Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Organizația Act for Tomorrow mobilizează mii de voluntari pentru plantări, ecologizări și proiecte de educație de mediu. Vorbim astăzi despre campania de plantări din această primăvară și despre cum pot participa comunitățile, cu domnul Andrei Coșuleanu, președintele Act for Tomorrow.

Detalii aici

Jurnal de știri

Cooperarea moldo-română se extinde în tot mai multe domenii. La Chișinău are loc astăzi o ședință comună a Comisiei pentru integrare europeană din Parlamentul Republicii Moldova și a comisiilor pentru afaceri europene din Senatul și Camera Deputaților din Parlamentul României. Ieri la Ungheni au Exerciții comune a mascaților din România și Republica Moldova. În curând ar putea intra în vigoare controlul vamal comun moldo-român pe calea ferată în zona Fălciu-Cantemir. Iar în acest weekend are loc o acțiune de împădurire pe ambele maluri ale Prutului, prima de acest gen.

- Situație fără precedent pe râul Nistru – artera care alimentează cu apă mai multe orașe, printre care și capitala Chișinău, este poluată cu petrol în urma bombardamentelor Rusiei în Ucraina. Scurgerile continuă cel puțin a treia zi, iar autoritățile iau măsuri pentru a curăța râul. Autoritățile moldovene au inițiat, joi, discuții cu instituțiile competente din Ucraina pentru a clarifica circumstanțele incidentului de pe Nistru. Valeria Vițu.

- Republica Moldova a mai făcut un pas pentru a ieși din Comunitatea Statelor Independente, o structură internațională controlată de Moscova, din care fac parte foste state membre ale URSS. Decizia a fost aspru criticată de Kremlin. Cum anume? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

- Exploziile din Ucraina se aud tot mai des în nordul Republicii Moldova. În satele de frontieră, oamenii spun că nopțile liniștite au devenit rare. Sirenele, bubuiturile și luminile de pe cer amintesc constant că linia frontului se află la doar câteva sute de metri, peste Nistru. Cum este viața în localitățile din nordul Republicii Moldova învecinate cu Ucraina, într-un reportaj semnat de corespondenții noștri Cătălin Volconovici și Denis Chirtoca.

- Invitatul de astăzi al Moldova Zoom este cunoscutul antreprenor moldovean, Vasile Tofan care propune o abordare mai tranșantă a reformei administrative la care lucrează acum Guvernul, pe modelul unor state europene. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie.

La Chișinău are loc astăzi o ședință comună a Comisiei pentru integrare europeană din Parlamentul Republicii Moldova și a comisiilor pentru afaceri europene din Senatul și Camera Deputaților din Parlamentul României. Subiectele în discuție – cooperarea parlamentară, schimbul de bune practici privind armonizarea legislației cu cea europeană și sprijinul oferit de România în parcursul european al Republicii Moldova. Un comunicat al Parlamentului de la Chișinău amintește că în noiembrie comisiile pentru politică externă din legislativele de la Chișinău și București s-au întrunit în ședință comună în România, unde a fost aprobată o declarație comună prin care se solicită deschiderea negocierilor politice de aderare a Republicii Moldova la UE.

***

Joi, în localitatea Ungheni din Republica Moldova au avut loc exerciții comune moldo-române – forțele de ordine și mascații au contracarat un atac armat asupra unei bănci cu luarea a peste 100 de ostatici. Exercițiul a testat coordonarea echipelor forțelor speciale și capacitatea lor de reacție rapidă în situații de criză. La exercițiul transfrontalier au participat mascații Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială „Fulger” din Republica Moldova și luptători ai Serviciului pentru Acțiuni Speciale din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Iași.

Exercițiul transfrontalier este parte a proiectului SAFEBORDER care a început acum un an.

Bugetul proiectului SAFEBORDER este de 660 de mii de euro, dintre care 90% provin din fonduri europene, iar 10% sunt contribuția guvernelor Republicii Moldova și României, transmite TV8.

***

Guvernul de la București a aprobat joi ratificarea Acordului între România și Republica Moldova privind controlul coordonat la frontieră, pe teritoriul României, pe ambele sensuri, pe calea ferată în punctul de trecere Fălciu – Cantemir. Controlul persoanelor și mărfurilor se va face într-un singur punct, în gara Fălciu, pe teritoriul României, cu participarea autorităților competente din cele două state. Spre deosebire de alte puncte de frontieră unde controlul coordonat se realizează doar pe sensul de intrare, în acest caz verificările vor fi efectuate pe ambele sensuri de circulație.

Implementarea acestui sistem are ca obiectiv facilitarea tranzitului de persoane și accelerarea transportului de mărfuri între România și Republica Moldova, contribuind la fluidizarea traficului la frontieră și la dezvoltarea rutelor feroviare alternative de transport.

Redeschiderea punctului feroviar de trecere a frontierei Fălciu – Cantemir, nefuncțional din anul 2010, are o importanță strategică, întrucât va contribui la reconectarea Republicii Moldova la coridoarele feroviare europene și la dezvoltarea unor rute de transport către porturile românești, inclusiv către portul Constanța. Rutele sunt importante inclusiv în contextul viitoarei reconstrucții a Ucrainei.

Documentul are o valabilitate inițială de 12 luni, perioadă la finalul căreia autoritățile competente vor evalua eficiența mecanismului de control coordonat și vor decide asupra continuării cooperării, anunță un comunicat al Guvernului de la București. Documentul merge în Parlament pentru dezbatere și vot final.

***

În continuarea știrilor privind cooperarea moldo-română, ar mai fi de spus că în acest weekend, pentru prima dată, Republica Moldova și România vor desfășura simultan o acțiune de împădurire pe ambele maluri ale Prutului. Pe 14 martie, cetățenii celor două țări vor planta copaci împreună. Prima ediție transfrontalieră a Campaniei Naționale de Împădurire, numită Generația Pădurii, a fost anunțată de ministrul moldovean al Mediului, Gheorghe Hajder, într-o conferință de presă ținută pe malul Prutului, lângă localitatea Sculeni.

Ministrul Mediului din Republica Moldova a mulțumit autorităților române pentru parteneriat. „Demonstrăm că rădăcinile noastre sunt comune și că, indiferent de malul de Prut pe care ne aflăm, protejarea acestui pământ rămâne o responsabilitate comună, de la Chișinău la București”, a declarat Gheorghe Hajder, citat de TV8.

În prezent, rata de împădurire a Republicii Moldova este de puțin peste 11%, mult sub media Uniunii Europene, care depășește 35%.

Deputatul USR Claudiu Năsui consideră că bugetul de stat pe 2026 este mai realist decât în anii precedenți, însă e de părere că imaginea de ansamblu nu este una bună. Fostul ministru al Economiei afirmă pe de altă parte că Executivul ar trebui să reducă accizele la carburanți.

Claudiu Năsui, despre bugetul pe 2026: ”Vestea bună e că cifrele par mai realiste decât anii trecuți, dar imaginea generală nu este una pozitivă. Practic, Executivul acum face o propunere în care zice că prioritizăm investițiile. În câți ani au zis fix același lucru? În fiecare an, de fapt, Guvernul zice gata, avem un buget al investițiilor record. Și așa e, în fiecare an, au crescut aceste așa-zise investiții. Ele de fapt nu au făcut neapărat bine economiei, dacă ne uităm ce au înțeles politicienii prin aceste investiții”.

Despre scumpirea carburanților: ”Sunt factorii externi, pe care Guvernul nu-i poate controla. Guvernul nu poate controla ce face Iranul în Strâmtoarea Ormuz. În schimb, ce poate controla sunt factorii interni, adică acciza și TVA-ul”.

Fostul ministru USR al Economiei precizează că ”acciza tocmai a crescut cu 10% la carburanți acum șase luni, iar TVA-ul a crescut de la 19% la 21%. Dacă au găsit 50 de miliarde de lei cu care să crească cheltuielile, cred că pot găsi câteva miliarde cu care să scadă și acciza”.

Păsările sălbatice nu trebuie hrănite cu pâine sau produse de panificație, a spus recent observatoarea de păsări Livia Gyongyosi, intervievată de echipa Rețelei pentru Natură Urbană. 

Acestea conțin sare, drojdie, zahăr și conservanți care le pot provoca probleme digestive grave și chiar deformări ale penelor de zbor, cunoscute sub numele de „aripă de înger”. 

Cel mai simplu mod de a le ajuta este să le oferim semințe de floarea-soarelui nesărate și neprăjite sau resturi vegetale, în cazul păsărilor acvatice, iar pe termen lung să creăm și să păstrăm zone verzi cu arbori și arbuști care produc flori și fructe. Astfel, păsările își găsesc singure hrana și nu devin dependente de oameni. 

Jurnal de știri

Evenimentul dedicat femeilor alergătoare va avea loc pe 14 martie, la Brașov Business Park, sala Ștefan Luchian, de la 10:00 la 13:00. Inițiativa este lansată de Bucovina Ultra Rocks by UTMB®, una dintre cele mai importante competiții de trail running din România.

România se luptă duminică cu Spania, pentru medaliile de bronz ale Campionatului European, la Madrid. Capitala Spaniei va deveni pe 15 martie capitala rugbyului european pentru că acolo se vor desfășura meciurile de clasament și finala competiției. În week-end se va decide și campiona turneului celor 6 națiuni.

Naționala de rugby întâlnește Spania în meciul pentru medaliile de bronz ale ediției 2026 a Campionatului European (Rugby Europe Championship). Meciul va avea loc duminică pe Estadio Municipal Butarque Leganés, de la ora 17:00 (ora României) și va fi transmis în direct de TVR Sport.

Madridul devine pentru ziua de 15 martie capitala rugbyului europen, pentru că în capitala Spaniei se vor desfășura atât finala competiției dintre Georgia și Portugalia, cât și meciurile următoare care vor hotârî clasamentul final, Belgia-Elveția, partida pentru locurile 5-6 și Germania-Olanda, partida pentru locurile 7-8.

Pentru România, cucerirea bronzului european ar mai spăla imaginea destul de șifonată după parcursul modest din acest sezon.

România a avut o evoluție modestă în C.E

Stejarii au început cu stângul competiția suferind o înfrângere rușinoasă în deplasare împotriva Germaniei care, dealtfel nu mai are nicio șansă, matematic, de a evita retrogradarea în eșalonul inferior, indiferent de rezultatul meciului cu Olanda, pentru că în conformitate cu punctajul acumulat pe doi ani, a fost ultima clasată.

A urmat o victorie pe un teren complet înghețat la Iași împotriva Belgiei, o altă înfrângere în deplasare în Portugalia la o diferență mai mare de 30 de puncte și încă un eșec în Georgia, 30-53. Acest ultim rezultat arată însă că pe viitor putem avea speranță. Georgia campioana en-titre a competiției, si echipa care de ani buni domină competiția cu lejeritate, s-a impus fără probleme, dar contrar rezultatului de pe tabelă, jocul României a fost unul bun în comparație cu anii trecuți, marcarea a numai puțin de 30 de puncte si 3 eseuri este un pas înainte față de duelurile anterioare de la Tbilisi.

Jocul bun din Georgia ne dă speranțe

Dacă vor evolua cu aceeași determinare și duminică împotriva Spaniei, Stejarii ar putea cuceri medaliile de bronz. De aceeași părere este și selecționerul tricolorilor David Gerard. Și Cristi Boboc de la Steaua, jucător din linia a 3-a a fost mulțumit de prestația colegilor săi din Georgia și își dorește ca Stejarii să facă o figură frumoasă și în finala mică contra Spaniei de la Madrid.

Pentru partida împotriva Spaniei, staff-ul tehnic a convocat de 37 jucători în lotul extins, 19 înaintași și 18 jucători de treisferturi. Sunt câteva modificări față meciul cu Georgia, Marius Antonescu și Vasile Bălan au revenit la echipele de club, dar au venit Andrei Mahu, Joji Sikote și Ștefan Cojocariu. Sunt nu mai puțin de 12 jucători străini în lot care pot evolua pentru România, pentru că evoluează de cel puțin 5 ani în campionatul național.

Palmaresul ne este favorabil

Palmaresul întâlnirilor directe dintre România și Spania numără 42 de jocuri, 36 de victorii revenind ,,Stejarilor", iar de 6 ori au triumfat ,,Los Leones (Leii)". România s-a impus pe pământ spaniol în 15 rânduri, însă ultimul joc dintre cele două formații s-a soldat cu victoria Spaniei, la Paris în martie 2024, scor 40-33. Jocul de duminică este dificil pentru Stejari. Spania vine după insuccesul înregistrat pe pământ portughez, în timp ce România a pierdut în Georgia, astfel că ambele formații își doresc victorie pentru a salva sezonul cu o medalie.

Se decide campioana în Turneul celor 6 Națiuni

În acest week-end se decide și campioana în Turneul celor 6 Națiuni. Trei echipe încă pot câștiga: Franța cu 16 puncte, Scoția tot 16 puncte, dar punctaveraj inferior și Irlanda cu 14 puncte. Franța este favorită clară și câștigă trofeul dacă va bate pe Anglia. Chiar și fără punct bonus ar fi suficient, datorită punctaverajului superior. Scoția va triumfa doar în situația în care va bate pe Irlanda, iar Franța pierde cu Anglia la o diferență foarte mare. Irlanda trebuie să bată pe Scoția, iar Anglia să învingă Franța. În plus, trebuie ca Franța să nu ia prea multe puncte bonus.

Ne așteaptă un week-end plin de rugby de calitate.

Aflate în dificultate în fața dronelor iraniene, Statele Unite se îndreaptă către Ucraina, care a învățat să contracareze aceste dispozitive la un cost mic, de la începutul invaziei rusești. În acest timp, presa internațională constată că Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată, în pofida declarațiilor președintelui Trump.

Politico observă că „răspunsul iranian, efectuat cu drone ieftine și ușor de produs, a scos în evidență o vulnerabilitate a Statelor Unite și a aliaților săi regionali”.

Potrivit The New York Times, Republica Islamică a lansat peste 2.000 de astfel de drone de la începutul ofensivei israeliano-americane.

Mici și ușor de ascuns, aceste drone iraniene sunt deosebit de ieftine: „între 20.000 și 50.000 de dolari”. Problema este că rachetele folosite pentru a le neutraliza „valorează câteva milioane de dolari”.

În acest timp, Iranul exportă mai mult petrol ca niciodată prin Strâmtoarea Ormuz. China nu și-a pierdut apetitul pentru țițeiul iranian, pentru ea transporturile nefiind îngreunate, constată The Wall Street Journal.

”Controlul Republicii Islamice asupra acestei rute strategice de comerț cu hidrocarburi permite regimului islamic să își continue exporturile de țiței în ciuda atacurilor americane și israeliene”.

O sursă consultată de ziar afirmă că ”șapte petroliere au încărcat țiței în largul coastei iraniene începând cu 28 februarie. Numai în ultimele șase zile, navele au „încărcat o medie de 2,1 milioane de barili de petrol iranian pe zi, mai mult decât cele 2 milioane de barili pe zi pe care Iranul le-a exportat în februarie”. (Sursa: Courrier International)

De aceea, spune The Times, Iranul trebuie împiedicat să blocheze Strâmtoarea Ormuz.

„Navele de război pot proteja petrolierele vulnerabile, dar costul ar putea fi enorm, chiar dacă s-ar putea aduna suficiente nave pentru escortă. O intensificare a bombardamentelor, în special asupra locurilor de unde Iranul încă lansează rachete și drone, ar avea sens. (...) Deocamdată, o mare parte a lumii se bazează pe petrolul și gazele din Golf. Artera prin care acestea curg trebuie să rămână deschisă.” (Sursa: Eurotopics)

Citeste si„Mâna ascunsă” a lui Putin ajută probabil Iranul - ministrul apărării britanic

El País privește către Cipru, aflat pe punctul de a-și pierde statutul de insulă sanctuar.

”Păstrată până acum departe de conflictele din Orientul Mijlociu, Cipru era considerată un paradis liniștit pentru mulți expatriați din Rusia, Israel și Regatul Unit. Dar de când o dronă iraniană s-a prăbușit într-o bază britanică din sudul insulei, aceștia nu se mai simt în siguranță.

Situația nu este la fel de periculoasă ca în Dubai sau Qatar, spune directoarea unei firmei de consultanță cu sediul în Nicosia, capitala țării. Dar faptul că o dronă a reușit să se sustragă sistemului de apărare britanic a sporit incertitudinea.

Și chiar dacă viața pare să decurgă normal în Limassol, pentru moment, rezidenții străini știu că se află la doar 200 de kilometri de Liban și 260 de kilometri de Israel”.