Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Republica Moldova trece prin unul din cele mai dificile momente din ultimii ani – criza de combustibili oprește transportul de pasageri, dar, dincolo de creșterea prețurilor, motorina nici măcar nu se mai găsește la o treime din benzinării. Peste asta s-a suprapus și o criză de curent electric, după ce Rusia a bombardat cu drone linia Isaccea-Vulcănești, principala cale de import de electricitate. Republica Moldova are pentru astăzi un deficit de un sfert din necesarul de curent. Autoritățile cer reducerea consumului în orele de vârf, liderii de opinie și cetățenii își transmit mesaje de susținere, spunând că prin solidaritate Moldova va trece și de această criză. Valeria Vițu aduce detalii de la Chișinău.

- Astăzi este marcată Ziua Unirii Basarabiei și România, eveniment care a pus baza Marii Uniri de la 1918. Clasa politică de la Chișinău se împarte între simpatizanții Unirii, prin partidele pro-europene și oponenții acesteia, prin vocea partidelor pro-ruse. Program cultural și științific amplu la Chișinău cu ocazia aniversării a 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România.

- Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, a transmis ieri un mesaj de felicitare în plenul Legislativului moldovean cu ocazia zilei de 27 martie. Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a avertizat să nu se vorbească despre Unire în Parlamentul de la Chișinău.

- Invitatul de astăzi al Moldova Zoom este istoricul și fostul deputat Octavian Țicu. Discutăm despre Unirea din 27 martie 1918 și semnificația ei. Unirea Basarabiei cu România din 1918 rămâne un moment definitoriu care continuă să influențeze opțiunile politice și de securitate ale Republicii Moldova. Decizia de atunci a orientat decisiv parcursul regiunii și rămâne relevantă în contextul actual, marcat de războiul din Ucraina și de dezbaterile privind viitorul țării. „A fost un eveniment care ne-a prefigurat evoluția noastră pentru secole”, spune Octavian Țîcu, în interviul realizat de Liliana Barbăroșie.

- O firmă din Germania, deținută de oameni ai oligarhului Victor Gușan, care controlează economia din regiunea separatistă Transnistria, este în centrul unei anchete, scrie presa din Berlin. Firma retransmitea posturi rusești și a făcut publicitate electorală pentru partidul naționalist de dreapta AfD. Ne dă detalii Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”

- Președintele Slovaciei, Peter Pellegrini, spune că țara sa susține extinderea Uniunii Europene și că Moldova merită să-i fie accelerat procesul de aderare.

R.Moldova se confruntă astăzi cu un deficit major de energie electrică, în intervalul orelor de vârf, între 18:00-22:00, generat de insuficiența capacităților de import disponibile, anunță Centrul Național de Management al Crizelor. Acest lucru înseamnă că în seara zilei Republicii Moldova îi va lipsi un sfert din electricitatea pe care o consumă în mod obișnuit. În această situație, autoritățile avertizează asupra riscului deconectărilor și îndeamnă populația să reducă consumul de energie.

Autoritățile avertizează că situația este critică și va rămâne așa cel puțin o săptămână, până când linia electrică bombardată de Rusia va fi reparată.

***

Pe 27 martie, se împlinesc 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România. În contextul acestei aniversări, la Chișinău sunt organizate evenimente științifice și culturale, dedicate promovării patrimoniului istoric și valorilor comune ale poporului român.

Universitatea de Stat din Moldova găzduiește Simpozionul „Regina Maria – Regina Marii Uniri”, cu oameni de cultură și oficiali de pe ambele maluri ale Prutului. Evenimente sunt organizate și de Biblioteca Națională și Muzeul Național de Istorie.

Orchestra Operei Naționale București va susține un concert la Teatrul de Operă și Balet din Chișinău, împreună cu artiștii de renume internațional. Teatrul Național din Iași va juca spectacolul „Femeia – câmp de luptă” de Matei Vișniec. Concerte festive vor avea loc și la Palatul Național și Arena Chișinău, cu titluri sugestive: „Ne-am unit” și „Noi suntem români”.

***

Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, a transmis ieri un mesaj de felicitare în plenul Legislativului moldovean cu ocazia zilei de 27 martie, când este sărbătorită Unirea Basarabiei cu România, unire care s-a produs în 1918. Vineri se fac 108 ani de la semnarea actului Unirii Basarabiei cu România.

„La 27 martie vom marca 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Este un moment important pentru toți românii, în care celebrăm legătura tot mai strânsă dintre cele două maluri. În ultimii ani am simțit sprijinul constant al României, ne-a fost alături în timpul pandemiei, de este alături de mai bine de 4 ani de când avem război la hotar, ne sprijină când suntem lăsați în frig și în beznă și a intervenit prompt cu ajutor zilele trecute, când Nistrul a fost poluat. Mulțumim României și felicitări, dragi români!”, a declarat Igor Grosu.

Oficialul a salutat prezența în Parlamentul de la Chișinău a membrilor Comisiei juridice, numiri, disciplină, imunități și validări din cadrul Senatului Parlamentului României.

Delegația Senatului României a fost salutată și de liderul socialiștilor moldoveni, pro-rusul Igor Dodon. Acesta nu a ezitat însă să-i avertizeze să nu vorbească despre Unire în Parlamentul moldovean, pentru că „frate, frate, dar fiecare stăpân la el acasă”.

„Vreau să salut prezența colegilor români aici. România este partenerul comercial numărul 1 și partener strategic al Republicii Moldova. Le mulțumesc pentru faptul că în perioade grele au fost alături de noi și noi recunoaștem acest lucru.

Dar, noi suntem cetățeni ai Republicii Moldova, avem statul și statalitatea noastră, de aceea, ideile cu unirea numai nu în Parlamentul Republicii Moldova. Frate, frate, dar fiecare stăpân la el acasă”, a spus Dodon.

Acesta a mai ținut să dilueze momentul prin a spune că astăzi, 26 martie, este ziua în care în cel de al Doilea Război Mondial orașul Bălți din nordul Republicii Moldova a fost cucerit de Armata Sovietică. În istoriografia sovietică momentul este marcat drept „eliberarea de ocupația româno-fascistă”. „Felicităm bălțenii cu prilejul acestei sărbători”, a spus liderul socialiștilor, Igor Dodon.

***

Contrar tezelor dominante în discursul public, există o majoritate care ar susține Unirea cu România în Republica Moldova, iar cota moldovenilor din Diaspora care susțin acest deziderat ar fi chiar absolută, arată un sondaj făcut public la Chișinău. Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum privind unirea Republicii Moldova cu România, 44% dintre cetățenii aflați pe teritoriul țării ar vota „pentru”, iar în diaspora sprijinul pentru unire este mai ridicat: aproape 61% ar vota „pentru”. Datele se conțin într-un studiu sociologic realizat de ATES research group, lansat la agenția de știri IPN.

Cercetătorul Iulian Gramațki, inițiatorul studiului, a declarat că rezultatele contrazic percepția frecventă potrivit căreia populația nu ar susține ideea unirii, iar o campanie de informare are potențialul de a crește susținerea cu încă 10-15 la sută.

Studiul sociologic „Unire și identitate națională” a fost realizat pe un eșantion de aproape 1100 de respondenți din Moldova și 240 de respondenți din diaspora. Marja de eroare este de ±3% pentru eșantionul din țară și 6% pentru diaspora.

***

În cadrul unei conferințe de presă susținute la Bratislava după întâlnirea cu președinta Republicii Moldova Maia Sandu, președintele Slovaciei, Peter Pellegrini, a spus că integrarea altor țări membre în Uniunea Europeană este prioritatea politicii externe a țării sale.

„Slovacia este de partea Moldovei. Slovacia este de partea extinderii Uniunii Europene și va face tot posibilul pentru ca Moldova să avanseze oficial în aceste negocieri și să se angajeze cât mai curând pe calea care o va conduce în câțiva ani printre țările membre ale Uniunii Europene”, a declarat președintele Slovaciei, Peter Pellegrini.

„Într-o situație în care UE se confruntă cu probleme grave nu doar în ceea ce privește competitivitatea, ci și în domeniul energetic și în influența sa în politica mondială, consider că o soluție pentru Europa trebuie să fie un nou impuls sub forma extinderii cu noi membri”, a spus Peter Pellegrini, subliniind că Moldova, care a deschis în mod informal toate capitolele din cadrul procesului de aderare, merită ca acest proces să continue și să devină membră a UE în următorii ani.

Președinta Maia Sandu a fost joi într-o vizită oficială la Bratislava. Astăzi, premierul slovac, Robert Fico, este în vizită la București.

Primarul Buzăului, Constantin Toma (PSD), spune într-un interviu la RFI că partidul său va fi înghițit cu totul de AUR, dacă nu încetează acțiunile din prezent. El declară că referendumul intern din PSD este o idee proastă și precizează că va vota împotriva ieșirii de la guvernare.

Constantin Toma, despre consultarea internă din PSD: ”Mi se pare o decizie proastă, pentru că asta ne mai lipsește, instabilitate politică, pentru a crește și mai mult dobânzile, pentru a crește până la urmă și costul vieții și a pune în pericol țara, despre asta este vorba (...). Personal, voi vota împotriva ieșirii de la guvernare”.

Despre Sorin Grindeanu: ”Eu cred că încearcă să se întărească personal, să arate că are mușchi, așa cum se spune în popor, dar părerea mea e că greșește foarte mult și lumea nu prea îi acceptă acest joc, inclusiv în interiorul partidului sunt multe voci”.

Primarul Buzăului vede un pericol în AUR: ”Vom fi înghițiți de AUR cu totul, iar în alegerile din 2028 AUR-ul cred că va guverna singur”.

Jurnal de știri

Criza carburanților. Ce măsuri au luat alte state europene pentru a-și proteja cetățenii și economia (SpotMedia)  - Cum mai poate creşte economia locală? România trebuie să devină o destinaţie de investiţii, în primul rând, pentru antreprenorii locali şi apoi pentru capitalul străin (Ziarul Financiar) - Cătălin Țepelin: Cum să te califici dacă n-ai nici măcar un fotbalist care să strălucească în meciul decisiv?! (Golazo)

Premierul Ilie Bolojan a anunțat joi într-un interviu pentru G4Media că săptămâna viitoare guvernul va analiza un nou set de măsuri pentru a opri creșterea prețului la carburanți. El a spus că ”foarte probabil” va adopta soluția scăderii accizelor, dat fiind că scăderea TVA ar putea declanșa o procedură de infringement din partea Comisiei Europene.

Șeful Executivului a vorbit în același interviu și despre o nouă lege de salarizare a bugetarilor în vară. El a spus că noua lege este un jalon din PNRR și neadoptarea ei va duce la pierderea fondurilor europene. Viitoarea lege a salarizării bugetarilor va intra în vigoare etapizat și că ”nu se pune problema să reducem salarii”, a mai declarat Bolojan.

Cât despre situația din coaliție, Ilie Bolojan a spus că nici el și nici reprezentanții săi nu au negociat cu liderii AUR sau cu parlamentari nemulțumiți din AUR. El a mai adăugat că ”nu luăm în calcul o astfel de situație”, când a fost întrebat dacă ar putea să facă o nouă majoritate cu AUR.

Declarațiile președintelui PNL au venit după ce Sorin Grindeanu a spus că ”lideri PNL trimite bezele către AUR”. PSD a votat în ultimele luni alături de AUR atât la moțiunea simplă împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu, cât și la un amendament la legea bugetului.

Cea mai amplă intervenție a venit din Spania, unde Guvernul Pedro Sánchez a aprobat un pachet de 5 miliarde de euro, valabil până la 30 iunie 2026. Madridul a redus TVA la toate formele de energie de la 21% la 10% - inclusiv la carburanți, electricitate, gaze naturale și butan, a plafonat prețul maxim la butan și a promis o reducere de aproximativ 30 de cenți pe litru pentru benzină și motorină. În plus, transportatorii, fermierii și pescarii primesc o compensație de 20 de cenți pe litrul de carburant, iar statul a autorizat eliberarea a 11,5 milioane de barili de petrol din rezerve.

Austria permite operatorilor să crească prețurile doar de trei ori pe săptămână, în timp ce reducerile pot fi făcute oricând.

Italia și Portugalia au preferat să lucreze cu instrumente fiscale. La Roma, Guvernul a luat în calcul folosirea veniturilor suplimentare din TVA generate de scumpirea carburanților pentru a compensa consumatorii și a anunțat sancțiuni pentru companiile care ar profita de criză pentru a-și umfla marjele de profit.

În Franța, cea mai vizibilă măsură nu a venit de la stat, ci de la TotalEnergies, care a anunțat plafonarea prețurilor la benzină și motorină până la sfârșitul lunii, în timp ce Guvernul Macron s-a concentrat mai ales pe eforturi diplomatice.

Polonia nu a adoptat reduceri importante de taxe, invocând riscul de a destabiliza piața și încrederea investitorilor. În schimb, Ungaria a mers pe plafonare directă, informează SpotMedia.

Economia României a traversat în ultimele decenii o perioadă de transformare profundă, care a dus în sus mediul de business local, însă perioada pe care o traversează astăzi economia locală a pus o frână la creştere.

Pentru a putea creşte, economia locală trebuie să atragă tot mai multe investiţii, dar România trebuie să devină o destinaţie, mai întâi, pentru antreprenorii locali şi abia apoi pentru investitorii străini. Aceasta a fost una dintre concluziile la care au ajuns participanţii din cadrul conferinţei ZF TOP 1.000 cele mai mari companii din România. Creştem prin investiţii.

Evenimentul a fost organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Concelex, SCC Erbaşu, Philip Morris România şi Vodafone.

O tânără povestește cum a ajuns în burnout și depresie severă, cu atacuri de panică, după ani buni petrecuți în corporații cu o cultură a muncii toxică, în care șefii își umileau subalternii. Apoi a găsit drumul înapoi spre ea însăși.

Burn-out-ul este, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății,  un sindrom care rezultă din stresul cronic la locul de muncă care nu a fost gestionat cu succes. Nu este considerat o afecțiune medicală, ci un fenomen ocupațional. 

Chiar dacă nu este o boală în sine, sindromul burnout provoacă o mulţime de afecțiuni medicale printre care depresia și bolile cardiovasculare, tulburările gastrointestinale, dar și sindromul de depersonalizare și riscul de suicid.

Senatul a respins recent proiectul privind recunoașterea burnout-ului și protecția angajaților.

Pe larg, pe Snoop.ro.

Naționala României ratează din nou participarea la Cupa Mondială de Fotbal. A fost învinsă de Turcia, la Istanbul, scor 0-1, în barajul de calificare. Din 1998, aceasta este a șaptea ediție a Cupei Mondiale la care țara noastră nu participă.

Într-un meci decisiv, n-am avut nici măcar un fotbalist care să strălucească cu adevărat, care să ia o fază pe cont propriu sau să lumineze meciul când eram în beznă.

Gică Hagi a jucat mai bine în meciul său de retragere decât a făcut-o Ianis în meciul ăsta, Răzvan Marin n-a știut să liniștească jocul sau să țină de minge, Bîrligea s-a chinuit cu spatele la poartă. Atât poate fotbalul românesc.

Și-atunci, merită să ne aducem aminte că Federația lui Răzvan Burleanu, în loc să producă un sistem corect pentru dezvoltarea fotbalului, produce doar rumeguș, cifre umflate și realizări doar pe hârtie, scrie redactorul șef Golazo.

Mâine începe a 108-a ediție a campionatului național cu 7 echipe la start. Președintele federației, Alin Petrache, speră ca echipele să alinieze cât mai mulți jucători români, ținând cont că anul acesta este unul de  pregătire pentru  Rugby World Cup 2027 din Australia, competiție la care stejarii sunt calificați.

Pauza s-a terminat. Sâmbătă începe un nou sezon al Ligii De Rugby Kaufland. Se joacă rugby organizat în România de 108 ani, iar în campionatul acesta numărul de echipe a crescut la 7, după ce RC Gura Humorului, câștigătoarea Diviziei Naționale de Seniori,( Liga a 2-a) a făcut pasul spre prima ligă. În afară de Gura Humorului vor evolua cele 6 echipe care și-au disputat trofeul și în sezonul trecut, și anume CSM Știința Baia Mare, SCM USV Timișoara, Dinamo, Steaua, Rapid și CSU ELBI Cluj.

Competiția începe pe 28 martie și se va încheia pe 26 septembrie, cu partidele de clasament, meciul pentru bronz și marea finală. Sistemul de desfășurare este următorul. Mai întâi începe cu sezonul regulat, unul în care echipele dispută un tur și un retur, conform Tabelei Berger, câte 12 meciuri fiecare. În funcție de clasamentul final, primele patru se vor califica în semifinale care se vor disputa după sistemul: Locul 1 – Locul 4, Locul 2 – Locul 3, prima echipă având calitatea de gazdă. De asemenea, echipele clasate pe locurile 5-8, vor disputa partide pentru stabilirea clasamentului final astfel: baraj între locul 6 și locul 7, urmat de partida dintre locul 5 și câștigătoarea barajului. Partidele se vor disputa pe terenul echipei mai bine clasate în sezonul regulat.

După ce România nu a obținut nici măcar medalia de bronz la Cupa Europeană a Națiunilor și ținând cont că stejarii vor evolua la anul la Cupa Mondială din Australia, președintele Federației de Rugby a spus ce așteptări are de la noua competiție internă.

Alin Petrache, președinte Federația Română de Rugby: “Începem o nouă ediție, cu șapte echipe, aș vrea să felicit Gura Humorului, dar să și mulțumesc tuturor pentru eforturi, și partenerului nostru principal Kaufland România. Este un an de pregătire pentru Rugby World Cup, sperăm ca echipele să alinieze cât mai mulți jucători români, să ne tragem seva de la ele și să revenim în eșalonul puternic, ne dorim să creștem cât mai mulți tineri U20 și U23 în această competiție.”

Nicolaas Immelman, căpitan CSM Știința Baia Mare: “Este minunat să mă aflu aici, se anunță un sezon dificil, toată lumea vizează trofeul, noi ne dorim să îl păstrăm, obiectivul este să câștigăm și să ne păstrăm aceleași standard.”

Vlad Neculau, căpitan SCM USV Timișoara: “Ne păstrăm obiectivele, așa cum ne-am propus în fiecare an, însă adăugăm echipei noi jucători care să ne apropie de ele.”

Kamil Sobota, căpitan CS Dinamo: “Nimic nu e întâmplător, după doi ani în care nu ne-am îndeplinit obiectivele am făcut niște schimbări, avem un lot tânăr, care sperăm să facă diferența.”

Cristi Boboc, căpitan CSA Steaua: “Anul acesta ne dorim, ca și până acun, să câștigăm un trofeu, avem o pauză lungă de când nu s-a mai întâmplat asta, avem schimbări în lot, tineri noi.”

Alexandru Savin, căpitan CS Rapid: “Suntem o echipă tânără, luăm meciurile pas cu pas, ne propunem să creștem jucători, să avem evoluții cât mai bune.”

Rareș Dumitrachi, căpitan CSU ELBI Cluj: “Ca și în anul trecut, vrem să facem meciuri bune, să evoluăm și să ținem piept cu succes adversarilor noștri, suntem o echipă tânără care își dorește să progreseze.”

George Davidoiu, căpitan RC Gura Humorului: „Le mulțumim tuturor pentru primirea în familia Ligii de Rugby Kaufland, obiectivul nostrum este să promovăm tinerii, vom demonstra pe parcurs ce putem.”

Campioana en-titre a competiției este CSM Știința Baia Mare care a învins pe SCM USV Timișoara cu 36-24, într-o finală disputată pe Stadionul Național de Rugby Arcul de Triumf.

Programul Ligii de Rugby Kaufland 2026:

ETAPA 1 (28.03.2026)

CSM STIINTA BAIA MARE – SCM USV TIMISOARA *

*(partida va fi amânată pentru 06.06.2026, cele două echipe disputând în aceeași zi SuperCupa României)

RC GURA HUMORULUI-CS DINAMO

CSA STEAUA-CSU ELBI CLUJ

CS RAPID-stă

Într-un interviu acordat Agenției Reuters. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că Statele Unite continuă să-și condiționeze oferta de garanții de securitate de cedarea către Rusia a întregii regiuni Donbas. Aceste presiuni complică situația Ucrainei, într-un moment în care atenția lumii este concentrată pe Orientul Mijlociu.

Prins în mlaștina din Orientul Mijlociu, președintele Statelor Unite se plânge că nu poate adăuga războiul Rusiei din Ucraina la lista celor opt conflicte pe care le-ar fi oprit. Și asta, dintr-un singur motiv: pur și simplu, Zelenski și Putin se urăsc.

Între timp, negociatorii americani par să fi găsit soluția.

Ei presează partea ucraineană să cedeze Rusiei întreaga regiune Donbas, ca o condiție pentru acordarea garanțiile de securitate pentru Kiev. Sa întâmplat la ultima rundă de negocieri din 21-22 martie.

În schimb, americanii ar fi promis că transforma în paradis ceea ce va mai rămâne din Ucraina. Pentru Kiev însă, propunerea seamănă mai degrabă a coșmar.

În interviul pentru Reuters, Zelenski a avertizat că o retragere ar compromite atât securitatea Ucrainei, cât și, prin extensie, a Europei, prin cedarea către Rusia a unor poziții defensive puternice.

Pe câmpul de luptă din Donbas, Rusia a avansat lent de la începutul invaziei pe scară largă. Analiștii militari spun că, pentru a putea cuceri întreaga regiune, rușii ar avea nevoie de câțiva ani și de o cantitate semnificativă de forță umană și tehnică. Aceasta pentru că Dondasul include o așa-numită „centură de fortărețe” realizate de armata ucraineană după războiul declanșat de Rusia în 2014.

Dacă Ucraina ar ceda fără luptă această regiune, așa cum îi cere acum Donald Trump, rezervele economisite, în oameni, bani și materiale ar rămâne la dispoziția lui Vladimir Putin. Plus zona puternic fortificată, pe care Kievul ar părăsi-o.

Astfel că, până să construiască americanii paradisul făgăduit, ucrainenii și aliații lor europeni vor avea de ce să se teamă. Întărit de un curs al petrolului la cote ridicate, după intervenția americană din Golf, Vladimir Putin ar putea visa la mai mult.

Sabotorii săi deja sunt instruiți în tabere din Serbia și entitatea sârbă din Bosnia pentru a face rău Europei. Propaganda rusă a lansat crearea unei așa-zise ”republici populare Narva” pe teritoriul Estoniei, o practică foarte asemănătoare cu cea folosită în Donbas în 2014.

În Germania, Șeful Asociației Bundeswehr a atras atenția că atitudinea președintelui american Donald Trump, „pe care nu se poate conta”, combinată cu slăbiciunea militară a Europei, deschid condiții favorabile pentru ca Rusia să atace statele europene.

Revenind la negocieri, RFI Ucraina reia dezvăluiri din ziarul Ukrainska Pravda, potrivit cărora de fiecare data, Rusia revine invocă acorduri care s-ar fi încheiat în Alaska, în august anul trecut.

"Totul se reduce întotdeauna la ce spun americanii, de genul: "Ieșiți din Donbas și vom construi un paradis pentru voi, așa cum am convenit în Alaska", a spus sursa Ukrainska Pravda.

Un juriu american a decis miercuri că Instagram și YouTube provoacă dependență și sunt responsabile pentru problemele de sănătate mintală de care a suferit o tânără din California în timpul adolescenței. Această hotărâre istorică ar putea crea un precedent pentru mii de procese similare și ar putea deschide calea unor reglementări legale, spun comentatorii.

Decizia „ar putea schimba rețelele de socializare”, crede The Atlantic.

”Cele două companii au fost obligate să plătească 3 milioane de dolari reprezentând daune compensatorii. Dar aici nu este vorba despre bani.  Verdictul va determina și alte companii să urmărească procese similare împotriva companiilor de tehnologie (și sunt mii de cazuri sunt deja în curs de soluționare). Aceasta va putea duce la modificări ale designului aplicațiilor de socializare”.

National Public Radio observă că ”este pentru prima dată când un juriu a considerat că aplicațiile de socializare ar trebui tratate ca produse periculoase, concepute pentru a exploata creierul în curs de dezvoltare al copiilor și adolescenților.”

The Wall Street Journal își manifestă îngrijorarea . „Meta și Google cheltuiesc deja sute de miliarde de dolari anul acesta pe inteligența artificială, ceea ce ar putea avea efecte sociale pozitive, cum ar fi accelerarea tratamentelor împotriva cancerului”. Acest verdict este „o victorie pentru reclamanți, dar nu și pentru copii sau pentru societate”.

În ce privește războiul din orientul Mijlociu, presa internațională observă că în timp ce președintele SUA promovează presupuse negocieri cu Iranul, Departamentul Apărării a ordonat desfășurarea a câteva mii de soldați de elită. Iar un deznodământ al războiului rămâne greu de identificat.

CNN transmite că ”aliații din Golf și Europa sunt din ce în ce mai îngrijorați de lipsa de impuls în negocierile pentru a pune capăt conflictului sau chiar a stabili un armistițiu.

Deși se fac eforturi pentru o întâlnire între cele două părți, sursele spun că este puțin probabil ca aceasta să aibă loc în curând.

Spectrul unei acțiuni militare continue din partea SUA și a Israelului planează asupra potențialelor discuții. Între timp, Teheranul se percepe ca deținând un instrument cheie pe care nu îl avea înainte de izbucnirea războiului: controlul virtual asupra Strâmtorii Ormuz”.

”Bine ați venit în lumea fantastică a lui Donald Trump, cel mai mare președinte din istoria Statelor Unite” , citim în Le Monde.

Apropiindu-se de nisipurile Golfului Persic, Donald Trump a căzut victimă unui fenomen comun în aceste ape: mirajul.

Deziluzia și declarațiile contradictorii ale președintelui american privind conflictul din Iran maschează o întrebare cheie: cum să punem capăt războiului?

Iar The New York Times informează că republicanii din Congres sunt din ce în ce mai îngrijorați de modul în care administrația Trump a gestionat războiul din Iran. Întrebările lor legate de obiective și costuril, inclusiv dacă vor fi necesare trupe terestre, rămân fără răspuns.

Frustrarea lor vine la aproape o lună după ce tocmai republicanii i-au acordat președintelui Trump o largă libertate de a purta război.

Consolidarea acționariatului este un proces esențial pentru companii care întărește forța economică a firmelor. Numai că procesul de consolidare a fost blocat de dezinteresul micilor acționari față de proprietatea lor. Legea a fost schimbată, dar există o inițiativă care își propune să întoarcă legislația la vechea formă și implicit la vechiul blocaj.

Povestea începe în urmă cu trei decenii. Atunci, România a derulat un așa-numit program de privatizare în masă. Să facem doar o scurtă istorie. Prin programul de privatizare în masă statul român a dorit să atingă două obiective: pe de o parte, să ofere cetățenilor români sub formă de acțiuni o parte din capitalul întreprinderilor de stat, pe de altă parte, să creeze instrumentele pentru a dezvolta piața de capital în România.

În ce măsură au fost atinse cele două obiective este de discutat, dar indiferent de acest lucru, astăzi, putem vedea consecințele economice ale privatizării în masă. Una dintre ele este că există foarte mulți mici acționari (poate câteva sute de mii, poate chiar un milion de persoane) care mai au doar câteva acțiuni, care valorează câteva zeci de lei.

Mai mult, prin mecanismele de alocare de acțiuni sau prin majorări de capital, unii dintre acționari pot dobândi și ceea ce se numesc fracții de acțiuni, adică nu doar un număr întreg de acțiuni, ci și părți dintr-un titlu de valoare.

Trebuie spus că mulți dintre micii acționari au avut în ultimii ani o atitudine pasivă, în sensul că, de exemplu, mulți dintre ei nu și-au încasat dividendele cuvenite. Este adevărat că sumele primite erau mici, pe măsura deținerilor pe care le au în companii. Acest lucru, adică atitudinea pasivă, este de înțeles în măsura în care participațiile la companii erau de valoare redusă, iar dividendele la fel.

Micii acționari mai aduc o problemă pentru companiile la care sunt proprietari. Este vorba despre fracțiile de acțiuni pe care aceștia le pot deține ca urmare a aplicării algoritmului specific de consolidare. Adică, este vorba despre proprietatea cu virgulă. Companiile aflate în această situație, care au mulți acționari cu titluri puține și cu fracții de acțiuni, vor să treacă la o consolidare a valorii nominale. Un demers de care este nevoie. Consolidarea valorii nominale aduce o coagulare a acționariatului și, în același timp, o consolidare a acționarilor cu adevărat interesați de dezvoltarea companiei. Prin consolidare, micii acționari sunt puși în fața a două decizii: fie cumpără acțiuni și rămân proprietari, fie își vând participațiile.

Numai că până în urmă cu câteva luni, consolidarea valorii nominale a acțiunilor era practic imposibil de făcut. Motivul? Pasivitatea micilor acționari, care uită pur și simplu să își încaseze banii plătiți de companie în contul fracțiilor deținute. Sumele sunt mici, câteva zeci de lei, și de aceea micii acționari nu știau sau nu erau interesați să își ia banii. Din această cauză, procesul de consolidare a valorii nominale și implicit a acționariatului unei companii se bloca.

În luna decembrie 2025, s-a găsit o soluție legală și anume sumele datorate de companie către micii acționari din răscumpărarea fracțiilor de acțiuni să devină prescriptibile. Adică, dacă nu sunt încasate pe parcursul a trei ani, sumele respective să fie prescrise și în felul acesta procesul de consolidare să poată continua. Era o soluție introdusă în lege care debloca situația companiilor care doresc să facă o consolidare a valorii nominale, iar prescripția, așa după cum arată juriști de prestigiu, are rolul de a înlătura incertitudinea din raporturile dintre deținătorii de acțiuni și cei care au fracții de acțiuni. Prescripția este un instrument juridic legal și justificat în cazul unor mici acționari complet dezinteresați de dreptul lor de proprietate.

De altfel, promovarea acestui principiu în legislație avea darul să anuleze protecția exagerată acordată unor mici acționari, total lipsiți de interes pentru compania la care au participații.

Doar că senatorii s-au speriat de prescripție și la mai puțin de trei luni de la schimbarea legii au inițiat o nouă modificare. Adică, Senatul vrea să revină la varianta inițială a legii, respectiv fără prescripție. Este o eroare și nu rămâne decât ca deputații să fie mai curajoși, mai logici și mai pro-business. Adică, să anuleze modificarea făcută de Senat, să lase legea în forma actuală, să accepte că o prescripție după trei ani este un termen absolut corect și să permită companiilor să își consolideze acționariatul și o dată cu el forța economică.

Despre prostie și multiplele ei fațete. Despre metamorfozele fascismului și formele extremismului.

Ovidiu Nahoi în dialog cu profesorul și diplomatul Theodor Paleologu. 

Pentagonul elaborează opţiuni militare pentru a da „lovitura finală” Iranului, care ar putea include utilizarea forţelor terestre şi o campanie de bombardamente indica surse bine informate, citate de site-ul american Axios.

Ziua si scandalul in Coalitie, In timp ce Sorin Grindeanu s-a intalnit la Bruxelles cu sefa PE, Roberta Metsola, si i-a vorbit despre presupusa apropiere dintre AUR si PNL, la Bucuresti, PSD voteaza moțiunea simplă depusă de grupul Pace și AUR împotriva ministrei Mediului, Diana Buzoianu.  

Parlamentul European a aprobat astăzi, sub presiunea fortelor de dreapta, o înăsprire a legislației europene, care ar accelera numărul expulzărilor și ar permite închiderea azilanților respinși, inclusiv a minorilor, în centre situate în afara granițelor UE. Ideea, de inspirație italiană,  este contestată de stânga europeană și de toate organizațiile care acționează in domeniul migrației.