Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Un parlamentar rus, vicepreședintele Comisiei pentru Apărare, a cerut bombardarea porturilor din România și Bulgaria și a unei căi rutiere din Polonia. În acest timp, în ecosistemul media din jurul lui Călin Georgescu se vântură tot mai mult ideea unei intervenții rusești în România.

Aleksei Juravliov este vicepreședinte al Comisiei pentru Apărare din Duma de Stat a Rusiei. El crede că lovirea porturilor maritime din România și Bulgaria și a unei șosele din Polonia ar împiedica aprovizionarea Ucrainei cu componentele pentru dronele care au afectat semnificativ producția rusă de petrol.

Declarațiile deputatului au apărut în publicația rusă Lenta și au fost preluate de Rador și G4 Media.

Declarația în sine nu trebuie să ne sperie. Oficialii ruși amenință adesea țările care sprijină Ucraina, tocmai pentru a instala frica în rândul populației și a inhiba deciziile politice de sprijin pentru Kiev.

În plus, un vicepreședinte al unei comisii din Duma de Stat este încă foarte departe de centrul de decizie, care se află nicăieri altundeva decât la Kremlin sau, mai bine zis, acolo unde se găsește președintele Vladimir Putin.

Într-o autocrație, adunarea parlamentară nu are nicio influență reală asupra politicilor. Acestea sunt dictate de sus în jos, nu invers.

Dincolo de toate acestea, declarațiile parlamentarului rus au totuși darul de a pune tema pe agendă și de a o transfera astfel în mâinile puternicului aparat de propagandă.

Iată însă că, în același timp, ideea unei intervenții izbăvitoare a Rusiei în România începe să prindă teren în ecosistemul de publicații și pagini de socializare din jurul lui Călin Georgescu.

”Am, așa, o presimțire că Rusia ne va scoate din rahatul în care ne-a băgat UE”, scrie un internaut pe o pagină de Facebook dedicată fostului candidat trimis acum în judecată.

Postarea este  urmată de zeci și zeci de comentarii elogioase la adresa Rusiei și a președintelui Putin.

”Mai bine cu Putin decât cu acest sistem corupt”, scrie un alt participant la discuția online. ”Rușii ne-au mai scos de multe ori în istorie din rahatul în care ne-a băgat Vestul”, se exprimă altcineva. ”Cum e ceva, cum Rusia e vinovată, chiar ne prostesc din ochi”, vine un alt răspuns.

Mai putem afla din animata conversație că ”BRICS este salvarea României” și mai putem găsi urări de genul ”Trăiască Putin și Rusia ortodoxă” – un mesaj decorat cu o mulțime de steaguri și inimioare tricolore. După care: ”Trăiască Rusia, Putin of power!”  cu fotografia liderului rus zâmbitor și, bineînțeles zeci și zeci de ”Doamne-ajută. Amin”.

Aceste reacții din spațiul public vin după ce, acum câteva luni, presa dezvăluia existența unei campanii a Moscovei sub genericul ”Rusia nu este dușmanul meu”. Mii și mii de astfel de abțibilduri au fost lipite la vedere, în diferite orașe din România și din Republica Moldova.

Și iată cum, în ecosistemul georgist, așteptările ca Donald Trump să intervină pentru răsturnarea puterii constituționale din România sunt înlocuite cu cele legate de Vladimir Putin.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Daniela Pălimariu, co fondatoare RAD și Ioana Alexandru(Gallery Relations & Diplomacy). Vorbim despre o nouă ediție a RAD Art Fair, care se va desfășura la București intre 23-26 aprilie.

Dronele ucrainene au bombardat terminalul petrolier aflat lângă portul Novorossiisk de la Marea Neagră. Kievul încearcă să reducă exporturile rusești, pentru a nu lăsa Moscova să profite de creșterea prețurilor, în urma războiului din Orientul Mijlociu.

Potrivit publicației The Moscow Times, acesta este „cel mai recent atac asupra infrastructurii vitale pentru veniturile energetice ale Moscovei”.

Kyiv Independent notează că Novorossiisk a devenit o bază cheie pentru Flota Rusiei de la Marea Neagră, după ce numeroase nave au fost relocate în urma atacurilor repetate ale Ucrainei asupra Crimeei ocupate.

În plus, terminalul petrolier este unul dintre principalele puncte de vânzare pentru exporturile de petrol rusesc pe mare, alături de instalațiile Ust-Luga și Primorsk de la Marea Baltică, pe care forțele ucrainene le-au atacat de mai multe ori în ultimele două săptămâni.

Ucraina a atacat anterior terminalul pe 2 martie, avariind infrastructura din port, precum și nave militare și mijloace de apărare aeriană, a declarat o sursă din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) pentru Kyiv Independent.

Citeste siKremlinul anunță că discuțiile de pace dintre Rusia și Ucraina sunt momentan suspendate, deoarece SUA și-au schimbat prioritățile

Conform Bloomberg, loviturile ucrainene ”au adus exporturile maritime ale Rusiei la cel mai scăzut nivel din ultimele două luni, în martie.

Exporturile de petrol au scăzut cu 43% în săptămâna 22-29 martie. Doar 22 de petroliere au fost închiriate în această perioadă, cu 15 mai puține decât în ​​săptămâna precedentă.

Iată ce declară pentru Le Figaro Carlo Masala, profesor la Universitatea Bundeswehr.

”Scenariul este mai probabil astăzi decât era acum un an și jumătate, în principal pentru că Statele Unite au dat o lovitură majoră Articolului 5 (din Carta NATO) atunci când au amenințat Danemarca cu utilizarea forței pentru a ocupa Groenlanda.

Această încercare a fost văzută în Rusia ca un semn clar că Statele Unite nu mai sunt angajate în securitatea Europei.

Citeste siDonald Trump: Ultimatumul pentru Iran care se încheie marți este final

Secretarul adjunct al Apărării din SUA, Elbridge Colby, ne-a spus chiar că trebuie acum să asigurăm apărarea convențională pentru Europa.

Ceea ce nu mi-aș fi putut imagina este că Trump va ajuta Rusia în Ucraina. Mai mult, președintele SUA le semnalează rușilor că Articolul 5 nu mai este ceva ce americanii prețuiesc. Acest lucru întărește percepția rusă că NATO nu va putea răspunde dacă Rusia atacă”.

Profesorul spune că încă îi este greu că creadă că rușii sunt gata să deschidă un al doilea front în mijlocul unui război.

”Dar dacă aș fi rus, aș vedea că Statele Unite sunt preocupate de Iran, epuizându-și stocurile de arme de acolo În consecință, s-a deschis o fereastră de oportunitate.

În ultimele zile, au apărut online organizații misterioase care proclamă o Republică Liberă Narva, un oraș de graniță estonian pe care îl descriu în analizele mele ca pe o țintă ideală”.

Un om de afaceri care a investit o sumă considerabilă nu are autorizația legală pentru a face aprovizionarea. Se va găsi o soluție? Depinde de implicarea autorităților locale.

Întâmplarea face că ieri am citit o anchetă a publicației „Gazeta Sporturilor”. Despre ce este vorba? Un om de afaceri român a investit în restaurantul din Brașov, de pe muntele Tâmpa, și în telecabină 20 de milioane de euro. Suma pare exagerată, dar acestea sunt declarațiile investitorului făcute cu ocazia deschiderii oficiale a localului. Trecem peste acest amănunt, pentru că mai important este că după două decenii, la sfârșitul anului trecut, restaurantul de pe Tâmpa a fost redeschis.

Cei care au trecut măcar o dată prin Brașov știu că restaurantul de pe Tâmpa, aflat la o altitudine de 1.000 de metri este un punct de atracție atât pentru turiști, cât și pentru localnici.

Articolul din „Gazeta Sporturilor” ne spune că mașinile pentru aprovizionarea restaurantului nu au avizele necesare pentru a circula pe muntele Tâmpa. Din anchetă aflăm că drumurile pe care merg mașinile de aprovizionare fac parte din rezervația naturală Tâmpa, care începând cu anul 2000 este parte din patrimoniul natural național, iar în zonă se găsesc plante rare sau unice în România la care se adaugă o faună diversificată.

În acest context, aflăm chiar din articolul „Gazetei Sporturilor” cât de complicată este birocrația pentru a obține accesul pe drumul forestier de pe Tâmpa care coincide cu drumul de aprovizionare. Așadar, documentația pentru autorizare trebuie să conțină o convenție semnată cu fondul forestier, respectiv cu Regia Pădurilor Kronstadt și biroul Arii protejate din cadrul Direcției de Mediu Brașov. Desigur, unde-i lege nu-i tocmeală, dar cum o fi ca om de afaceri să investești, să admitem, 20 milioane de euro într-un restaurant și în telecabină și să nu ai autorizație care să îți permită să faci aprovizionarea cu mașini?

Ca urmare a articolului, primăria municipiului Brașov a decis să fie instalată o barieră cu sistem video de recunoaștere a numărului de înmatriculare al autovehiculului. Cu alte cuvinte, primăria încearcă în al 12-lea ceas să facă ordine, dar s-ar putea să complice și mai mult lucrurile.

Aș fi trecut peste acest caz al investitorului. În fond, soarta oamenilor de afaceri este să se lupte cu birocrația, cu concurența, cu plata taxelor și impozitelor sau cu rambursarea împrumuturilor.

Ceea ce m-a mirat a fost virulența publică. S-a deschis un val critic la adresa investitorului. Este uimitor că aproape toți cititorii care au comentat articolul au atacat felul în care se face aprovizionarea restaurantului. Unii au scris că drumul forestier este folosit de localnici pentru a se plimba sau pentru a face alergări. Alții, că mașinile de aprovizionare merg în mare viteză și stârnesc un nor de praf. Iar un alt cititor a scris că este o chestiune de timp până când se va produce un accident.

Este uimitoare reacția unui grup de cititori care s-a exprimat în secțiunea de comentarii. Ne arată că oamenii de afaceri nu au prea mulți aliați, ba chiar sunt singuri împotriva tuturor.

Parcă ne-am întors în anii 90. Investitorii trebuie să aducă banii, dar apoi pot fi abandonați de administrație, dacă un om de afaceri face profit înseamnă că nu are scrupule și este interesat doar de bani, dacă nu face profit, înseamnă că a găsit o metodă să nu plătească taxe sau impozite, dacă un om de afaceri angajează personal este criticat că dă salarii prea mici și îi exploatează pe oameni, dacă face restructurări de personal este lipsit de empatie și ignoră temele sociale, dacă un om de afaceri are succes înseamnă că în spatele lui stă cineva, de obicei niște oameni politici, dacă are dificultăți financiare este nepriceput și un terchea-berchea. Un om de afaceri care a investit, să admitem, 20 de milioane de euro, într-un restaurant și o telecabină nu ar trebui să aibă acces și la un drum de aprovizionare, cred mulți cititori care au comentat. Iar cei mai mulți cetățeni i-ar interzice de mâine să mai intre cu mașinile pe drumul de pe Tâmpa.

Supraproducția și blocarea parțială a lanțurilor de aprovizionare sunt cauzele care duc la ceea ce este numită “o nouă criză a laptelui. Volatilitatea prețului și tensiunile de pe lanțul de alimentare dau senzația că producătorii traversează o criză.

Am discutat despre acest subiect cu Ionuț Lupu, președintele Asociației Crescătorilor de Vaci Holstein RO, Daniel Donici, fondatorul Artesana, și cu Mihaela Gherghișan, corespondenta RFI România la Bruxelles.

Preşedintele Nicuşor Dan s-a întâlnit cu premierul Bolojan, impreuna cu miniştrii Energiei şi Transporturilor şi reprezentanţi ai companiilor din industria petrolieră, Petrom şi Rompetrol, pe tema aprovizionării României cu ţiţei şi combustibili. Mai multe state europene si nu numai au introdus deja restrictii in alimentarea cu benzina sau motorina.

Iranul și Statele Unite au primit din partea Pakistanului un plan de încetare a ostilităților care ar putea intra în vigoare astazi și ar putea redeschide Strâmtoarea Ormuz. Totusi, republica islamica a respins orice măsură imediată de redeschidere a caii maritime. In paralel insa, Teheranul si Washingtonul se ameninta reciproc cu represalii dure. 

Recent, și președintele Nicușor Dan a subliniat faptul că trecerea la moneda unica trebuie să fie următorul pas al României. Președintele CFA România, Adrian Codirlașu, spune la RFI că adoptarea euro va obliga țara să corecteze dezechilibrele macroeconomice. Il veti asculta in aceasta seara.    

În cadrul reuniunii Consiliului pentru Agricultură și Pescuit din 30 martie, statele membre au cerut Comisiei să elaboreze în cel mai scurt timp un plan pentru reducerea costurilor de producție în agricultură, în special în cazul unei prelungiri a crizei energetice. Acesta ar trebui să includă măsuri care să ajute fermierii să facă față creșterii costurilor cu îngrășămintele și cu alți factori de producție agricolă.

Franța și grupurile de fermieri insistă pentru suspendarea aplicării taxei pe carbon la frontieră pentru îngrășăminte, însă Comisia, care a promis un plan de acțiune pentru luna mai, a exclus până acum această posibilitate, notează Euractiv. Împreună cu Italia, Franța a avansat în Consiliu și alte propuneri pentru a veni în sprijinul agricultorilor. O alternativă ar fi introducerea unor compensații financiare.

Pe 13 aprilie, reprezentanții sectorului agricol vor merge la Comisia Europeană pentru discuții.

Într-un interviu acordat publicației Euractiv, economistul șef al Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO) confirmă că, în prezent, printre cei mai afectați de războiul din Orientul Mijlociu se numără fermierii, în special cei din Europa.

O purtătoare de cuvânt a Comisiei a declarat că executivul UE monitorizează continuu prețurile și a amintit măsurile luate pentru a ajuta fermierii să se aprovizioneze cu fertilizanți. Acestea au inclus suspendarea taxelor pentru importuri, cu excepția celor din Rusia și Belarus, și ajustarea taxei pe carbon la frontieră pentru a atenua impactul acesteia asupra prețurilor.

Italia solicită Comisiei să evalueze extinderea utilizării digestatului în Uniunea Europeană, ca alternativă menită să reducă presiunea asupra costurilor de fertilizare suportate de fermieri și să permită, în același timp, menținerea randamentelor culturilor, pe fondul creșterii prețurilor energetice și al scăderii importurilor de îngrășăminte din Rusia. De asemenea, recomandă examinarea posibilității de a echivala digestatul cu îngrășămintele sintetice în ceea ce privește limitele de utilizare.

Deși digestatul este obținut din deșeuri organice și are beneficii pentru sol și mediu, contribuind inclusiv la reducerea emisiilor, utilizarea acestuia este limitată de actualul cadru legislativ european, argumentează Italia. În acest context, propune revizuirea Directivei privind nitrații și diferențierea clară a digestatului de deșeurile din sectorul zootehnic.

Propunerea a fost lansată în cadrul reuniunii miniștrilor agriculturii de săptămâna trecută.

Guvernul francez subvenționează prețul combustibilului pentru fermieri, companii de logistică și pescari în perioada 1–30 aprilie, cu un buget de 70 de milioane de euro, potrivit Politico. Sprijinul include suspendarea accizelor pentru motorina utilizată în agricultură, o măsură care va costa bugetul francez 14 milioane de euro.

Potrivit ministrului francez al economiei și finanțelor, intervenția este „direcționată și limitată în timp” și urmărește menținerea competitivității și a stabilității economice în sectorul agricol.

Măsura vine pe fondul creșterii costurilor energetice generate de tensiunile geopolitice recente și are ca obiectiv sprijinirea fermierilor în plin sezon agricol.

Fermierii din Bulgaria, Estonia și Ungaria, afectați de fenomene meteorologice nefavorabile în 2025, vor primi 21,5 milioane de euro din rezerva pentru agricultură a Uniunii Europene. Sprijinul poate fi completat cu până la 200% din fonduri naționale.

Sumele vor trebui să fie distribuite până la 30 septembrie 2026, iar autoritățile naționale trebuie să se asigure că fermierii sunt beneficiarii finali.

Cele trei state membre au obligația să notifice Comisiei detaliile punerii în aplicare a măsurilor, respectiv criteriile utilizate pentru stabilirea ajutorului individual, impactul preconizat, nivelul plăților lunare estimate și sprijinul suplimentar care urmează să fie furnizat. Notificarea va trebui să includă, de asemenea, măsurile luate pentru a evita denaturarea concurenței și supracompensarea, informează Executivul european.

Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutor de stat a Portugaliei, în valoare de 250 de milioane de euro, destinată sectorului forestier. Măsura vizează refacerea pădurilor afectate de dezastre naturale și fenomene extreme, dar și compensarea pierderilor de venit ale proprietarilor de terenuri implicați în activități de reîmpădurire.

Ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe și va sprijini investițiile forestiere prin acordarea de prime fixe, care vor fi plătite pentru o perioadă de până la 20 de ani. Schema face parte din planul strategic PAC al Portugaliei și este cofinanțată prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală. Programul va fi derulat până la 31 decembrie 2029.

Ministrul elen al agriculturii și alți doi membri ai guvernului din Grecia au fost remaniați săptămâna trecută, în urma unui scandal de fraudă cu subvenții agricole europene, potrivit AFP, citată de Agerpres.

Săptămâna trecută, Parchetul European a cerut parlamentului grec să ridice imunitatea miniștrilor și a altor parlamentari vizați în cadrul unei anchete de deturnare de fonduri agricole acordate din bugetul Uniunii Europene.

Detalii despre anchetă au fost transmise pentru prima dată de Parchetul European în mai anul trecut, când a acuzat mai mulți beneficiari ai subvențiilor că au revendicat terenuri pe care nu le dețineau și că au exagerat numărul de animale din ferme.

Scandalul, aflat în continuă expansiune, a declanșat mai multe demisii la nivel înalt vara trecută, potrivit presei europene. Până în prezent, peste 20 de parlamentari greci se confruntă cu acuzații.

O măsură a Senatului privind populația de urși din România este criticată de activiștii de mediu. Camera superioară a Parlamentului a decis o cotă de intervenție preventivă de 859 de exemplare pe anul acesta pentru ursul brun. O decizie ce ridică mari semne de întrebare, i-a spus lui Cosmin Ruscior la emisiunea Planeta Verde expertul în carnivore mari Cristian Papp, coordonatorul departamentului specii sălbatice de la asociația WWF România.

Cristian Papp spune despre decizia Senatului privind urșii că ”această propunere de cotă se bazează pe studiul genetic prezentat în decembrie anul trecut și acolo nu există foarte multe date care să certifice cumva acea cifră, acel interval de 10.400-12.700 de urși, adică toată lumea pune întrebări. Inclusiv experți din Europa în momentul în care au văzut rezultatele studiului și acel raport sumar au venit inclusiv către noi să ne întrebe cum e posibil așa ceva și nefiind un studiu transparent, adică acolo nu a fost nimeni implicat, în afară de echipa de proiect, nu știm ce s-a întâmplat exact”.

Expertul WWF precizează că propunerea de cotă pentru urși ”ridică niște semne de întrebare, pentru că vorbim totuși de o cifră destul de mare, 859 de exemplare, la care se adaugă alte 110 pentru intervenție, plus din păcate nu cunoaștem magnitudinea braconajului, nu știm exact câte exemplare sunt ucise pe drumuri și respectiv căi ferate. Cu siguranță că vorbim în acest scenariu de o ieșire de cel puțin 1.000 de urși pe an”.

Câți urși sunt în realitate în România? Ce riscă autoritățile române, dacă insistă cu această cotă de intervenție pentru ursul brun? Vorbim de o încălcare a directivelor europene?

Vicepremierul Radu Miruță declară într-un interviu la RFI că ”România nu mai stă deoparte” și ”joacă într-un mod corect și joacă la masa mare”, în contextul discuțiilor privind Iranul. Ministrul Apărării spune pe de altă parte că bugetul MApN pe 2026 este de zece miliarde de euro.

Radu Miruță, despre Iran: ”În fiecare zi, de trei ori pe zi, Ministerul Apărării face analize, la milimetru, cu ce se întâmplă acolo. Analizele pe care noi le facem sunt dublate, sunt triplate de analizele pe care le fac și alte țări, pentru a ne asigura ca nu cumva noi să luăm în calcul niște lucruri care sunt irelevante, poate, având în vedere conflictul de acolo. Într-un procent aproape complet, analizele noastre se suprapun cu analizele făcute de alți parteneri NATO. Nici unul dintre indicatorii acestor analize nu arată o creștere a riscului la adresa securității naționale a României”.

Despre dronele fabricate în comun cu Ucraina: ”Întrebarea e cu ce rămâne România după această producție, în sensul în care specificul acestor drone este unul că sunt perisabile tehnologic. Dacă produci mașina de luptă și o ții în garajele MApN, este foarte în regulă niște ani buni, dar dacă construiești niște drone cu vârf de tehnologie astăzi, peste o jumătate de an s-ar putea să le folosești doar ca să spargi nuci cu ele, pentru că tehnologia de peste o jumătate de an în domeniul ăsta va fi una atât de diferită față de cea de astăzi, încât nu vei mai avea avantaj competitiv pe câmpul de luptă (...). De asta, ceea ce trebuie să rămână sigur în România este pe lângă linie de producție, capacitatea unor echipe de a produce să fie tot timpul actualizat cu tehnologia (...), o actualizare continuă”.

Despre înzestrarea armatei: ”Preocuparea mea este să nu fim doar clienți care să cumpere produse cu tehnică militară avansată și poate să avem curaj să mai dezvoltăm în cadrul ministerului niște lucruri (...). Ce se produce măcar să fie pe teritoriul național o bună parte, pentru că dacă se produce pe teritoriul național, dincolo de consecințele benefice economice, din nou, la nivel militar, tactic, ai o garanție suplimentară, domnule, fabrica e la mine în țară, o coordonează Guvernul României, în caz de, Doamne ferește, un conflict militar (...). Până acum, contractele nu erau cu obligația asta. Acum, dăm enter, punem un paragraf nou, în care menționăm: noi la MApN vom plăti, dacă veți face dovada că un procent, 50%, 70% sau 100% se produce în România. Dacă nu, nu”.

Jurnal de știri