Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

În Republica Moldova a fost instituită stare de urgență în sectorul energetic pentru următoarele două luni. Propunerea Guvernului a trecut de votul deputaților moldoveni și a intrat în vigoare. Între timp, Ministerul Energiei a avertizat că după ce Rusia a bombardat linia electrică de tensiune înaltă Isaccea - Vulcăneşti, cea mai importantă linie din sudul Republicii Moldova pentru importurile de curent din România, există riscul ca necesarul de consum să nu poată fi acoperit și s-ar putea ajunge la deconectări. Totuşi, dau asigurări autoritățile, pentru astăzi nu sunt planificate deconectări, dar fac și apel pentru un consum rațional de curent și apă. Valeria Vițu, de la Chișinău.

- Republica Moldova simte tot mai puternic efectele războiului purtat de Rusia în Ucraina. Trece printr-o stare de urgență după ce Rusia a bombardat principala linie de înaltă tensiune a țării. Aceasta transporta 70% din curentul electric importat din România, necesar pentru consum. Presa rusă a comentat incidentul, iar concluzia este că… Republica Moldova este de vină. Vitalie Cojocari a urmărit publicațiile și ne spune mai multe în ”Cronica lui Vitalie”.

- Invitații de astăzi ai Moldova Zoom sunt Andrei Curăraru și Ștefan Bejan, experți ai comunității WatchDod de la Chișinău, cu care discutăm despre sprijinul de care are nevoie Republica Moldova din partea României – pentru integrarea europeană, din perspectiva securității, a energiei și a economiei. Sau despre cum se poate face Unirea în stil modern.

- Ambasadorul Cristian-Leon Țurcanu a declarat că România a intervenit prompt, imediat după atacul Rusiei din sudul Ucrainei și căderea liniei electrice Isaccea – Vulcănești, pentru a sprijini cetățenii Republicii Moldova. „Am intervenit pentru stabilitatea sistemului energetic al Republicii Moldova, astfel încât fiecare cetățean să aibă lumină în casă”, a subliniat ambasadorul într-o postare pe Facebook.

- Autoritățile moldovene documentează pagubele aduse infrastructurii și vor cere despăgubiri Rusiei.

- O Strategie pentru Transport Inteligent pentru Republica Moldova a fost lansată cu sprijinul experților români.

- Premierul român Ilie Bolojan l-a primit pe noul ambasador moldovean la București, Mihai Mîţu.

Guvernul de la Chișinău a instituit stare de urgență în energie pentru următoarele două luni, după ce linia de tensiune înaltă Isaccea – Vulcănești, prin care se importa din România între 50 și 70 la sută din necesarul de curent al Republicii Moldova a fost deconectată ca urmare a atacurilor rusești în Ucraina.

Drone rusești au fost găsite prăbușite lângă linia electrică. Acestea au scos din funcțiune transformatori. Drona a țintit pilonul portant al liniei electrice pe Dunăre, care a rezistat însă. Și pentru că este vorba despre un pilon important, reabilitarea trebuie făcută cu maximă atenție, însă intervențiile pentru reparație nu se pot face până nu sunt deminate dronele rusești căzute din zonă, spune ministrul Energiei, Dorin Junghietu. În aceste condiții, reparațiile vor dura minim o săptămână, în funcție de condițiile din teren și dacă nu vor mai exista și alte atacuri, iar consumatorii din Republica Moldova sunt îndemnați să facă economii de curent și de apă pentru a nu se ajunge la deconectări în evantai.

Ministrul Energiei de la Chișinău mai spune că în prezent Republica Moldova este alimentată prin patru linii de tensiune joasă pe Prut care o interconectează cu România, dar și din producție proprie venind de la centralele cu termoficare și din regenerabile.

***

În ultimele două săptămâni, două crize majore pentru Republica Moldova au fost provocate de bombardamentele Rusiei în Ucraina – poluarea principalei artere de apă potabilă, râul Nistru, cu produse petroliere, și scoaterea din funcțiune a principalei surse de curent electric, linia Isaccea – Vulcănești. „Rusia continuă deliberat să submineze securitatea Republicii Moldova și să pună în pericol viața cetățenilor”, declară președinta Maia Sandu.

***

În contextul crizelor provocate de atacurile rusești, autoritățile moldovene documentează pagubele aduse infrastructurii și vor cere despăgubiri Rusiei, chiar dacă procesul este unul de durată și implică proceduri judiciare, a anunțat prim-ministrul Alexandru Munteanu.

***

Alinierea sistemului financiar-bancar al Republicii Moldova la cel european, noi oportunități pentru mediul de afaceri şi rolul digitalizării în procesele de guvernanță și management al riscurilor financiare au fost printre subiectele discutate de mediul de afaceri din România şi Republica Moldova în cadrul forumului Viitorul guvernanţei 2026 care a avut loc la Chișinău.

Participanţii au discutat despre transformările din sectorul bancar și comunitatea de afaceri din Republica Moldova şi armonizarea legislaţiei şi infrastructurii naţionale la cea europeană. Un alt subiect a fost avansarea procesului de lansare a Bursei de Valori Chișinău cu susținerea Bursei de valori Bucureşti pentru crearea unui ecosistem care să pună în contact companiile locale cu investitorii, transmite TVR Moldova.

***

Tot cu sprijinul experților din România La Chișinău a fost lansată Prima Strategie pentru Transport Inteligent, care promite fluidizarea traficului, o problemă tot mai mare în special pentru capitala Chișinău.

Noua strategie, o premieră pentru Republica Moldova, prevede utilizarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale pentru gestionarea traficului. Șoferii vor primi informații în timp real despre trafic și condițiile meteo, iar semafoarele inteligente vor contribui la fluidizarea circulației, spune ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea.

Strategia pentru Transport Inteligent prevede crearea unei instituții dedicate coordonării Sistemelor de Transport și formarea specialiștilor care vor opera aceste tehnologii, notează TVR Moldova.

***

Premierul Ilie Bolojan l-a primit pe noul ambasador al Republicii Moldova, Mihai Mîţu. Acesta a dat asigurări că România va continua să sprijine Republica Moldova atât din perspectiva pregătirii pentru aderarea la Uniunea Europeană, cât şi din cea economică şi de securitate.

Ambasadorul Republicii Moldova a mulţumit României pentru expertiza oferită în pregătirea aderării la Uniunea Europeană și pentru sprijinul constant multidimensional care a ajutat Republica Moldova să depăşească problemele provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Potrivit Executivului de la București, prim-ministrul Ilie Bolojan şi ambasadorul Mihai Mîţu au analizat progresele înregistrate în proiectele comune de interconectare, îmbunătăţirea condiţiilor la punctele de trecere a frontierei, precum şi colaborarea în sectoarele infrastructurii energetice şi de transport, inclusiv proiectul Autostrăzii Iaşi-Ungheni şi preluarea Portului Internaţional Giurgiuleşti de către România, prin Administraţia Porturilor Maritime Constanţa.

„De asemenea, a fost subliniată importanţa proiectelor culturale şi de promovare a culturii române în cadrul Acordului prin care România oferă Republicii Moldova un ajutor financiar nerambursabil de 100 de milioane de euro, semnat în anul 2022”, se arată în comunicatul oficial.

 Călin Mocanu, directorul Teatrului Țăndărică, este invitatul emisiunii #Zebra, cu Mihaela Dedeoglu

Imaginează-ți un coridor de apă de vreo 4 kilometri, care se termină la vărsarea Dâmboviței în Lacul Morii. Deși aici râul Dâmbovița este la fel de betonat ca în centrul Capitalei, în timp, pe malurile din beton și pe fundul apei s-au depus aluviuni.

Treptat, vegetația și-a cerut din nou drepturile acolo, iar un coridor gros de stuf și papură căptușește digul, după cum explică Rețeaua pentru Natură Urbană. Din loc în loc au crescut nuci, sălcii sau tufe de măceș și muri. Zona este habitatul ideal al amfibienilor, iar brotăcelul răsăritean, acompaniat de trilul păsărilor de apă, poate fi auzit adesea.

Dedică-ți câteva ore din primăvară și explorează ceea ce reprezintă și unul dintre cele mai importante puncte de popas pentru păsările migratoare din zona metropolitană. 

Jurnal de știri

Mâine, Naționala României joacă la Istanbul, barajul contra Turciei, de calificare la Mondialul american. “Un test dificil pentru tricolori și pentru toți românii”, este de părere fostul internațional Bogdan Lobonț. Un interviu realizat de Tudor Furdui.

Lumea se află în pragul unei crize energetice de proporții. Este avertismentul lansat de numeroși analiști, care compară situația cu marele șoc petrolier din 1973. Între timp, unii traderi obțin mari câștiguri la bursă.

Ziarul francez cu profil economic Les Echos vede în blocarea Strâmtorii Ormuz „un act de terorism economic împotriva tuturor țărilor lumii”.

”Giganții energetici trag semnalul de alarmă. Secretarul american pentru energie, Chris Wright, încearcă să liniștească publicul, spunând că criza va fi temporară. Directorii sunt mult mai puțin siguri”.

Al Jazeera compară actuala situația cu șocul petrolier din 1973, când țările arabe au impus un embargou pentru susținătorii Statelor Unite și Israelului.

”În 1973, țările s-au confruntat cu o lipsă combinată de 4,5 milioane de barili de petrol pe zi, aproximativ 7% din oferta globală la acea vreme. Astăzi, este blocat transportul a peste 20 de milioane de barili de petrol pe zi - aproximativ o cincime din consumul global de petrol”.

First Post notează că ”în timp ce embargoul din 1973 a vizat anumite țări, iar criza din 1979 a fost determinată de instabilitatea regională, închiderea Strâmtorii Ormuz afectează toate națiunile care depind de piețele energetice globale. Acest impact universal face ca gestionarea crizei să fie mai dificilă.

Poate cel mai important, structura economiei globale s-a schimbat dramatic din anii 1970.

Lanțurile de aprovizionare moderne funcționează pe principiul „just-in-time”, lăsând puțin loc pentru perturbări.

Petrolul este acum un factor critic nu numai pentru transport, ci și pentru producția unei game largi de bunuri, inclusiv îngrășăminte și produse petrochimice”.

Financial Times observă cum ”traderii au plasat pariuri petroliere în valoare de 580 de milioane de dolari” cu 15 minute înainte de postarea lui Donald Trump de pe rețelele de socializare privind discuțiile cu Iranul.

Citeste siCum mișcă Donald Trump piețele doar prin declarații

Mai multe fonduri speculative au remarcat că a fost unul dintre numeroasele exemple din ultimele luni de tranzacții mari efectuate înainte de anunțurile oficiale ale guvernului SUA.

Un trader de la un fond speculativ important a declarat că aceste  tranzacții au fost neobișnuit de sincronizate. Un alt manager de portofoliu a declarat că o serie de tranzacții mari și oportune au creat un „nivel de frustrare în rândul investitorilor”.

După cum relatează și CNBC ”momentul a atras atenția traderilor, în special având în vedere absența unui catalizator evident în momentul în care au avut loc” și faptul că ”s-au câștigat mulți bani doar câteva minute mai târziu”.

Dar problema lui Donald Trump este că nu poate ajunge repede la dezamorsarea conflictului, scrie The Times citat de Eurotopics.

„Chiar dacă va fi dusă cu succes, dezescaladarea va ridica multe semne de întrebare cu privire la ce s-a realizat prin începerea războiului. Pentru regimul iranian, va fi important din punct de vedere tactic să nu deschidă strâmtoarea până când nu se va încheia o înțelegere completă, pentru a părea victorios în fața opiniei interne și pentru a obține asigurări credibile împotriva unor noi atacuri.”

După ani de negocieri, Australia și Uniunea Europeană au semnat marți, la Canberra, un amplu acord de liber schimb. Documentul a fost semnat în timpul primei vizite a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Antipozi din actualul mandat. Dar în Europa, acordul este deja denunțat de sindicatele agricole.

Semnarea acordului, după negocieri adesea aspre, vine într-un moment în care atât Uniunea Europeană cât și Australia se confruntă cu incertitudini sporite din cauza războiului din Orientul Mijlociu.

Ambele încearcă să își diversifice piețele de export pentru a contracara presiunea din partea Statelor Unite și a Chinei.

După cum remarcă EU Observer, acordul, aflat în curs de elaborare încă din 2018, a prins avânt pe măsură ce atât Bruxelles-ul, cât și Canberra au înțeles că trebuie să își reducă dependența de China și Statele Unite.

După cum informează France Info, UE este în prezent al treilea partener comercial bilateral al Australiei și a doua cea mai mare sursă de investiții străine. Companiile europene au exportat bunuri în valoare de 37 de miliarde de euro.

Principalele puncte de blocaj în negocieri au fost utilizarea de către Australia a indicațiilor geografice europene și accesul cărnii de vită australiene pe piața europeană.

Cota de carne de vită australiană permisă să intre în UE va crește de peste zece ori în următorul deceniu, deși va fi în continuare sub nivelul cerut de fermierii australieni.

Doar o treime din cotă va fi aplicată în primii cinci ani, înainte de a intra în vigoare pe deplin.

UE va autoriza, de asemenea, intrarea a 25.000 de tone de carne de oaie și capră australiană provenită de la animale hrănite cu iarbă, cu o implementare etapizată pe parcursul a șapte ani.

Citeste siUn nou partener comercial privilegiat pentru UE: Australia

Acordul va intra în vigoare după aprobarea de către Consiliul European. Bruxelles-ul, de partea sa, speră să evite o nouă reacție negativă din partea fermierilor, deja supărați de acordul comercial semnat la mijlocul lunii ianuarie cu țările Mercosur din America Latină.

La rândul lor, producătorii europeni de automobile vor beneficia de creșterea pragului de impozitare a mașinilor de lux australiene pentru vehiculele electrice. Astfel, UE așteaptă să își crească cu 50% exporturile auto către Australia. De asemenea, așteaptă o creștere de 50% în sectorul produselor lactate.

Potrivit Libération, principalele sindicate agricole din Europa denunță „concesiile inacceptabile” după acordul Mercosur. Grupul de lobby Copa-Cogeca, care reprezintă principalele sindicate europene, a condamnat totodată „impactul cumulat al acordurilor comerciale succesive”.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ce opțiuni are Sorin Grindeanu după răspunsul concertat PNL – USR: criză politică cu costuri pentru România sau detensionare cu riscul unei contestări interne (G4Media) - Analiză: Prima Doamnă și dreptul de a fi nemăritată (DW) - Ada Lupu Hausvater este noul manager al Teatrului Național “I.L. Caragiale” din București (Cultura la dubă)

Decizia Guvernului de plafonare a adaosului comercial la benzină/motorină a fost criticată de toți experții consultați de „Adevărul” și respinsă de Consiliul Economic și Social. Printre specialiștii în energie și economie poziția unanimă este că modul prin care Guvernul vrea să controleze prețul combustibililor este greșit. Nu numai că „între 7 și 10 zile această scădere a prețului va fi anihilată”, dar printre efectele negative ale acestei măsuri se numără chiar penuria de motorină și de benzină. „Vom ajunge cu benzina pe cartelă”, spune economistul Cristian Păun.

Unii specialiști propun o metodă alternativă – scăderea taxării, în speță a accizelor, în contextul în care oricum statul ar câștiga 1 miliard de lei, conform unei estimări făcute de PSD, din creșterea prețului carburanților. Un argument în favoarea acestei strategii este faptul că majoritatea țărilor europene au apelat la această soluție.

Alți economiști consultați spun că situația bugetară dezastruoasă nu ne permite o scădere a nivelului accizelor, pentru că, efectiv, „ne-am da foc la valiză”.

Sorin Grindeanu a ajuns în colț, cu puține opțiuni politice. AUR i-a întors spatele ostentativ la negocierile pentru buget, PNL și USR au anunțat că nu vor negocia cu PSD un alt guvern dacă premierul Ilie Bolojan e demis. Sub o presiune internă tot mai mare din partea aripii dure, șeful PSD merge la Bruxelles pentru discuții cu Socialiștii Europeni. Iar partidul e într-o criză existențială, amenințat cu irelevanța la viitoarele alegeri, după modelul Partidului Socialist din Ungaria, care și-a încheiat ciclul politic.

Grindeanu pare să-și fi epuizat resursa de zbor, sufocat de problemele personale și de partid. A preluat partidul în iulie 2025, cu o imagine personală șifonată de scandalurile OUG 13 și Nordis. A fost de la început o soluție de avarie pentru un partid în derivă identitară și electorală. A avut mereu de împăcat nevoia PSD de a fi la guvernare pentru acces la resurse, dar și de a acționa ca o opoziție la stilul contondent și transparent al premierului liberal Ilie Bolojan.

Continuarea articolului, semnat de jurnalistul Cristian Pantazi, pe pagina G4Media.

Partenera de viață a președintelui Nicușor Dan, Mirabela Grădinaru, a declarat marți, la Washington, că își dorește o colaborare strânsă cu prima doamnă a Statelor Unite, Melania Trump, pentru dezvoltarea proiectelor dedicate educației digitale și alfabetizării media pentru copii la nivel global, informează Calea europeană.

La invitația Melaniei Trump, Mirabela Grădinaru participă, alături de o delegație oficială a României, la summitul inaugural al unei coaliții globale privind educația digitală a copiilor. Evenimentul organizat la inițiativa Primei Doamne a SUA reunește reprezentanți guvernamentali, experți și lideri din domeniul educației și tehnologiei, având ca obiectiv consolidarea cooperării internaționale într-un sector considerat esențial pentru viitorul noilor generații.

Jurnalista DW Sabina Fati observă că multe dezbateri care au loc în presa autohtonă și pe rețelele sociale duc în derizoriu subiectul pornind de la faptul că Mirabela Grădinaru nu e căsătorită cu Nicușor Dan și deci nu ar avea niciun drept și nicio responsabilitate la nivel public.

Mirabela Grădinaru, 42 de ani, absolventă a Facultății de Geografie, e o femeie pe picioarele ei, manager de echipă la Renault România, care pare că știe ce vrea și care nu a avansat profesional pe spezele președintelui. 

Mirabela Grădinaru a ținut la Cotroceni o întâlnire cu femeile greu încercate de cancerul la sân și a luminat palatul în roz de ziua mondială a luptei cu această boală, ca semn al „speranței, solidarității și curajului”, după cum s-a exprimat ea. Pe urmă, în noiembrie anul trecut a organizat o întâlnire cu reprezentanți ai Asociației Române pentru Nou-născuții Îndelung Spitalizați și ai Ministerului Sănătății pentru a vedea cum pot fi ajutați copiii născuți prematur. După numai trei luni, Ministerul Sănătății a pus în funcțiune Registrul Național de Screening Neonatal și în acest fel fiecare nou-născut e monitorizat în funcție de mai mulți parametrii.

Partenera președintelui român nu intră pe teren politic, dar influența ei poate fi majoră dacă știe exact pe ce pedală să apese și ce vrea să schimbe. Nu are nevoie de o instituție specială a Primei Doamne pentru a ajuta, deși, poate, a venit vremea să existe și acest titlu.

Invitația la Washington, primită de Mirabela Grădinaru e o formulă prin care partenera președintelui are ocazia să facă diplomație publică, să stârnească interesul și simpatia celor prezenți. Dacă nu reușește, poate fi criticată, dar hărțuirea ei pe motiv de statut marital ține de prejudecăți, de opinii radicale, dacă nu chiar extremiste.

Concursul de proiecte de management organizat pentru Teatrul Național ”I.L. Caragiale” din București a fost câștigat de Ada Lupu Hausvater, cu o medie generală de 8.36. Ea va fi primul manager general al TNB, ales prin concurs, după decesul lui Ion Caramitru.

Ada Lupu Hausvater este  regizoare de teatru și totodată prima femeie manager al unui teatru național din România. Ea a condus Teatrul Național din Timișoara în ultimii 20 de ani.

Mandatul său la TNB va fi între 2026 – 2031, anunță Cultura la dubă.

În susținerea proiectului său de management, aceasta a anunțat că prioritate în distribuția spectacolelor vor avea cei 84 de actori angajați pe perioadă nedeterminată, considerând că numărul actual de 97 de colaboratori este prea mare.

Un “teatru de conștiință” condus cu un “management chirurgical”, model pentru societate și cu reprezentativitate internațională – sunt principalele idei care au reieșit din prezentarea sa. Proiectul său prevede și redeschiderea istoricului bar Lăptăria lui Enache, precum și deschiderea unei cafenele cu librărie și a unui magazin de suveniruri.

Aceasta și-a propus în mandatul său 8 turnee internaționale și 20 de turnee naționale, deschiderea teatrului către dramaturgi contemporani și către coproducții internaționale, subtitrarea tuturor spectacolelor în limba engleză și invitarea unor artiști de renume la nivel internațional.

Manipulează Donald Trump piețele? Este întrebarea care a apărut ieri după analizele publicate de „Financial Times” și agenția de știri „Bloomberg”. Mai exact, luni, 23 martie a.c., cu un sfert de oră înainte ca președintele american să anunțe o veste bună referitoare la războiul din Orientul Mijlociu, pe piața de mărfuri s-au înregistrat mii de contracte, un volum mult mai mare decât cel obișnuit. Rezultatul declarației președintelui american a fost o scădere accentuată a prețului țițeiului, exact ceea ce anticipau tranzacțiile încheiate cu 15 minute înainte.

Conform publicației „Financial Times”, pe bursele de mărfuri, luni 23 martie a.c., timp de două minute, între orele 6:49 și 6:50 (ora Washingtonului), s-au realizat tranzacții de 580 milioane de dolari, adică aproximativ 6.000 de contracte, ceea ce a însemnat, cantitativ, că au fost tranzacționate șase milioane de barili de țiței Brent și WTI. Agenția „Bloomberg” a precizat că în ultimele cinci sesiuni de tranzacționare volumul a fost de 700.000 de barili, adică de aproape nouă ori mai puțin decât în cele două minute de luni, 23 martie a.c.

După 15 minute de la aceste tranzacții, Donald Trump a publicat o postare pe rețeaua sa socială în care se menționa că au avut loc discuții cu Iranul care vor duce la dezamorsarea crizei, iar piața a răspuns rapid, prețul barilului de țiței a scăzut imediat cu 14%, iar prețul acțiunilor unor companii americane și europene a făcut un salt.

Economistul Paul Krugman, laureat al premiului Nobel, a declarat mass-media că există o explicație evidentă și anume o persoană apropiată de Donald Trump îi cunoștea intențiile și a exploatat aceste informații pentru a obține profituri substanțiale și rapide. Dar, oare, este vorba despre cineva apropiat de Donald Trump sau în cauză se află chiar președintele?

Krugman precizează că nu este pentru prima dată când se întâmplă o situație de acest gen. Economistul reamintește mișcările suspecte înregistrate pe platforma de predicții Polymarket înainte de operațiunea SUA din Venezuela și de atacul asupra Iranului.

Un trader a explicat pentru AFP că dincolo de volumul mare al tranzacțiilor este izbitor momentul în care acestea au avut loc. Când o poziție de piață se schimbă cu câteva minute înainte de un anunț care mișcă bursele înseamnă că există cineva care are informații confidențiale.

Piața petrolului este un mediu foarte închis. Nu este vorba doar despre traderi care tranzacționează cantități viitoare, futures, ci despre un ecosistem format din companii petroliere, armatori și guverne, toți operând pe canale informaționale interconectate.

Analistul de piață nu exclude ca mișcările să fi fost făcute de o companie petrolieră importantă. Cert este că la câteva ore după anunțul făcut de Donald Trump și după ce tranzacțiile au avut loc, președintele Parlamentului iranian a negat orice negocieri cu Statele Unite.

Ne-am obișnuit ca autoritatea americană privind securitatea piețelor financiare, SEC, să fie foarte atentă cu manipularea pieței și cu eventuala folosire a unor informații privilegiate. Doar că despre situația de luni, 23 martie a.c., nu știm dacă autoritatea americană va declanșa o investigație care va merge până la capăt.

Chiar la sfârșitul săptămânii trecute a mai apărut un caz de acest fel în care în centrul atenției este Elon Musk. Astfel, un juriu federal din San Francisco a decis că Elon Musk a înșelat acționarii Twitter în timpul procesului de achiziție a rețelei sociale. Avocații omului de afaceri au anunțat că vor face apel.

Mai exact, două tweet-uri publicate de șeful Tesla în luna mai 2022 conțineau declarații false care au dus la scăderea prețului acțiunilor rețelei sociale. Daunele pricinuite acționarilor ar fi de 2,6 miliarde de dolari, conform avocaților reclamanților, dar suma nu este recunoscută și nici stabilită de tribunalul din San Francisco. Atât în cazul Donald Trump, cât și în cel al lui Elon Musk este greu de crezut că a fost doar întâmplarea. Mai degrabă a funcționat manipularea, dar totul rămâne de dovedit.