Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Invitat este Dumitru Chisăliță, președinte Asociația Energia Inteligentă.

O importantă dezbatere are loc în aceste zile în Finlanda – și anume dacă țara ar trebui să intre sub umbrela nucleară a NATO. Tema preocupă societatea finlandeză în contextul amenințării Rusiei. Și aceasta într-o țară care, prin tradiție, s-a ținut departe de opțiunea nucleară.

Propunerea a fost difuzată spre consultare publică acum o săptămână. Conform legislației actuale – adoptată în 1987, în timpul neutralității finlandeze – sunt interzise importul, transportul, deținerea, fabricarea și detonarea dispozitivelor nucleare, ​​fără excepție - chiar și în caz de război.

Vecinii nordici ai Finlandei - Suedia, Danemarca și Norvegia mențin interdicții pe timp de pace. Dar propunerea finlandeză merge mai departe, eliminând toate restricțiile, indiferent dacă vorbim despre pace sau război.

Propunerea este deschisă comentariilor publice înainte de un vot în Parlament, a cărui dată încă nu a fost anunțată. Deocamdată, însă, Helsinki nu are planuri de a găzdui arme atomice pe teritoriul său.

Dezbaterea, așadar, este în toi.

Potrivit relatărilor presei finlandeze, reluate de Eurotopics, unul dintre argumentele favorabile este că umbrela nucleară va servi drept element de descurajare în fața amenințării ruse. Mai precis, de a crea un prag insurmontabil pentru orice invazie la adresa Finlandei.

Citeste siRusia avertizează Finlanda că va fi mai vulnerabilă dacă va găzdui arme nucleare: „Începe să ne amenințe"

Există însă și abordări mai nuanțate. Și anume că tema vine să servească Rusiei, tocmai pentru că divizează societatea.

Cele mai mari partide din parlamentul finlandez au fost în mod tradițional unite pe principiile de bază ale politicii externe și de securitate

Or, a menține acest front unit, este cea mai bună armă, tocmai pentru că Rusia ar exploata aceste dezacorduri.

Pe de altă parte, într-o postare pe rețelele sociale, reluată de publicația rusă în exil Echo, expertul în aviație Vadim Lukașevici abia își poate stăpâni sarcasmul la adresa strategiei Kremlinului:

„În timp ce am consumat ani ocupându-ne de problema apropierii NATO de granițele noastre, dintr-o singură lovitură granița cu NATO s-a extins cu 1.340 km cu Finlanda. (...) Acesta a fost primul nostru succes strategic meticulos planificat al operațiunii militare din Ucraina.

În ultimele zile, Finlanda și-a ridicat interdicția de a găzdui arme nucleare pe teritoriul său. (…) Un triumf care poate fi descris după cum urmează: timpul de zbor de pe teritoriul NATO la Sankt Petersburg a fost redus pentru rachetele balistice la 3-6 minute, iar pentru rachetele hipersonice la 1-2 minute.”

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Drone, energie și drepturile minorităților. Mizele reale ale vizitei lui Volodimir Zelenski în România (Adevărul) - „Acest parteneriat strategic e un fel de a băga un băț românesc prin gardul unguresc”. Vizita lui Zelenski la București, explicată de cel mai cunoscut analist al spațiului ex-sovietic (HotNews) - Sinecuriștii din Consiliul de Administrație de la Autoritatea Aeronautică Civilă cer în instanță bonusuri de performanță de 1 milion de lei. Printre reclamanți: fratele lui Marian Neacșu, un prieten de familie al lui Sorin Grindeanu și ”omul lui Lucian Bode” (G4Media) - Primăria Capitalei are un apartament în Satul Francez ocupat de un partid care nu a plătit ani întregi. Șanse zero să fie recuperați peste 650.000 de lei (SpotMedia)

Prezența președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la București și semnarea, alături de președintele Nicușor Dan, a Declarației de Parteneriat Strategic România-Ucraina marchează un moment extrem de important în relațiile dintre cele douǎ state, mult timp marcate de neîncredere. Emanuel Cernat, analist de politică externă, a trecut în revistǎ, pentru „Adevărul”, principalele direcții ale documentelor parafate la Palatul Cotroceni.

Cel mai important dintre documentele semnate de Nicușor Dan și Volodimir Zelenski este Declarația de Parteneriat Strategic dintre cele două țări, în care Ucraina își asumă respectarea drepturilor minorității române, care, înainte de declanșarea războiului, număra aproximativ 500.000 de persoane. De cealaltă parte, România își reafirmă susținerea pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

De asemenea, printr-un alt document semnat, România și Ucraina vor pune bazele producției de drone în țara noastră, printr-o finanțare de 200 de milioane de euro, asigurată prin programul SAFE.

Nu în ultimul rând, cei doi șefi de stat au parafat și un acord în domeniul energiei, prin care vor fi puse în funcțiune două linii electrice aeriene: Suceava – Cernăuți (400 kV) și Siret – Porubne (110 kV).

Emanuel Cernat subliniază că acest nou parteneriat nu reprezintă un început absolut, ci mai degrabă o consolidare oficială a unor eforturi comune din ultimii ani.

„Prin semnarea parteneriatului strategic cu România, Zelenski i-a arătat elitei politice maghiare că ar fi putut obține un tratament mai bun pentru etnicii maghiari și poate chiar o zi a limbii maghiare în Ucraina, dacă ar da dovadă de mai puțină ostilitate și și-ar mai încălzi relația cu Kievul”, spune istoricul și expertul în spațiul ex-sovietic Armand Goșu. Într-un interviu pentru publicul HotNews, el vorbește despre mizele vizitei lui Volodimir Zelenski în România. 

PSD vrea cu orice chip să-l schimbe pe Ilie Bolojan din fruntea Guvernului. Între Bolojan și USR, social-democrații ar fi dispuși să guverneze în continuare cu USR, dar cu alt prim-ministru, susțin sursele Cotidianul.

PSD a pregătit un plan în trei pași împotriva lui Bolojan. Mai întâi va torpila în Parlament bugetul pe 2026. Social-democrații vor depune exact amendamentele respinse de Bolojan în coaliție. Pasul doi: Sorin Grindeanu va organiza un referendum intern în care aleșii PSD vor răspunde la două întrebări esențiale: dacă-l mai vor premier pe Ilie Bolojan și dacă mai acceptă să guverneze cu USR. Rezultatul e dinainte cunoscut: un procent covârșitor pentru mazilirea lui Bolojan. Apoi, PSD va pune presiune pe Nicușor Dan să forțeze schimbarea lui Bolojan. Coaliția ar urma să meargă mai departe cu aceleași partide, dar cu alt prim-ministru. Planul ar trebui să fie aplicat până la Paște, explică surse din coaliția de guvernare pentru Cotidianul.

Președintele Nicușor Dan e reticent deocamdată să dea undă verde planului PSD, susțin surse politice. O bună parte din electoratul său se suprapune cu electoratul lui Ilie Bolojan. “Dacă Nicușor Dan ar ajunge să fie perceput ca partner pentru PSD în lupta împotriva premierului, șeful statului ar deconta electoral masiv. Aici e marele risc: să-l transformi pe Bolojan în victimă și să-l lipești pe Nicușor Dan de PSD”, susține unul dintre liderii coaliției.

La finalul anului trecut, șase dintre cei șapte membri ai Consiliului de Administrație (CA) de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română au intentat un proces în care cer câte 162.000 de lei pentru că, datorită lor, instituția ar fi îndeplinit criteriile de performanță în anul 2023, rezultă din documentele consultate de G4Media.ro.

Situația este contrazisă de un raport de audit care arată că aceste criterii ar fi fost îndeplinite între 80 și 90 la sută, dar reclamanții, printre care fratele lui Marian Neacșu, actual viceprim-ministru PSD și un prieten de familie al lui Sorin Grindeanu, președintele PSD, susțin că nu ar fi fost vina lor, deci trebuie să primească banii.

Conform verificărilor G4Media.ro, aproape toți reclamanții au primit sinecuri bugetare de-a lungul timpului – așa cum sunt, de altfel, și mandatele de la Autoritatea Aeronautică unde, pe lângă această componentă variabilă care se acordă o dată pe an, aveau câte 15.168 lei indemnizație fixă lunară.

Unul dintre motivele pentru care PMB nu are niciodată bani este și acela că nu e în stare să-și administreze bunurile. Acolo unde un privat ar face profit, primăria nu reușește nici măcar să evite pierderile împovărătoare.

Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB) – structura prin care PMB administrează marile parcuri din oraș – a primit în 2005 un mic complex imobiliar.

Se numește Satul Francez și este amplasat lângă Parcul Herăstrău, pe Șoseaua Nordului nr. 114-140.

În mod normal, Satul Francez – cu spațiile sale de locuit, adică 10 vile tip duplex și 20 de apartamente - ar fi trebuit să reprezinte o mină de aur pentru ALPAB și Primăria Municipiului București.

Asta dacă ALPAB ar fi reușit să închirieze toate spațiile și să încaseze, la timp, chiriile. Dar n-a făcut-o.

În prezent, ALPAB are de recuperat – din chirii și utilități din Satul Francez - 2.481.793 de lei, potrivit informațiilor furnizate la solicitarea spotmedia.ro.

Din această sumă, mai mult de un sfert – adică 652.805 lei – e datoria lăsată în urmă de un singur locatar, Partidul Ecologist Român.

După mulți ani, bugetul de stat a fost alcătuit în mod realist. Numai că anul acesta realizarea bugetului depinde de situația din economia mondială. Mai precis depinde de prețurile materiilor prime energetice.

Înainte de a citi nota Consiliului Fiscal referitoare la proiectul bugetului de stat pe anul 2026, am revăzut opiniile instituției cu privire la proiectele celor două rectificări bugetare din toamna anului trecut. Am vrut să verific acuratețea analizei Consiliului Fiscal și, într-adevăr, dacă privim anticiparea deficitului bugetar avem confirmarea că a fost corectă. Adică, instituția fiscală a mizat pe un nivel al deficitului bugetar, în anul 2025, de 8,4% din PIB, ceea ce s-a și întâmplat.

Am plecat de la rectificările bugetare de anul trecut pentru a vedea premisele bugetului pe anul acesta. Și, într-adevăr, anul trecut, pentru prima dată după o lungă perioadă, Consiliul Fiscal considera că veniturile și cheltuielile bugetare nu sunt supraevaluate și respectiv subevaluate.

Din acest punct de vedere, vestea bună se păstrează pentru proiectul de buget pe anul acesta. Am scăpat de supraevaluarea veniturilor și subevaluarea cheltuielilor, o metodă devenită clasică prin care fostele guverne își asigurau pe hârtie un deficit bugetar țintit, dar o dată cu execuția bugetului devenea clar că va exista o deviere semnificativă de la deficitul aprobat.

Se întâmplă o mică „minune” și anume că observațiile Consiliului Fiscal nu mai includ supra sau sub evaluarea. Dar, anul acesta, riscurile ca datele bugetare să fie complet deturnate de realitate vin de pe plan internațional. Mai precis, tensiunile politice și incertitudinile din economia mondială ar putea da complet peste cap echilibrele bugetare pe care le-a creat proiectul.

De altfel, documentul Consiliului Fiscal precizează în mai multe rânduri că plauzibilitatea veniturilor și cheltuielilor este strâns legată de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu, care ar putea determina un impact negativ asupra creșterii economice.

Proiectul de buget este construit cu un deficit de 6,2% din PIB, nivel considerat realist de Consiliul Fiscal, dar, din nou, doar în condițiile în care nu se vor face resimțite efecte severe ale războiului din Orientul Mijlociu.

În rest, Consiliul Fiscal se întoarce la măsuri care au fost discutate de nenumărate ori în ultimii ani fără, însă, fără rezultate. Este vorba despre gap-ul de TVA și o colectare mai bună a taxelor și impozitelor. Sunt subiecte de la care așteptările au fost mari, dar realizările au fost nesemnificative.

Raportul Consiliului Fiscal arată că există o serie de obiective divergente unele față de celelalte, cum ar fi creșterea cheltuielilor de apărare, consolidarea fiscală (adică, reducerea deficitului bugetar) și o creștere realistă a veniturilor bugetare.

O temă care poate fi controversată este cea a investițiilor publice. După ce s-a alocat pentru investiții 6,7% din PIB, în anul 2024, și 7,2% din PIB, anul trecut, proiectul de buget de anul acesta prevede cheltuieli de capital în valoare de 8% din PIB.

Raportul Consiliului Fiscal arată că în pofida unor investiții mari creșterea economică a rămas redusă, cu cel mult 1%. Alocarea unui procentaj atât de mare din PIB pentru investiții în acest an este discutabilă. Pe de o parte, este un an important pentru absorbția de fonduri europene, ceea ce necesită un nivel de cofinanțare semnificativ. Pe de altă parte, într-un moment în care este nevoie să continue reducerea deficitului bugetar ar fi o soluție bună să existe o prioritizare a investițiilor în așa fel încât să poată fi atinse două obiective în același timp și anume reducerea deficitului bugetar și realizarea unor investiții cu efect de antrenare în economie și care să genereze creștere economică.

În concluzie, Consiliul Fiscal consideră că bugetul de stat este construit pe baze realiste și indicatorii pot fi atinși. Cu o singură condiție și anume ca efectele conflictului din Orientul Mijlociu să nu fie atât de mari încât să dea peste cap toate datele bugetare.

România și Ucraina au semnat un parteneriat strategic. Volodimir Zelenski este in vizita la Bucuresti pentru o zi. Pentru liderul de la Kiev este a doua deplasare în țara noastră, după cea din octombrie 2023.

In timp ce in tara preturile la pompa continua sa creasca, marina SUA transmite ca in acest moment nu este în măsură să escorteze nave comerciale prin Strâmtoarea Ormuz, deşi a sugerat că această varianta ar putea fi disponibilă la sfârşitul lunii.  Intre timp, atacurile continua de-o parte si de alta. Iranul  va menține strâmtoarea închisă și va ataca bazele americane din regiunea Orientului Mijlociu, a transmis noul lider suprem Mojtaba Khamenei într-un comunicat citit la televiziunea de stat. 

Documentul, devenit unul dintre simbolurile începutului de drum democratic al României, cerea o despărțire clară de vechiul regim comunist. Memoria acelui moment este marcată prin Gala Premiilor Societății Timișoara, eveniment care îi onorează pe cei care au promovat curajul civic, integritatea și valorile democratice în anii de după 1989.  

Jurnal de știri

Situație fără precedent pe râul Nistru, ca urmare a războiului purtat de Rusia în Ucraina – artera care alimentează cu apă mai multe orașe, printre care și capitala Chișinău, este poluată cu o tonă și jumătate de petrol, în urma bombardamentelor asupra sistemului energetic ucrainean. Autoritățile moldovene, împreună cu cele din Ucraina, iau măsuri pentru a curăța râul și spun că testele de laborator sunt în parametrii optimi. Opoziția folosește situația pentru a promova falsuri și a genera panică.

- Autoritățile de la Chișinău monitorizează situația de pe piața carburanților și adoptă măsuri pentru a susține fermierii în plină campanie de primăvară. Republica Moldova dispune de rezerve suficiente de carburanți pentru următoarele săptămâni, dă asigurări premierul Alexandru Munteanu, după ce, pe 4 martie, a fost declarată stare de alertă în domeniul energetic, din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Autoritățile de la Chișinău mențin un dialog și cu colegii din România pentru a evita o criză majoră, mai spune premierul Munteanu. Iar pentru a ajuta fermierii în plină campanie de primăvară, Guvernul anunță măsuri urgente. Valeria Vițu aduce detalii de la Chișinău.

- După ce România a fost de acord să primească mai multe forțe americane pe teritoriul său, presa rusă a reacționat imediat. Regiunea separatistă Transnistria este în pericol, spun analiștii militari ruși în articole de presă. Cum au ajuns la această concluzie? Explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

- Invitații de astăzi ai Moldova Zoom sunt analiștii politici de la Chișinău, Ștefan Bejan și Andrei Curăraru, experți ai comunității WatchDog, cu care am discutat în studioul RFI despre cum se vede de la Chișinău vizita președintelui Zelenski la București, ce rol regional ar trebui să-și asume România ca factor de securitate, dar și despre cum ingerințele rusești în alegeri, testate în Republica Moldova, sunt exportate în alte țări inclusiv din Uniunea Europeană, acum, iată, în Ungaria.

- Europarlamentarul Dan Barna spune la RFI că tensionarea situației de securitate din regiune, războiul din Ucraina, dar consecințele războiului din Orientul Mijlociu, pun presiune mai mare și accelerează discuțiile despre aderarea Republicii Moldova la UE, inclusiv ca soluție de securitate. Dan Barna a fost în această dimineață invitatul colegului meu Cosmin Ruscior.

- Primarul de Chișinău Ion Ceban a pierdut procesul în România prin care contesta interdicția de intrare în spațiul Schengen.

- Transnistria adăpostește peste 200 de persoane care au fugit de justiția de la Chișinău.

- Tineri absolvenți din Republica Moldova care își doresc o experiență profesională în instituțiile Uniunii Europene pot aplica pentru stagiul Blue Book al Comisiei Europene.

Situație fără precedent pe râul Nistru, ca urmare a războiului purtat de Rusia în Ucraina – artera care alimentează cu apă mai multe orașe, printre care și capitala Chișinău, este poluată cu petrol în urma bombardamentelor asupra sistemului energetic ucrainean. Autoritățile moldovene, împreună cu cele din Ucraina, iau măsuri pentru a curăța râul. Au fost activate protocoalele de coordonare interinstituțională și instalate filtre pentru a colecta deversările. Ministrul Mediului de la Chișinău, Gheorghe Hajder

Autoritățile de la Chișinău au trimis o solicitare oficială către partea ucraineană pentru a afla cum a ajuns petrolul în râul Nistru. Aproximativ 1.5 tone de produse petroliere s-ar fi scurs în Nistru, în urma atacului cu drone de marți, 10 martie, asupra hidrocentralei de la Novodnestrovsk, a mai precizat ministrul.

Ucraina s-a alăturat în această dimineață acțiunii de colectare a substanței petroliere. România este gata să ajute cu echipamente necesare, dacă va fi nevoie. Bălți, Soroca, Sîngerei și Florești au reluat aprovizionarea cu apă, după ce analizele de laborator au arătat că nu există un pericol iminent.

Și chiar dacă analizele de laborator arată că apa care ajunge la robinete nu este poluată, opoziția moldoveană folosește situația pentru a promova falsuri și a genera panică. Postări și intervenții publice ale mai multor partide de opoziție, dar și a primarului de Chișinău Ion Ceban, spun că situația este de fapt critică și îndemnă locuitorii Chișinăului să facă rezerve de apă.

***

Europarlamentarul Dan Barna spune la RFI că tensionarea situației de securitate din regiune, războiul din Ucraina, dar consecințele războiului din Orientul Mijlociu, pun presiune mai mare și accelerează discuțiile despre aderarea Republicii Moldova la UE, inclusiv ca soluție de securitate.

„Moldova în mod constant a fost și este în zona aceasta de conflict, în zona de pericol. Evident că este încă un moment care justifică accelerarea procesului ei de integrare europeană. După cum știm, nu se opune nimeni din Europa aderării Moldovei. Dar în contextul asocierii cu Ucraina este Ungaria, care, jucând cartea lui Putin, blochează Ucraina. Dar da, sunt discuții active în comisii, se caută găsirea de soluții pentru ca Moldova să vină mai repede în familia europeană. Sunt acele termene anunțate de președinta Sandu, anii 2028-2030. Da, pentru Moldova este o miză importantă să vină cât mai repede în familia europeană și sub protecția Europei”, a declarat la RFI europarlamentarul Dan Barna, invitatul lui Cosmin Ruscior.

***

Primarul de Chișinău Ion Ceban a pierdut procesul în România prin care contesta interdicția de intrare în spațiul Schengen. România i-a impus această interdicție în iunie anul trecut considerându-l o amenințare la securitatea națională, din cauza legăturilor sale cu Rusia.  

Curtea de Apel București a respins ca nefondată cererea lui Ion Ceban împotrivă Poliției de Frontieră din România și Serviciul Român de Informații.

***

Transnistria adăpostește peste 200 de persoane condamnate de justiția de la Chișinău, susține ministra de Interne Daniella Misail-Nichitin, într-un interviu la postul de televiziune Realitatea din Republica Moldova.

Republica Moldova nu are un control de frontieră de-a lungul liniei administrative cu regiunea sa separatistă Transnistria, motiv pentru care evadarea de justiție moldovenească prin această regiune a devenit o practică curentă a celor certați cu legea. Sunt cunoscute și cazuri de deputați și alți funcționari de rang înalt care au fugit de închisoare prin Transnistria. În unele cazuri fuga persoanelor condamnate ar fi fost facilitată de serviciile speciale ale Federației Ruse, care practic au scos persoana prin intermediul ambasadei din Republica Moldova, spune ministra de Interne.

Recent, președinta Maia Sandu a cerut Guvernului să ia măsuri pentru a închide această modalitate de a fugi de justiție.

***

Tineri absolvenți din Republica Moldova care își doresc o experiență profesională în instituțiile Uniunii Europene pot aplica pentru stagiul Blue Book al Comisiei Europene. Înscrierile încep pe 16 martie, anunță Moldpres.

Stagiul Blue Book reprezintă una dintre cele mai prestigioase oportunități de formare profesională pentru tinerii interesați de politicile europene și de activitatea instituțiilor comunitare. Programul are o durată de cinci luni și le oferă participanților posibilitatea de a lucra direct în cadrul direcțiilor și serviciilor Comisiei Europene, participând la procesele de luare a deciziilor din administrația europeană,

Deși majoritatea locurilor sunt rezervate cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, programul este deschis și pentru un număr limitat de tineri din afara blocului comunitar. Astfel, absolvenți din țări partenere, inclusiv din statele din vecinătatea UE, pot avea șansa de a participa la acest stagiu, dacă îndeplinesc condițiile de eligibilitate.

Dezvoltarea imobiliară haotică amenință taluzurile și peisajele costiere din Constanța, unde proiecte de ansambluri rezidențiale și o posibilă șosea de coastă ar putea reduce plaja, crește poluarea și afecta biodiversitatea zonei.

Rețeaua pentru Natură Urbană și Mare Nostrum cer administrației locale să respingă aceste planuri și să deschidă consultări publice reale, bazate pe studii de biodiversitate, mobilitate și analize sociologice relevante.

Ca alternativă, organizațiile propun amenajarea unor spații verzi și arii naturale urbane minim invazive, care să protejeze taluzurile și să pună în valoare patrimoniul natural al litoralului — o resursă esențială pentru oraș și comunitate. 

Dacă ajungi pe faleză, privește cu atenție peisajele și susține inițiativele care le pot conserva pentru viitor.

Eurodeputatul USR Dan Barna spune într-un interviu la RFI că decizia CSAT privind solicitarea SUA legată de războiul cu Iranul este corectă și logică. Parlamentarul european apreciază pe de altă parte că vizita președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, la București are o miză importantă.

Dan Barna, despre decizia CSAT privind Iranul: ”Este o decizie logică, corectă și o decizie de onoare de țară. Decizia CSAT, validată apoi de votul Parlamentului confirmă faptul că România este un partener în cadrul NATO și un partener strategic al SUA serios, un partener responsabil și un partener care atunci când este necesar, își asumă deciziile”.

Despre protestul AUR din Parlament: ”Vedem această poziționare a AUR, POT și celelalte partide, SOS și care mai sunt în zona asta extremist-suveranistă, își rup cămașa de pe dânșii pe tricolor, despre cât de patrioți și cât de conectați cu adevăratele interese ale românilor. O minciună și o bătaie de joc”.

Despre vizita lui Volodimir Zelenski în România: ”Este un moment important pentru relația bilaterală și pentru securitatea flancului estic, aflat evident într-o continuă presiune (...). Ucraina duce războiul Europei, Ucraina duce și războiul nostru și nu trebuie să încetăm să spunem lucrul ăsta”.