarizării avea ca termen-limită 30 iunie 2023. Practic, era odată cu rotativa guvernamentală. Adică tranziția de la Guvernul Ciucă la Cabinetul Ciolacu. Guvernanții și coaliția PSD-PNL au uitat voit de reformă și au încercat să evite aplicarea acesteia. Principalul argument neoficial era super-anul electoral 2024. Oficial, explicația e alta, scrie Cotidianul.

Săptămâna trecută, Călin Georgescu, fostul candidat la președinție, a fost scos de sub control judiciar în urma unei decizii a Tribunalului București. El este acum liber să părăsească țara. Asta nu înseamnă că procesul de la Curtea de Apel București se suspendă. Va continua, însă, Călin Georgescu poate părăsi oricând țara în timpul judecății.

Decizia a surprins, cel puțin parțial, opinia publică, generând numeroase reacții pe rețelele sociale.

Călin Georgescu va fi găsit vinovat de acțiunile sale destabilizatoare, dar este foarte puțin probabil că va face închisoare, anticipiează Emilian Isăilă. Jurnalistul SpotMedia crede mai degrabă că Georgescu va pleca din țară. Este un agent de influență expus, care probabil știe multe și despre care alții știu la fel de multe, fiind lucruri care cu greu se pot gestiona public.

În jurul lui Georgescu a existat cu adevărat o coaliție de rețele de influență finanțate de Rusia, care urmărea impunerea sa drept președinte al României.

Georgescu a fost susținut în toate straturile sistemului instituțional și politic din țară - miniștri, parlamentari, judecători, procurori, preoți, angajați în structurile de apărare, internă și externă.

Curățarea instituțiilor, a sistemului politic și juridic de cei care l-au susținut, l-au finanțat și au primit ordine de la Moscova rămâne în continuare o provocare politică atât pentru președintele Nicușor Dan, cât și pentru premierul Ilie Bolojan. De succesul lor depind stabilitatea și viitorul pe termen scurt al României.

Presupusa întâlnire dintre Nicușor Dan, Victor Ponta și Florian Coldea dezvăluită cu poze neclare de Elena Lasconi cu câteva zile înainte de alegerile prezidențiale din mai 2025 a fost o punere în scenă cu persoane care au jucat rolurile celor trei personaje, au declarat pentru G4Media.ro multiple surse familiarizate cu cazul.

Potrivit acestora, operațiunea ar fi fost comandată de liberalii care îl susțineau pe Crin Antonescu în cursa prezidențială. Pe de altă parte, filmarea propriu-zisă ar fi fost executată de personaje apropiate de USR sau care apar alături de Nicușor Dan în campanie.

Persoana care a jucat rolul viitorului președinte Nicușor Dan într-o regie care a dinamitat campania electorală de dinainte de alegerile prezidențiale de anul trecut se numește Răzvan Florin Bratu și este actor în București. ”Nu cred că am voie să fac vreo declarație, având în vedere că este o investigație în curs”, a declarat Bratu pentru G4Media.ro.

El a recunoscut că a fost audiat la DIICOT și a adăugat că a fost vorba despre un job ocazional pentru care a fost angajat și că nu le cunoaște pe celelelte două persoane care au apărut în fotografii (Cristian Alexandru Năstăsoiu ca Victor Ponta și Marian Cojocaru ca Florian Coldea).

Cinci categorii de români așteaptă de două luni să fie exceptați de la neplata primei zile de concediu medical. Dar promisiunile făcute public la începutul lunii februarie de Ministerul Sănătății și puse pe hârtie într-un proiect de Ordonanță de Urgență sunt în continuare neaprobate. 

Potrivit unui document obținut și consultat de HotNews, proiectul s-a blocat la Consiliul Economic și Social, în lipsa avizelor a trei membri ai Guvernului: vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și ministrul Justiției, Radu Marinescu.

„Mi se pare că se dorește ca lucrurile să rămână așa, ca această zi să rămână neplătită. Senzația mea este că asta s-a dorit”, spune, într-un dialog cu HotNews, Radu Gănescu, președintele unuia dintre cele mai mari ONG-uri de pacienți și reprezentantul acestora în Consiliul Economic și Social.

Președintele american Donald Trump ar pregăti o ofensivă terestră în Iran. Dar care vor fi efectele asupra Europei, presupunând că SUA vor lansa efectiv o invazie terestră? Platforma Euractiv analizează situația.

De fapt, nimeni nu știe cu adevărat care ar fi efectele, spun cei de la Euractiv.

Un lucru este, însă, aproape sigur: o invazie terestră – care s-ar face probabil în coordonare cu aliații regionali, inclusiv Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite – ar condamna aproape Europa la o perioadă prelungită de inflație combinată cu stagnare economică, cu prețuri și mai mari la petrol și gaze.

Proiecția „de bază” a Băncii Centrale Europene, conform căreia războiul va duce la o creștere a inflației din zona euro la 2,6% și o scădere a creșterii la 0,9% în acest an, s-ar dovedi mult prea optimistă.

Jacob Funk Kirkegaard, cercetător senior la Institutul Bruegel spune că efectele ar fi ”extraordinar de negative”. Iranul ar riposta probabil prin distrugerea instalației de gaze naturale lichefiate (GNL) Ras Laffan din Qatar – eliminând imediat o cincime din rezerva mondială de GNL.

Prețurile petrolului ar crește, de asemenea.

Philipp Lausberg, analist senior la Centrul European de Politici, consideră totuși că diversificarea aprovizionării cu energie a Europei în urma invadării la scară largă a Ucrainei, coroborată cu recenta extindere a capacității de export de GNL a SUA, ar face ca o invazie terestră a SUA  să fie mai puțin dăunătoare decât șocul energetic generat de războiul Rusiei declanșat în 2022.

Cu toate acestea, Lausberg a avertizat că o invazie terestră ar putea provoca penurii de anumite produse petroliere rafinate, în special combustibil pentru avioane, pentru care companiile aeriene europene se bazează pe Golful Persic.

Alte impacturi potențiale ale unui conflict prelungit sau în escaladare includ o accelerare a dezindustrializării Europei, în special în Germania, și o creștere a sprijinului pentru partidele populiste europene care cer guvernelor să ofere sprijin financiar gospodăriilor și întreprinderilor.

Citeste siȘi totuși, cum va putea încheia Trump războiul din Iran?

Guvernele UE, multe dintre ele având deja niveluri de îndatorare mult peste plafonul de 60% din PIB, s-ar confrunta, de asemenea, cu un compromis între protejarea gospodăriilor și disciplina fiscală – ceea ce, pe termen lung, ar putea chiar determina piețele să pună la îndoială stabilitatea financiară a zonei euro.

În plus, investitorii ar putea, de exemplu, să considere că centrele de date AI, care consumă multă energie, devin nesustenabile din punct de vedere financiar, ceea ce ar duce la prăbușirea pieței bursiere din SUA – care se bazează în mare măsură pe exuberanța bazată pe AI.

O invazie terestră ar putea să reprezinte începutul unui „proces de ocupație pe termen lung”, similar cu dezastruoasa invazie a Irakului condusă de SUA în 2003.

Problema este cum vor fi scoase de acolo aceste trupe. Este o întrebare la care, din păcate, Trump ar putea fi nevoit să răspundă destul de curând, scrie Euractiv.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România