Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Președinta Maia Sandu a fost invitată la Vilnius pentru a ține un discurs în planul legislativului lituanian, omagiu faptului că Republica Moldova a fost prima care a recunoscut restabilirea independenței de Uniunea Sovietică proclamată de tânărul stat Lituania pe 11 martie 1990. Acum, Republica Moldova mizează pe sprijinul țărilor Baltice, inclusiv a Lituaniei, în parcursul său accelerat către Uniunea Europeană. „Moldova urmează pașii Lituaniei spre Uniunea Europeană. Noi suntem pe același drum, doar că Lituania l-a parcurs pe timp de pace, dar Republica Moldova îl parcurge în umbra războiului”, a declarat președinta Maia Sandu la Vilnius. Valeria Vițu aduce detalii.

- Uniunea Europeană va acorda în luna mai, pentru prima dată în istorie, Ordinul European de Merit. Primesc ordinul cei care au contribuit cel mai mult la valorile europene. Printre cei decorați este și Maia Sandu. Va fi decorat și Volodimir Zelenski. Însă evenimentul nu este ocolit de controverse. Ni le explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

- Un jurnalist și lider de opinie inițiază o petiție pentru schimbarea legislației electorale în autonomia găgăuză din sudul Republicii Moldova, pentru a o readuce în câmpul democratic al țării. Regiunea are puternice influențe pro-ruse și tendințe separatiste. „Moscova continuă să controleze elitele politice din Găgăuzia”, susține cunoscutul jurnalist Mihail Sirkeli, cu care a stat de vorbă Liliana Barbăroșie.

- Aproape 30 de cetățeni ai Republicii Moldova au fost evacuați în siguranță din Orientul Mijlociu.

- România va construi, din fonduri europene, primii 5,1 kilometri de autostradă din Republica Moldova.

- Regiunea separatistă Transnistria mai are gaze naturale doar până la sfârșitul acestei săptămâni. O criză cauzată de dependența de Rusia.

- Alertă de poluare a râului Nistru, în urma unor deversări care ar putea fi cauzate de atacurilor Rusiei asupra sistemului energetic al Ucrainei.

Aproape 30 de cetățeni ai Republicii Moldova au fost evacuați în siguranță din Orientul Mijlociu pe ruta Muscat-București, prin intermediul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene. Operațiunea a fost realizată cu implicarea Ministerului de Externe de la Chișinău, cu sprijinul României. Potrivit MAE, până în prezent nu au fost raportate victime sau persoane rănite în rândul cetățenilor moldoveni aflați în statele din regiune.

Turcia rămâne punct important de tranzit pentru persoanele care părăsesc Orientul Mijlociu, aeroporturile operând zboruri în regim normal. În Azerbaidjan zborurile sunt operate, dar opțiunile de tranzit pentru cei care ar putea părăsi Iranul sunt limitate și necesită coordonare cu autoritățile.

**

Vicepremierul pentru reintegrare din Guvernul de la Chișinău, Valeriu Chiveri, responsabil pentru reglementarea conflictului transnistrean, a avut întrevederi la București cu oficiali ai Ministerului român de Externe și cu cei ai Administrației Prezidențiale, anunță Moldpres, citând un comunicat oficial. Părțile au reafirmat importanța continuării dialogului și cooperării dintre Republica Moldova și România în vederea promovării stabilității regionale și avansării procesului de reglementare pașnică a conflictului transnistrean, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, anunță comunicatul.

***

În aprilie România va semna contractul cu compania care va construi primii 5,1 kilometri din autostrada A1 până în localitatea Berești din Republica Moldova. Tronsonul va fi primul segment de autostradă în Republica Moldova și va face legătura între noul pod de peste Prut care este acum în construcție și centura Ungheni, a anunțat ministrul Infrastructurii de la Chișinău, Vladimir Bolea, într-un interviu pentru Moldova 1.

„Este o premieră absolută și noi cei din Moldova trebuie să fim extrem de recunoscători Uniunii Europene. Banii au fost oferiți României, dar ei, din contul banilor oferiți României sub formă de credit, vor construi pe teritoriul Republicii Moldova acest segment de 5,1 km din autostrada A1 a Republicii Moldova”, a explicat Vladimir Bolea.

Acest segment face parte din proiectul mai amplu al podului de la Ungheni, care va reprezenta capătul de linie al autostrăzii A8 din România. Autoritățile de la Chișinău au discutat cu Uniunea Europeană și continuarea magistralei până la Chișinău. Studiul de fezabilitate pentru acest segmentul care va interconecta Podul Ungheni cu capitala Republicii Moldova va fi finalizat în acest an.

***

Regiunea separatistă transnistreană a Republicii Moldova dispune de gaze naturale doar până la sfârșitul acestei săptămâni.

În timp ce Republica Moldova cumpără gaze exclusiv pe piața europeană, regiunea transnistreană continuă să fie aprovizionată de Rusia prin scheme de plată netransparente și se confruntă periodic cu sistarea acestor livrări. Administrația separatistă de la Tiraspol a anunțat stare de urgență în energie de la declanșarea războiului în Orientul Mijlociu, a oprit căldura în blocuri și a trecut la producția de curent în baza cărbunelui.

Directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică de la Chișinău, Alexei Taran, spune că aprovizionarea Transnistriei rămâne incertă pe termen lung și depinde de plățile care sunt efectuate de Rusia. „Din informațiile pe care le avem, s-au efectuat achitări care permit consumul de gaze naturale până la sfârșitul acestei săptămâni”, a declarat Alexei Taran, citat de IPN.

***

Autoritățile moldovene au activat protocoalele de coordonare interinstituțională, în baza informațiilor preliminare despre o posibilă poluare în amontele râului Nistru, în regiunea frontierei cu Ucraina. Au fost preluate analize pentru a determina natura substanțelor și concentrația acestora în apă, transmite MOLDPRES. Reacția vine după ce o posibilă poluare a Nistrului a fost semnalată pe rețelele sociale. Printre cei care au semnalat problema este și fostul deputat Alexandru Cimbriciuc, care sugerează într-o postare că scurgerile ar fi apărut în urma unui atac asupra infrastructurii energetice din Ucraina. Aceste informații nu au fost confirmate oficial de autoritățile competente.

***

Autoritățile de la Chișinău planifică să reglementeze prin lege utilizarea trotinetelor electrice, scrie TVR Moldova. Poliția semnalează că doar anul trecut în Republica Moldova s-au înregistrat peste 100 de accidente rutiere în care au fost implicate trotinete electrice, soldate cu trei morţi şi 82 de răniţi. Reprezentanţii Poliţiei spun că trotinetele pot fi un pericol în trafic, regulile privind folosirea lor nefiind clare.

Muntele Cozla, aflat în inima Piatra Neamț, este propus ca una dintre primele arii naturale urbane din România; un masiv împădurit de peste 260 ha ce prezintă păduri vechi de fag și pin, situri fosilifere unice și trasee care conectează natura cu orașul. 

Inițiativa Asociației Walden își propune să protejeze pe termen lung biodiversitatea locului și să creeze poteci tematice, observatoare de faună și oportunități educative și recreative pentru locuitori și vizitatori, astfel încât natura să devină o parte vie a vieții urbane. 

Dacă ajungi în Piatra Neamț, urcă pe Muntele Cozla, explorează pădurea și formele geologice fascinante și urmărește cum comunitatea lucrează pentru a transforma această comoară naturală într-un loc accesibil și protejat pentru toți. 

PSD va amenda proiectul de buget pe 2026, anunță la RFI deputatul Marius Budăi. Fostul ministru al Muncii critică faptul că propunerile partidului său nu au fost incluse în proiect.

Marius Budăi, despre bugetul pe 2026: ”Per ansamblu, suntem total nemulțumiți noi, PSD, pentru că nu s-a prins în totalitate ceea ce am discutat și am agreat împreună și începem discuția de la salariul minim pe economie (...). Nu mai spun de măsurile care să vină în sprijinul categoriilor vulnerabile. Acum și cu acest război din Iran, care vine ca o presiune inflaționistă foarte mare asupra prețurilor, vorbim de criza combustibililor și prețurile care deja cresc (...), iar categoriile vulnerabile sunt din nou cele mai lovite. Să nu te gândești să le sprijini într-o perioadă atât de grea este inuman”.

Despre poziția PSD față de buget: ”Miniștrii PSD-ului vor aviza cu observații proiectul de buget, cu scopul de a debloca ce un singur om blochează de câteva luni și anume de a scoate bugetul de pe masa Guvernului și a-l duce în Parlament, iar în Parlament cu siguranță vom interveni cu amendamente”.

El precizează că ”întotdeauna, când construiești un buget, îl construiești pe banii existenți și îl construiești pe priorități (...). Compromis pe necazul oamenilor nu există la PSD”.

România se confruntă cu o realitate îngrijorătoare: unul din doi copii nu înțelege ce citește, iar consumul de carte ne plasează pe ultimul loc în Uniunea Europeană. În acest context, tot mai multe voci spun că lectura nu mai este doar o chestiune culturală, ci una care ține de viitorul economic al țării.

Despre cum putem transforma cititul într-un „fitness” pentru mintea copiilor și despre noua campanie națională dedicată lecturii, stăm de vorbă astăzi cu Andreea Nistor, Director de Dezvoltare al Digital Nation.

Jurnal de știri

Este cunoscut că sănătatea devine importantă pentru fiecare dintre noi atunci când ne este afectată. O putem proteja, înainte de a o pierde, prin prevenție sau, după aceea, prin ... intervenție. Cum este cel mai bine să procedăm? Aflăm detalii dintr-o nouă ediție a emisiunii ”Ora de Risc” by XPRIMM, difuzată de RFI România.

Invitat: Ștefan PRIGOREANU, CEO, MILLENIUM Insurance Broker

FCSB atacă play-out-ul cu un nou antrenor. Mirel Rădoi s-a întors la echipa cu care a făcut istorie ca jucător și pe care a mai antrenat-o acum un deceniu. Tudor Furdui se întrebă cât va rezista relația profesională dintre Gigi Becali și Mirel Rădoi.  

După ce a ratat play off-ul, campioana en titre, FCSB, s-a facut de râs și în ultimul meci al sezonului regulat. A pierdut de o manieră categorică pe Arena Națională în fața Universității Cluj, înfrângere în urma căreia antrenorul cipriot Elias Charalambos și-a anunțat demisia după 3 ani la echipă, timp în care a câștigat de 2 ori titlul.

Patronul Gigi Becali a reacționat furibund după meci. Și-a făcut praf jucătorii, a spus că de acum se teme de retrogradare și că totul ar trebui schimbat din temelii. Dar cine să construiască, cine să ajute la greu? Imediat laltifundiarul a scos din joben soluția salvatoare, una care nu putea să vină decât din “famiglie”. Finul său, Mirel Rădoi, se întoarce la FCSB după un deceniu, ca să dea o mână de ajutor, fără să ceară niciun ban. Obiectivul este clar: participarea în sezonul viitor în Conference League.

Varianta Rădoi este cea mai bună pentru Gigi Becali. “Este unul dintre noi”, așa a fost întâmpinat de către suporteri la baza din Berceni noul antrenor al FCSB-ului. Ca jucător, între 2000-2008, Mirel Matei Rădoi are în palmares trei trofee de campion al României, câștigate cu Steaua , unde era căpitan de echipă, și cu care a jucat în Liga Campionilor UEFA și a ajuns în semifinalele Cupei UEFA.

În urmă cu aproape 11 ani, Mirel Rădoi a rezistat doar 29 de meciuri pe banca FCSB-ului, timp în care a înregistrat 12 victorii, 8 remize şi 9 înfrângeri. Mai mult, tehnicianul a ratat calificarea în grupele cupelor europene. Acum, Rădoi spune că, odată cu trecerea timpului, a devenit un antrenor mai bun.

“Au fost 11 ani (n.r. - de la precedentul mandat la FCSB) cu bune și cu rele. Aceeași determinare, aceeași pasiune. Cred că există puțin mai mult echilibru decât acum 11 ani. Credeam că doar ce se întâmplă pe teren și la antrenament e de ajuns. Mi-am dat seama că în România trebuie să afli mai multe detalii și din afara terenului”, spune Mirel Rădoi

Tehnicianului de 44 de ani nu i-a fost greu să se întoarcă la echipa cu care a avut performanțe ca jucător. Ca antrenor a mai făcut în trecut un compromis la Craiova.

„Mă aflu într-un moment în care e clar că situația echipei nu este cea mai fericită. Am acceptat provocarea nu doar profesional, ci și emoțional. Pentru mine e o provocare și m-am gândit că dacă în postura de antrenor m-am întors o dată la Universitatea Craiova, nu ar fi corect să nu mă întorc și aici”, adaugă Mirel Rădoi

Odată cu venirea lui Rădoi la FCSB lumea fotbalului se întreabă cât va rezista acesta la echipă, știind faptul că patronul s-a băgat peste fiecare antrenor. Problema este că Rădoi nu acceptă să i se comande. Până acum a antrenat cum a vrut el. A confirmat cât de cât doar la Naționala de tineret pe care a dus-o până în semifinalele turneului final din 2019, dar a plecat pentru că Mihai Stoichiță dădea indicații jucătorilor din tribune. 

La Craiova, în sezonul acesta, Mirel mergea spre titlu, însă a părăsit de neînțeles echipa probabil pentru că nu a suportat presiunea pusă de patronul Rotaru și a oamenilor din jurul său. Acum, Rădoi speră că a făcut un pact ”fin –naș” de neagresiune cu patronul până la sfârșitul campionatului.

„Nu am pus foarte multe condiții, lucrurile sunt clare. Sunt aici să ne calificăm în Conference League și să fim lăsați să ne facem treaba. De asta suntem aici cu toții. E o altă echipă, suntem aici cu MM, cu Cernat, plus staff-ul auxiliar. Pentru mine și discuțiile au fost simple, a fost cu totul și cu totul o altă abordare. A fost vorba de ajutor”, spune Mirel Rădoi

În momentul în care a fost întrebat dacă rămâne la FCSB și după finalul sezonului, Rădoi a lăsat ușa deschisă, deși ar avea o ofertă din zona Golfului. Becali și Rădoi așteaptă acum să vadă jocul echipei. Deocamdată finul are mână liberă, dar nașul stă cu ochii pe el și poate deschide gura oricând. Atunci va fi game over!

Bugetul întârziat, făcut public: „PSD încearcă să fie simultan la guvernare și la distanță de costurile guvernării” (PressOne) - Mii de bugetari încasează spor să fie cinstiți. MAI nu știe câți, iar MAPN refuză să spună numărul de beneficiari (Cotidianul) - Cifrele oficiale ale concedierilor din România (Economedia) - Nouă din zece absolvenți de facultate își găsesc loc de muncă, dar mulți se plâng de salarii: „Nu e nevoie să avem toți diplome” (Adevărul)

Ședință CSAT azi, convocată de Nicușor Dan, informează HotNews.

Președintele a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării la Palatul Cotroceni de la ora 09:30. 

Convocarea vine în contextul evoluţiilor privind conflictul din Orientul Mijlociu, una dintre temele principale ale ședinței fiind „analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare”.

Statele Unite sunt interesate de trimiterea de avioane la baza de la Kogălniceanu pentru eventuale intervenții în Orientul Mijlociu, a aflat în axclusivitate G4Media. 

Discuțiile sunt informale, în stadiu incipient, și nu există încă o adresă oficială care să solicite acest lucru.

Pentru a fi aprobată, o astfel de solicitare oficială ar trebui validată de ministerul Apărării și aprobată de CSAT. În funcție de capacitățile militare trimise la Kogăliniceanu ar putea fi nevoie și de aprobarea Parlamentului, au mai declarat pentru G4Media.ro sursele citate.

Ministrul Apărării Radu Miruță nu a comentat în nici un fel această informație.

Sunt de asemenea discuții în curs și pentru dislocarea de militari americani în poligonul de la Smârdan pentru pregătirea echipajelor de pe tancurile Abrams.

Avem buget, dar vom avea şi bani?, se întreabă Ziarul Financiar. 

Supraestimează guvernul veniturile bugetare aşa cum a făcut în 2025 şi se va ajunge iar la creşteri de taxe?

Proiectul de buget pare optimist, cum a fost, de altfel, şi cel de anul trecut. Nominal, veniturile ar urma să crească cu 11%, iar cheltuielile cu 7%. Ca procente din PIB, veniturile cresc de la 34,7% din PIB în 2025 la 36% din PIB, iar cheltuielile rămân la 42% din PIB. Finanţele au bugetat venituri de la UE de 20 mld. euro, dar este greu de crezut că absorbţia va fi la acest nivel.

„PSD încearcă să fie simultan la guvernare și la distanță de costurile guvernării”. PressOne a discut cu Radu Magdin, analist politic, despre ce înseamnă întârzierea în adoptarea bugetului pentru cetățeni și cum este afectat echilibrul intern în contextul dezechilibrelor tot mai mari din lume. 

• În România, trăim o „furtună perfectă care ne prinde fără o strategie clară” – și la asta duc bugetul amânat și tensiunile din coaliție;
• Dacă semnalul de la București este dispută permanentă, costul apare rapid în percepție și în încredere;
• Întârzierea creează un efect de domino. Primăriile amână proiecte, instituțiile devin prudente, iar investițiile se mișcă mai lent. 

Mii de bugetari încasează spor să fie cinstiți, titrează Cotidianul.

Sporul anticorupție se acordă pentru mii de angajați din Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Apărării Naționale, pentru a preveni și combate fapte anticorupție în rândul propriilor colegi. Practic, șefii unor direcții iau bani pentru a se asigura că subalternii nu devin tentați să cadă în păcat. Numărul celor care primesc acest spor nu este, însă, foarte clar. Asta pentru că ministerele evită să răspundă. Ba mai mult, unul dintre ele se scuză pentru faptul că nu știe câte persoane primesc acest spor. Sporul anticorupție este de 12,5% din valoarea salariului.

Economedia aduce în prim plan cifrele oficiale ale concedierilor din România. Peste 11.000 de persoane și-au pierdut locurile de muncă prin disponibilizări colective în 2025, cu 21% mai multe decât în anul precedent. România are totuși mai puțini șomeri la început de 2026 față de acum un an.

2025 a fost încă un an dur pe piața muncii, cu o serie de vești legate de disponibilizări, relocări, închideri de fabrici sau reduceri de echipe. Informațiile oficiale obținute de Economedia o confirmă: numărul persoanelor care și-au pierdut locurile de muncă, în disponibilizări colective, a fost în 2025 cu aproximativ 21% peste cel din 2024, conform datelor transmise de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Mai precis, au fost disponibilizate efectiv 11.652 persoane, un număr considerabil peste cel de 9.600 disponibilizați în 2024. Anul 2026 a început cu alte restructurări: doar în luna ianuarie, 31 de agenți economici au notificat intenția de a efectua disponibilizări colective pentru un număr estimat de peste 4.700 de persoane. Pe de altă parte, piața muncii este încă activă: în acest început de an, România are mai puțini șomeri decât avea în 2025. De asemenea, merită menționat că, deși numărul de disponibilizări a crescut semnificativ și anul trecut, ritmul e mai temperat decât în anul precedent.

Iar Adevărul scrie că nouă din zece absolvenți de facultate își găsesc loc de muncă, dar mulți se plâng de salarii: „Nu e nevoie să avem toți diplome”.

Un raport publicat de Institutul Național de Statistică, în 2025, arată că în anul universitar 2024–2025 au fost înscriși în învățământul superior 568.600 de studenți, dintre care 55,4 la sută au fost studente.

Numărul absolvenților cu diplomă a fost de 127.100 de studenți.

„Absolvenții cu diplomă ai învățământului superior au provenit cu preponderență din facultățile cu profil afaceri, administrație și drept (25,6 la sută), inginerie, prelucrare și construcții (17,1 la sută), respectiv sănătate și asistență socială (12,3 la sută)”, a transmis INS.

Finalizarea studiilor superioare oferă perspective foarte bune de angajare în România, unde rata de ocupare în rândul persoanelor cu studii universitare este de 92 la sută, comparativ cu 87 la sută, media țărilor OECD.

„Totuși, avantajul salarial mediu pentru lucrătorii cu vârste între 25 și 64 de ani care au studii superioare, comparativ cu cei care au doar studii liceale, este de 41 la sută, sub media OECD de 54 la sută”, notează organizația.

Întrebați pe platforma Reddit cât de mulțumiți sunt de salarii după ce au urmat studii superioare, mulți români s-au plâns că absolvirea unei universități nu le-a adus satisfacția materială așteptată.

Consiliul European se va reuni săptămâna viitoare, pe fondul războiului din Iran, care a generat creșteri alarmante ale prețului petrolului și instabilitate globală. Iar europenii au motive duble de îngrijorare: Rusia se profilează drept unul dintre câștigătorii de pe urma acestui război.

Este avertismentul lansat de președintele Consiliului European, Antonio Costa, cu câteva zile înainte de reuniunea liderilor naționali: Rusia lui Vladimir Putin este, pentru moment, singura „câștigătoare” în războiul din Orientul Mijlociu, în parte datorită creșterii bruște a prețurilor petrolului, relatează AFP.

O opinie împărtășită și de mai mulți analiști ai presei internaționale.

Potrivit expertului citat de revista Time „Putin și consilierii săi au stabilit probabil că războiul din Iran servește intereselor Rusiei pe termen scurt: prețuri mai mari la energie, distragerea atenției globale de la un război din Ucraina, pe care Putin nu pare pregătit să îl rezolve, și America în pericol de a se vedea prinsă într-o altă mlaștină din Orientul Mijlociu”.

La rândul său, Politico detaliază că pentru Rusia, creșterea prețurilor petrolului reprezintă un câștig economic neașteptat într-un moment crucial.

Adică tocmai în momentul în care costul a patru ani de război în Ucraina amenința să se transforme într-o criză economică internă.

Cu doar câteva săptămâni în urmă, starea de spirit în rândul elitei economice a Rusiei era sumbră.

Citeste siParis: G7 caută soluţii pentru "a stabiliza" cursul petrolului

Planul bugetar al Ministerului de Finanțe rus pentru acest an presupunea un prag de referință de 59 de dolari pe baril de țiței Ural, principalul produs de export al țării. În ianuarie, veniturile din produse energetice ajunseseră la cel mai scăzut nivel din 2020, alăturându-se unei creșteri dramatice a taxelor.

Pe măsură ce sancțiunile occidentale, ratele dobânzilor ridicate și deficitul de forță de muncă au pus presiune pe economie, tensiunile dintre Ministerul de Finanțe și banca centrală cu privire la modul de atenuare a daunelor deveneau din ce în ce mai vizibile.

Acum, chiar dacă atacul asupra Iranului poate arunca în derizoriu pretenția Moscovei de a-și susține aliații, acesta aduce deja beneficii economiei Rusiei și, prin extensie, războiului său împotriva Ucrainei - lăsând Kremlinul bine poziționat pentru a ieși ca unul dintre principalii beneficiari ai conflictului în expansiune din Orientul Mijlociu.

Pentru europeni, așadar, presiunea este multiplă. Pe de o parte sunt costurile indirecte ale războiului declanșat de Statele Unite și Israel asupra Iranului.

Apoi, perspectiva ca Statele Unite să mai relaxeze din sancțiunile asupra Rusiei, ceea ce-i va conferi resurse suplimentare pe care să le folosească împotriva Ucrainei. Adăugați aici presiunea internă exercitată de capitale pro-ruse precum Budapesta și Bratislava.

O situație complicată, la care liderii europeni trebuie să dea un răspuns, săptămâna viitoare.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România