Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Cresc îngrijorările în Europa după dezvăluirile potrivit cărora Ungaria ar fi împărtășit Rusiei discuții sensibile din cadrul Consiliului European. Budapesta respinge acuzațiile, în timp ce Comisia Europeană își exprimă îngrijorarea și cere clarificări. Dar ce opțiuni au europenii pentru a sancționa Ungaria? Marja de acțiune pare limitată în acest moment.

Portalul Eurotopics vorbește despre o ”axă Budapesta-Moscova”.

Ziarul olandez De Telegraaf îl numește pe Viktor Orban ”șarlatan”. Antonio Costa, președintele Consiliului European, acuză ”șantajul” liderului de la Budapesta asupra întregii Uniuni Europene. Cancelarul germen Friedrich Merz a spus despre el că a violat principiile loialității între statele membre și a lovit în credibilitatea Uniunii Europene. Premierul Donald Tusk invocă un ”comportament rușinos”. Exemplele pot continua.

Citeste siE3, E4, G5, NB8... și alte ”grupuri de încredere” în Europa

Dar, dincolo de această stare de revoltă mocnită, ce pârghii au instituțiile și capitalele, în cazul în care un stat membru ar afecta în mod vădit interesele Uniunii și ar coopera deschis cu un adversar declarat al acesteia?

Realitatea este că opțiunile nu sunt prea multe. Pur și simplu, Tratatele nu au prevăzut o asemenea situație.

Pe scurt, dacă un stat poate părăsi Uniunea Europeană din proprie inițiativă, acesta nu poate fi exclus din organizație.

Ce se poate face, totuși?

Articolul 7 din Tratatul de la Lisabona lasă posibilitatea eliminării unui stat din mecanismele de decizie, prin pierderea dreptului de vot. Dar pentru aceasta este nevoie de o hotărâre în unanimitate în cadrul Consiliului, iar Viktor Orban a avut mereu cel puțin câte un aliat – că a fost vorba despre Polonia sau, acum, de Slovacia. Și poate ar mai fi și alții.

Există apoi pârghii financiare. Din 2021 este în vigoare Mecanismul de condiționalitate privind statul de drept. Prin acest instrument, statele pot fi private de fonduri europene, cum s-a și întâmplat în trecut în cazul Poloniei și cum se întâmplă în cazul Ungariei.

Citeste siSzijjarto-Lavrov: trădare sau ceva normal?

În pofida unor probleme economice, amplificate acum de războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, măsura nu a fost de natură să potolească aplombul anti-european și pro-rus al lui Viktor Orban.

Există, de asemenea, opțiuni politice. Mai precis, o izolare politică informală.

De exemplu, statul respectiv va fi evitat în alianțele care se fac în Consiliu sau Parlament sau în discuțiile bilaterale – ceea ce deja se întâmplă.

Potrivit rapoartelor de presă, de teamă ca discuțiile sensibile să nu ajungă la Moscova prin mijlocirea Budapestei, acestea se poartă în formate restrânse, departe de ochii și urechile lui Orban.

Există însă voci care cer mai mult. În definitiv, Uniunea Europeană este o grupare de state suverane. Considerând Ungaria drept o amenințare  la adresa siguranței naționale, acestea pot lua măsuri politice în plan bilateral.

Unii spun că problema ar putea fi rezolvată de la sine prin alegerile din 12 aprilie.

Dar câștigătorul încă nu este sigur. Iar în cazul în care actuala opoziție nu ar obține majoritatea calificată îi va fi practic imposibil să disloce un sistem construit atent de Viktor Orban, timp de 16 ani.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Joi se decide soarta prețurilor la pompă. Guvernul adoptă o nouă strategie după ce sindicatele au cerut tăierea accizelor (Adevărul) - Cât câștigă statul acum la fiecare litru de benzină si motorină. Calculul sindicaliștilor arată structura prețurilor după scumpirile din ultima lună (HotNews) - Preţurile la alimente în Bulgaria faţă de România: şi castraveţii aduşi din Grecia sunt mai scumpi la vecini (Libertatea) - Lia Savonea a mușcat în gol: Comitetul privind legile Justiției al lui Bolojan, suspendat miercuri de Înalta Curte, și-a încetat activitatea acum mai bine de o lună (G4Media)

Doar 3,6% dintre români ar putea să se refugieze în adăposturi de protecție civilă, dacă ar fi nevoie. În același timp, doar 0,12% din locuitorii din Tulcea, care sunt sfătuiți de trei ani prin mesaje RO-Alert să caute refugiu și-n buncăre, ar putea să îl găsească. Însă degeaba ar încerca, pentru că adăposturile se deschid doar când sună sirenele.

În județul Tulcea există 23 de adăposturi de protecție civilă, adică buncăre, dar toate sunt în municipiu. Ele sunt private și publice – din care doar patru sunt funcționale. 

În ele încap, conform datelor primite de PressOne de la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), 232 de oameni. În tot județul Tulcea locuiesc peste 193.000 de persoane, conform celui mai recent recensământ. 

Ei ar avea la dispoziție doar patru WC-uri și patru chiuvete. Al treilea buncăr funcțional, deși poate adăposti 33 de persoane, nu are nici chiuvetă, nici WC.

Sub 10% din cele 5.570 de buncăre ar putea fi folosite mâine, dacă ar fi nevoie, arată datele obținute de PressOne de la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. 

Ce ar însemna reamenajarea tuturor, astfel încât să poată fi utilizate? Autoritățile estimează costuri de nu mai puțin de jumătate de miliard de lei.

Motorina premium se apropie de 11 lei, în timp ce negocierile pentru plafonare au eșuat, iar Ordonanța Guvernului s-a blocat. Sindicatele au boicotat miercuri Guvernul, cerând măsuri mai dure, precum tăierea accizelor. Sub presiunea prețurilor care au crescut cu 2 lei de la izbucnirea conflictului din Iran, premierul Ilie Bolojan a anunțat că veniturile suplimentare din TVA nu vor rămâne la buget, ci vor fi folosite pentru a ieftini carburanții. În urmă cu puțin timp, Guvernul a anunțat că schimbă OUG pentru combaterea crizei energetice, iar joi o va adopta, scrie Adevărul.

În 24 martie, pe fondul creșterii pe care a înregistrat-o cotația internațională a petrolului din cauza războiului din Orientul Mijlociu, prețul unui litru de motorină a ajuns la 9,97 lei, mai mare cu o treime decât în finalul anului trecut, arată BNS citat de HotNews.

Din cei 9,97 lei, peste 4,5 lei sunt taxele (peste 3 lei – acciza; aproape 1,6 lei – TVA), iar aproximativ 1,4 lei costă rafinarea și distribuția.

BNS notează că Guvernul a construit bugetul pentru 2026 raportându-se la nivelurile din ianuarie, astfel că în prezent încasează venituri suplimentare de 0,3593 lei la fiecare litru de motorină vândut.0,2603 lei în plus la fiecare litru de benzină.

Reporterii Libertatea au mers în Bulgaria, pentru a vedea cum sunt preţurile acolo, după trecerea la moneda euro. A verificat etichetele dintr-o piață din Ruse, dar și din supermarketul unui retailer, prezent și în România. Trăgând linie, aproape totul e mai scump decât la noi. Mai puţin benzina, motorina şi ţigările, care-i încă-i motivează pe români să facă shopping dincolo de Dunăre. 

Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, înființat de prim-ministrul Ilie Bolojan și a cărui activitate a fost suspendată miercuri de Înalta Curte de Casație și Justiție, și-a încetat activitatea încă din 18 februarie, ne-au declarat surse care au participat la activitatea acestui comitet.

La ședința din 18 februarie, ne-au declarat sursele citate, coordonatorul comitetului, consilierul premierului Andrei Lupu, le-a mulțumit participanților pentru contribuțiile aduse, i-a anunțat că nu vor mai fi ședințe și că urmează doar să fie elaborat raportul final, spre a fi prezentat premierului Ilie Bolojan.

Încă nu există informații privind stadiul de elaborare a raportului, dar răstimpul scurs de atunci, peste o lună de zile, favorizează ipoteza că acesta este pe cale de finalizare.

Integral pe pagina G4Media.

Ultimatumul emis de Donald Trump  pentru ca Iranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz este pe cale să se încheie, după ce termenul a fost prelungit cu cinci zile. Un model de acum obișnuit în diplomația online a lui Trump, spun comentatorii. Liderul de la Casa Albă a invocat negocieri cu Iranul, pe care Teheranul le neagă.  Presa internațională evaluează situația.

The Independent consideră că

”Iranul a expus limitele puterii lui Trump. O „pauză” de cinci zile a oferit un răgaz sistemului militar descentralizat al Iranului și lui Trump șansa de a reflecta asupra modului de a ieși din mlaștina pe care i-a pregătit-o Teheranul”.

”Va face Trump o înțelegere cu Iranul?” – întreabă The Spectator Australia: 

”Mișcarea lui Trump ar putea fi însemna mai multe lucruri: înșelăciune strategică, gestionarea prețurilor la energie, un calcul greșit sau capitulare. Toate aceste explicații au ieșit la suprafață simultan, niciuna nu a putut fi confirmată.

Structura de guvernare a Iranului nu este doar politică. Sistemele construite pe legitimitate religioasă nu dispar pur și simplu sub presiunea externă. Se adaptează. Martiriul și rezistența se pot intensifica. Și dacă o nouă autoritate este percepută ca fiind impusă din exterior, ea moștenește acea rezistență. Chiar și succesul înseamnă complicații”.

Iran International vede în invocarea de către Trump a negocierilor un mesaj adresat și rangurilor inferioare iraniene.

”Prin faptul că nu indică un partener, Trump îi determină pe toți cei din Teheran să se întrebe cine este în contact cu Washingtonul. Dacă încep să creadă că unii dintre liderii lor lucrează în secret pentru a găsi o cale de ieșire, cei de mai jos își vor pierde încrederea și vor fi mai înclinați să dezerteze”.

Potrivit analizei ziarului The Wall Street Journal, ”chiar dacă Trump ar permite Iranului să mențină controlul asupra Strâmtorii Ormuz, sub presiunea alegătorilor sau a piețelor, acordul probabil nu ar dura mult, potrivit mai multor analiști și diplomați.

Situația nu ar fi acceptabilă pentru mulți dintre clienții care cumpără energie de la Iran - nici măcar China și cu siguranță nu India și Japonia. (...)

Citeste siPakistanul înaintează Iranului o propunere americană pentru a pune capăt războiului. Iranul refuză propunerea

Chiar și pentru Statele Unite, o astfel de umilință l-ar împinge în cele din urmă pe Trump sau pe altcineva să se întoarcă pentru a încerca să remedieze situația.”

Dar cine câștigă? Le Figaro îl numește pe Igor Secin, aflat la conducerea gigantului petrolier Rosneft

”Acest apropiat al lui Putin controlează principala pârghie a puterii și influenței Rusiei, în timp ce conflictul din Iran permite Moscovei să-și refinanțeze efortul de război.

Incapabil în prezent să atingă obiectivele militare în Ucraina, liderul de la  Kremlin a slăbit economia țării sale. Asta până când Donald Trump a lansat operațiunea împotriva Iranului”.

Iar CNN privește către giganții chinezi ai mașinilor electrice.

”Producătorii chinezi se confruntă cu o concurență acerbă și cu o creștere economică încetinită pe plan intern.

Acum, pe măsură ce vehiculele electrice chinezești devin mai ieftine, benzina devine tot mai scumpă. Această combinație va accelera probabil expansiunea globală a industriei în special în rândul națiunilor asiatice, cele mai afectate de deficitul de combustibil”.

Premierul anunta ca veniturile suplimentare obţinute ca urmare a scumpirilor carburanţilor, vor fi incluse într-o schemă de finanţare a impactului cresterii preturilor la pompa. Consiliul Economic si Social a dat oricum aviz negativ documentului. Pe de alta parte PSD cere Guvernului să introducă și reducerea accizelor în această ordonanță.

Statele Unite negociaza cu ele însele. Asa raspunde Iranului planului in 15 puncte transmis de administratia Trump, potrivit căreia Statele Unite ar fi în negocieri pentru a pune capăt războiului care a destabilizat piețele energetice și financiare. Intre timp, Israelul si Iranul au continuat sa se atace reciproc. Pe de altă parte,  Teheranul anunță că navele neostile pot trece prin Strâmtoarea Ormuz. 

După eliminarea coasigurării, pentru mii de ieseni dreptul la sanatate s-a redus la pachetul minimal. Asa ca supraaglomereaza unitatea de primiri urgente de la Iasi. Coordonatorul UPU Iasi, Diana Cimpoesu spune ca cei care nu isi pot plati spitalizarea primesc factura acasa. Dar nu se stie deocamdata câti dintre ei o vor si plati. 

Jurnal de știri

Raluca Radu este cercetătoare, absolventă de Etnologie, Antropologie Culturală și Folclor, dar cred că cel mai important, Raluca este un culegător de povești. Vine din județul Vaslui, dintr-un spațiu în care muzica și tradițiile defineau viața de zi cu zi. Pe 1 aprilie ne prezintă în concert în Expirat albumul ALAI, un proiect muzical și vizual amplu.

“Tu de-a cui ești? e întrebarea pe care am auzit-o de sute, dacă nu chiar mii de ori în copilărie, la care răspundeam cântând și toți știau că sunt fata aia a lu’ Bulin de cântă. La un moment dat am simțit să cânt și altor oameni și așa am ajuns la București, dar pe Calea Victoriei nu m-a mai întrebat nimeni de-a cui sunt și am început să uit, și a început să mi se facă dor să știu.”, spune Raluca Radu.

ALAI e, așadar, o pledoarie pentru a fi împreună pe un drum născut din nostalgia unui sentiment inițial și inițiatic de apartenență.

“În fiecare călătorie am căutat un cântec din folclorul crud, cântece vechi cântate de oameni. Întoarsă la București, am intrat în studio, acolo unde am păstrat un nucleu din crudul găsit și am compus cântece noi pe care le-am numit folclor copt.”, spune Raluca.

La concertul din Expirat, din 1 aprilie 2026, alaiul Ralucăi Radu va fi o potrivire de alămuri, percuție și câteva instrumente armonice care, împreună, vor vibra a viață și explorare, a ritm și vigoare: Daniel Macarov - trompetă, Tudor Dănăilă - tubă, Sebastian Florea - clarinet, Robert Ciubotariu - bariton, Lorin Mihalache - tobe, Alexandru Mişu – chitară, Florin Siia - bas.

Concertul Amphitrio de la Sala Radio este parte din proiectul "New Voices of the Big Band", concert de jazz prezentat împreună cu Big Band-ul Radio România, sub conducerea dirijoarei Simona Strungaru. Proiectul "New Voices of the Big Band" include și un concurs internațional de compoziție pentru big band, adresat compozitorilor europeni cu vârste între 18 și 35 de ani.

Proiect de jazz contemporan multipremiat, inițiat în 2023, Amphitrio a susținut peste 100 de concerte în 14 țări. Colaborarea cu Big Band-ul Radio se bazează pe aranjamente originale semnate de Andrei Petrache, care reimaginează muzica Amphitrio într-o formulă instrumentală amplă. Punctul de plecare îl constituie repertoriul albumului Timelines, reinterpretat pentru formula de trio și big band.

Concertul va genera un material discografic realizat din înregistrarea live a concertului de pe 2 aprilie, de la Sala Radio.

Jurnal de știri

Trompetistul Emil Bîzgă ne vorbește despre Gala Jazz4you Awards 2026, o gală dedicată excelenței ♫ în jazz-ul românesc și viitorului educației muzicale.

PSD nu va lua o decizie radicală privind prezența în coaliție, spune la RFI liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu. El afirmă pe de altă parte, în nume personal, că AUR nu poate fi ignorat, în situația în care PNL ar fi într-un Guvern minoritar.

Daniel Fenechiu, despre rezoluția adoptată recent de PNL privind relația cu PSD: ”Înseamnă o invitație la rațiune, o invitație la a respecta înțelegerile existente și un avertisment extrem de ferm: dacă aruncați în aer coaliția, din dorința de a-l schimba pe Bolojan sau a face diverse lucruri, noi nu mai guvernăm cu voi. Punct”.

În opinia senatorului PNL, ”dacă băieții ăștia îl dau jos pe Bolojan, Bolojan mai câștigă zece procente, pentru că l-au dat jos”.

Ar cere PNL sprijinul AUR pentru un Guvern minoritar? Daniel Fenechiu: ”Eu nu pot să implic PNL, dar dacă vreți părerea mea, eu cred că într-o situație de criză profundă, cum este în momentul de față nu doar în România, prioritatea guvernamentală este stabilitatea (...). Nu poți să ignori AUR-ul. Poți să spui OK, avem diferențe majore de abordare, de principii, de valori, nu ne dorim să facem un Guvern cu ei, ne dorim ca această coaliție proeuropeană să continue, dar... dar... și aici există un mare dar, în situația în care se întâmplă o serie de lucruri care acum două luni, cinci luni, zece luni, păreau greu predictibile, trebuie să ai în vedere orice soluție”.