Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

Galeristul Alex Radu(/SAC-Spațiul de Artă Contemporană) despre expoziția Rhythmic Stress, care va putea fi văzută la /SAC @Berthelot și /SAC @Mincu Gallery.

Artiștii Lia Perjovschi și Dan Perjovschi ne vorbesc despre expoziția "DRAFT pentru o retrospectivă comună" care poate fi văzută la ARCUB Hanul Gabroveni.

Vicepreședintele PSD Vasile Dîncu spune într-un interviu la RFI că decizia pe care o va lua partidul după consultarea internă din 20 aprilie privind soarta coaliției va trebui să fie una serioasă. Eurodeputatul afirmă pe de altă parte că acțiunea militară americană din Iran a fost pripită.

Vasile Dîncu, despre consultarea internă din PSD privind coaliția: ”Atunci când ne-am asumat și cred că și președintele Grindeanu a fost conștient când și-a asumat, o mare consultare înseamnă o supralegitimare a gestului. Or gestul nu poate să fie unul pitic, va trebui să fie un gest serios, un gest care să fie decisiv pentru soarta partidului în viitor”.

Vicepreședintele PSD spune că partidul său nu se teme de o perioadă în Opoziție: ”Nu ne este frică de Opoziție. Ne-am descurcat foarte bine în Opoziție, de câte ori am fost și am mai avut în Opoziție colegi puternici, era PRM-ul la un moment dat, cu care ne băteam pe același tip de electorat. Nu cred că Opoziția înseamnă moarte”.

Ce spune Vasile Dîncu despre războiul din Iran: ”Cred că a fost o acțiune pripită, așa cum spun toți analiștii, că nu s-au gândit foarte mult consecințele (...), nu au fost consultați experții și strategii”.

Corina Oprea, co curatoarea expoziției Marea Neagră la plural - Compoziții pentru ochiul sonor, prezența româneasca la cea de-a 61-a Bienală de la Veneția.

Primele 25 de exemplare de vultur sur au ajuns în România la începutul lunii martie și nu, nu e un zvon: păsările sunt deja instalate într-o volieră de aclimatizare lângă Rucăr, la peste 1.000 de metri altitudine, unde vor sta câteva luni înainte de a fi eliberate în Munții Făgăraș.

Aduse din Spania de Fundația Conservation Carpathia, în parteneriat cu mai multe comune din Argeș, exemplarele tinere vor forma nucleul viitoarei populații — prima reintroducere a speciei în România, vreodată.

Vulturul sur a dispărut de pe la noi în secolul trecut, victimă colaterală a momelilor cu otravă puse pentru lupi și urși, dar și vânat direct, pe motiv că ar fi dăunător. Revenirea lui contează pentru că e, practic, sanitarul naturii: se hrănește exclusiv cu animale moarte, curăță habitatul și ține bolile la distanță. 

Jurnal de știri

Universitatea Cluj și Universitatea Craiova se distanțează în fruntea clasamentului Superligii. Clujenii au obținut o victorie importantă la București în fața Rapidului în timp ce oltenii s-au impus la Craiova cu CFR. Cele două echipe se vor înfrunta chiar de Paște.

Valul de concedieri din 2026 mătură România. Marile companii care au început deja disponibilizările masive (Adevărul) - Procurorii cu avize negative de la CSM pentru conducerea parchetelor, reaudiați azi la Ministerul Justiției. Ce le-a reproșat CSM și ce urmează (HotNews) - Cum a cumpărat Viktor Orbán sufletul maghiarilor ardeleni (DW) - De ce este atât de mare interesul în România pentru alegerile din Ungaria? (ZF)

Codidianul a scris încă din luna ianuarie că președintele PSD Sorin Grindeanu ar ceda șefia Guvernului pentru PNL până în decembrie 2028, cu condiția ca liberalii să-l răstoarne pe premierul Ilie Bolojan. Planul este reluat în forță în aceste zile.

Liderii PSD și-ar dori ca liberalul Cătălin Predoiu să preia șefia Guvernului, dacă reușesc să-l răstoarne pe Ilie Bolojan. De asemenea, Sorin Grindeanu le-a transmis din nou liberalilor că e dispus să renunțe la rotativa guvernamentală, dacă PNL îl forțează pe Bolojan să demisioneze, susțin surse politice pentru Cotidianul.

În plus, PSD nu doar că acceptă să guverneze în continuare cu USR, dar oferă chiar mai multe ministere formațiunii conduse de Dominic Fritz. Cotidianul a scris încă din luna ianuarie de planurile PSD privind înlăturarea premierului Bolojan. Negocierile pentru funcția de prim-ministru au fost redeschide în contextul referendumului intern pe care PSD îl va organiza pe data de 20 aprilie. Rezultatul e dinainte cunoscut: „Jos, Bolojan!”. PSD și PNL așteaptă un semnal de la Cotroceni, care întârzie să apară.

Piața muncii din România traversează o perioadă de ajustare, marcată de concedieri în mai multe sectoare-cheie, şi nu neapărat din cauza unei crize generalizate, cât din nevoia de recalibrare economică.

Cel mai vizibil impact se resimte în industria auto și în lanțul de furnizori. Companii precum Dacia, parte din Renault Group, au anunțat programe de plecări voluntare care pot ajunge la aproximativ 1.000–1.200 de angajați.

În ansamblu, industria auto este cea mai afectată de disponibilizări, pe fondul scăderii cererii externe și al tranziției către electrificare.

În industria grea și chimică, situația este dominată de cazul Azomureș, unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte din România. Aici, opririle de producție cauzate de costurile ridicate la energie au dus la trimiterea în șomaj tehnic a unui număr semnificativ de angajați și colaboratori, existând scenarii care pot implica până la câteva mii de persoane afectate. 

Recent, sindicatul de la Combinatul Azomureș anunța că aproximativ 2.500 de angajați riscă să-și piardă locurile de muncă.

Concedieri sunt și în IT și servicii, mai scrie Adevărul, iar în sectorul financiar-bancar, schimbările sunt mai degrabă structurale decât conjuncturale.

Cristina Chiriac, propunerea pentru procuror general al României, Marinela Mincă, propusă adjunctă a șefului DNA, și Gill-Julien Grigore-Iacobici, propunerea de adjunct al șefului DIICOT, susțin un nou interviu în fața comisiei Ministerului Justiției. Procedura este obligatorie pentru că au primit aviz negativ de la CSM. După reaudiere, ministrul Justiției va decide dacă va renunța la aceste candidaturi sau va merge mai departe cu propunerile la președintele Nicușor Dan, care va avea ultimul cuvânt. 

Doar trei dintre cei opt candidați propuși de ministrul PSD Radu Marinescu pentru conducerea marilor parchete au primit aviz favorabil de la CSM: Viorel Cerbu (pentru funcția de procuror- șef al DNA), Codrin Miron (procuror-șef DIICOT) și Marius-Ionel Ștefan (procuror-șef adjunct al DNA), reamintește HotNews.

În cazul fostului șef al DNA Marius Voineag  și fostului procuror general Alex Florența, propuși pentru funcțiile de adjunct la Parchetul General, respectiv DIICOT, procurorii din CSM nu s-au putut pune de acord asupra unui aviz, fiind egalitate la vot. Ei nu vor fi însă reaudiați la Ministerul Justiției. „Dacă în termenul de 30 de zile se va menține situația de egalitate, Ministerul Justiției poate asimila paritatea la vot cu lipsa avizului consultativ și poate trimite propunerile către președinte fără acest aviz”, au explicat reprezentanți ai CSM.

Ungurii din Transilvania cu tot cu elitele lor politice merg pe mâna lui Viktor Orbán la alegerile care vor avea loc duminică, 12 aprilie.

Maghiarii din Transilvania au primit sub guvernările lui Viktor Orbán nu doar atenție și bani din partea Budapestei, ci pentru prima dată după al Doilea Război Mondial au redevenit parte a națiunii ungare extinse. 

Viktor Orbán se află la putere de 16 ani și pentru prima dată poziția lui e zdruncinată serios. Conservatorul pro-european, Péter Magyar e de mai multă vreme pe un trend crescător și încearcă să-i ia locul mentorului său, lângă care a crescut politic, dar de care s-a despărțit în 2024.

DW reamintește că din 2022, Comisia Europeană i-a blocat Budapestei circa 30 de miliarde de euro, din cauza încălcărilor statului de drept. Politicile sociale naționaliste care îi încântau pe alegătorii lui Orbán nu au mai putut fi susținute în același ritm, dar propaganda cetății asediate dă încă roade: guvernul de la Budapesta acuză Ucraina și Bruxelles-ul că vor să arunce în aer lumea și că intervin în alegerile interne din Ungaria.

Viktor Orbán poate câștiga cu votul maghiarilor din România cel mult două-trei locuri în parlamentul care are 199.

Anul trecut, de pildă, direct în bugetul de stat al Ungariei au fost prevăzuți 18 milioane de euro granturi care au ajuns la 16 companii din Transilvania.

Aritmetica sugerează că banii alocați la vedere de guvernul de la Budapesta pentru afacerile și comunitățile maghiare în ultimii 15 ani ajung la aproximativ 1,5 miliarde de euro.

Chiar dacă, la nivel politic, Ungaria este privită în UE cu reticenţă, economia ţării a progresat sub Orban, citim în ZF. PIB/capita, în preţuri curente, al Ungariei, a fost, anul trecut, cu 3.000 de euro mai mare decât cel al României, deşi la PIB/capita în PPS, România stă uşor mai bine. Dar nu acest cifre captează azi interesul.

„M-ar fi mirat dacă acest interes n-ar fi existat, nu că el există”, spune analistul politic Stelian Tănase: „Credeţi că, dacă România s-ar uni cu Basarabia, nu ar apărea, imediat, cereri de unire a Transilvaniei cu Ungaria? În fond, sub diferite forme, Ungaria a stăpânit Transilvania vreme de 1.000 de ani. Transilvania este a României doar din 1918. Acesta este un nivel al interesului. Cel de-al doilea nivel ţine de însăşi transformarea lui Orban. De la imaginea unui tânăr cu vederi liberale, şcolit la Oxford, care, în 1989, cerea – a fost primul care a făcut-o - plecarea trupelor sovietice din Ungaria, la cea a unui naţionalist primitiv, antieuropean, avid de putere, capabil de orice pentru a şi-o conserva. Aceste lucruri sunt de interes. Şi în Ungaria şi în România”.

În timp ce Europa este în aşteptare, Donald Trump trage tare pentru Orban – JD Vance, vicepremierul SUA, este astăzi la Budapesta pentru a-l sprini.