Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Invitații emisiunii din această seară sunt domnii Eugen Ciurtin, director Institutul de Istoria religiilor al Academiei Române și Radu Vancu, scriitor și profesor universitar

Un interviu RFI pe această temă cu scriitorul Radu Vancu aici.

Citeste siJurnalistă de la „Cultura la dubă”, intimidată și hărțuită de reprezentantul legal al Ministerului Culturii și de conducerea Muzeului Enescu

Războiul din Iran a readus în discuție o problemă care devenise acută în timpul pandemiei: ce se întâmplă cu pachetele turistice care nu pot fi onorate din cauza unor evenimente neprevăzute? Un act normativ aprobat de Parlamentul European în ultima sa sesiune revizuiește normele privind pachetele de servicii de călătorie. Legislația ar urma să crească protecția turiștilor, în urma experiențelor pandemiei și a mai multor falimente importante.

După cum informează Parlamentul European, directiva, deja convenită provizoriu cu statele membre ale UE, aduce clarificări despre călătoriile și serviciile care pot fi considerate un „pachet de servicii de călătorie”, pentru ca eventualele rambursări să poate fi efectuate integral către client.

Legea introduce norme privind utilizarea voucherelor și stabilește condițiile în care clienții își pot anula planurile de călătorie fără costuri.

Utilizarea voucherelor a fost larg răspândită în timpul pandemiei. Acum, practica va fi mai clar reglementată.

Astfel, consumatorii vor avea dreptul să refuze un voucher și să solicite o rambursare în termen de 14 zile. Voucherele pot fi valabile pentru o perioadă de maximum 12 luni, iar clienților trebuie să li se ramburseze orice vouchere nefolosite integral sau parțial, precum și cele expirate.

Mai mult, companiile nu pot limita alegerea serviciilor de călătorie pentru deținătorii de vouchere.

Ce se întâmplă cu anularea călătoriilor, în caz de probleme majore?

Clienții își pot anula planurile de călătorie fără taxe sau penalități în cazul unor evenimente inevitabile și extraordinare care au loc atât la punctul de plecare, la destinație sau oriunde au potențialul de a afecta în mod semnificativ călătoria.

Cât de grave pot fi circumstanțele pentru a justifica anularea gratuită, se va determina de la caz la caz. De aceea, clienții sunt sfătuiți să urmărească recomandările oficiale de călătorie.

Atunci când primesc o plângere, operatorii trebuie să confirme primirea în termen de 7 zile și să ofere un răspuns motivat în termen de 60 de zile.

În cazul în care organizatorul călătoriei intră în faliment, clienții vor trebui să fie rambursați pentru serviciile anulate din garanția de insolvență în termen de 6 luni ( sau cel mult 9 luni pentru falimentele foarte complexe).

Termenul standard de 14 zile pentru rambursări pentru anularea călătoriei va rămâne neschimbat.

Consiliul trebuie să adopte acum legislația în mod formal. Țările UE vor avea la dispoziție 28 de luni de la data intrării în vigoare pentru a transpune noile norme în legislația națională și încă 6 luni pentru a începe aplicarea noilor dispoziții.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Patinatoarea Julia Sauter a declarat că se gândește să se retragă după ce a obținut la Milano-Cortina, cel mai bun rezultat olimpic din istoria României. Pe termen scurt nu există nicio sportivă care ar putea să-i ia locul. Totuși, tânara Andreea Lazăr, care se pregătește în Franța, ar putea merge pe urmele Juliei Sauter.

După ce a fost naturalizată, germana Iulia Sauter a reprezentat țara noastră în proba de patinaj artistic la recentele Jocuri Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina. Și a făcut-o foarte bine, deși unii oameni din sport, precum Președintele Comitetului Paralimpic, Eduard Novak, consideră că nu ar trebui ca locul 17, obținut de Iulia, adică cel mai bun rezultat olimpic din istoria României, să fie un prilej de mândrie.

La ce infrastructură are România, din punct de vedere al patinoarelor, și al condițiilor de antrenament, o clasare în primele 20 de patinatoare este de-a dreptul fabuloasă. Germania de exemplu, țara de origine a Iuliei Sauter, nu a avut nicio sportivă calificată pentru competiția individuală feminină, ceea ce i-a făcut pe nemți să regrete că au renunțat prea ușor la Julia Sauter, eliminată pe când era junioare din programul german de tineret.

Acum vom rămâne fără nicio patinatoare de top deoarece Julia Sauter, în vârstă de 28 de ani a declarat că se gândește deja la retragere. Este posibil să mai concureze un an sau doi, dar nu va mai lua parte și la calificările pentru următoarele Jocuri Olimpice, care vor avea loc peste 4 ani.

Acolo ar putea ajunge tânăra de numai 15 ani Andreea Lazăr, care se se pregătește din 2022 la Vaujany, în Franța, la academia fostului campion european Florent Amodio unde este colegă cu Ekaterina Kurakova, cea care a reprezentat Polonia la Milano-Cortina. Ea face de 4 ani naveta între România și Franța pentru a-și împlini un vis: participarea la Jocurile Olimpice din 2030, care vor avea loc exact în țara în care se antrenează.

Andreea a participat cu puțin timp în urmă la naționalele României organizate la patinoarul Ion Țiriac din Otopeni și i-a fost greu să concureze acasă în fața prietenilor și a familiei, dar a câștigat fără probleme competiția. Tânăra patinatoare va adăuga treptat săriturile triple, unele pe care le vom putea admira la următoarea mare competiție la care va participa, Festivalul Olimpic al Tineretului European, care va avea loc la Brașov în 2027, cu 3 ani înaintea Jocurilor Olimpice de iarnă din Franța.

O nouă conversație cu istoricul Claudia-Florentina Dobre care tocmai a publicat o carte intitulată „Povești de viață din comunism – Represiune și cotidian”. O lucrare care cuprinde interviuri cu 21 de femei și bărbați cu experiențe foarte diverse, intelectuali, muncitori, țărani, care povestesc despre viața lor în timpul perioadei comunistă.

Ilie Bolojan acuză PSD de „retorică tip AUR” și pe Sorin Grindeanu de minciună: „Soluții magice nu există” (Digi24) - Simulare Evaluarea Națională 2026. Proba scrisă la Limba și literatura română începe la ora 9 și durează 2 ore – regulile de examen (Edupedu) 

Primul ministru Ilie Bolojan cataloghează ieşirea PSD de duminică privind amendamentele pe care parlamentarii partidului le vor depune la legea bugetului de stat drept „o acţiune politică” prin care „încearcă să vină o retorică de tip AUR, încercând oarecum să se delimiteze de răspunderile acestei guvernări”. Bolojan consideră că modul de acţiune al PSD nu poate aduce rezultate. „Acest tip de minciuni în care încearcă să ni se pună eticheta: cei răi sunt cu bogaţii, noi suntem cu săracii, nu au niciun fundament real”, a spus Bolojan, în interviul acordat Digi24, făcând referire la scrisoarea deschisă a lui Grindeanu. 

Ilie Bolojan a vorbit despre bugetul care urmează să fie dezbătut în Parlament. „Orice chetuială trebuie acoperită de undeva – cineva pierde”, a spus premierul. „Le mulțumesc românilor că au înțeles costurile sociale, dar soluțiile magice sunt o minciună”. „Am încredere că în afară de jocuri de imagine, există oameni responsabili, care își dau seama că acest buget este maxim posibil”, mai crede Ilie Bolojan.

Cât despre prețul combustibilului, creşterea în România este mult mai mică decât la cotaţiile internaţionale sau ţările din vestul Europei. Premierul Bolojan a precizat la Digi24 că Guvernul a adoptat schema de sprijin pentru transportatori şi va face şi pentru agricultori acelaşi lucru.

Luni, 16 martie, are loc simularea probei la Limba și literatura română din cadrul Evaluării Naționale 2026, conform calendarului oficial. Elevii trebuie să fie prezenți în săli până la ora 8:30, iar proba începe la 9:00. Candidații primesc subiecte tip broșură și au posibilitatea să solicite pagini suplimentare, conform procedurii Ministerului Educației și Cercetării. 

Amintim că, la nivel național, sindicatele din Învățământ au transmis că peste 50% din profesorii membri de sindicat au decis să nu participe la simulările examenelor naționale 2026, potrivit unei informări.

Vineri, 13 martie, Ministerul Educației a transmis că în 127 de unități de învățământ nu se organizează simularea Evaluării Naționale 2026. Cele mai multe școli sunt din municipiul București și din județele Ialomița, Covasna și Vaslui, potrivit surselor Edupedu.ro.

În 40 de școli din București, peste 3.000 de elevi nu vor susține simularea Evaluării Naționale 2026, potrivit unui răspuns transmis de Inspectoratul Școlar al Municipiului București la solicitarea Edupedu.ro. 

Regizoarea și scenarista româno-americană Natalie Musteață a câștigat premiul Oscar pentru Cel mai bun scurtmetraj live-action, la cea de-a 98-a ediție a Premiilor Academiei, pentru filmul „Two People Exchanging Saliva”.

Filmul, o coproducție franco-americană lansată în 2024, propune o satiră distopică despre o societate în care sărutul este interzis, iar relațiile dintre oameni sunt supuse unor reguli absurde și represive. Prin această premisă neobișnuită, pelicula explorează teme precum dorința, controlul social și libertatea individuală.

Natalie Musteață, curator de artă, scriitoare și cineastă cu doctorat în istoria artei, s-a remarcat în ultimii ani prin proiecte aflate la intersecția dintre artă contemporană și cinema experimental.

Adevărul citează un interviu pentru www.like5.ro în care ea spunea că a crescut „într-o familie românească de artiști și disidenți” venită în SUA via Franța, că a crescut cu limba română și franceza și că familia ei avea rădăcini puternice în teatrul din România. În același interviu spunea și că se gândește adesea cum ar fi arătat viața ei dacă ar fi crescut în România.

Președintele SUA a făcut apel sâmbătă la țările care importă petrol să securizeze Strâmtoarea Ormuz, promițând asistența Washingtonului. El și-a exprimat speranța că mai multe țări, inclusiv Franța, vor trimite nave de război. Presa internațională analizează semnificația acestei cereri.

După cum comentează The Washington Post, „Capacitatea Iranului de a amenința navele din strâmtoare cu drone și mine ieftine s-a dovedit a fi o sursă de frustrare pentru Trump”.

The Wall Street Journal observă că solicitarea vine după ce joi, Donald Trump declara că operațiunile de escortă vor începe „foarte curând”. Însă, explică ziarul, „Statele Unite ezită să trimită nave de război în această strâmtoare care măsoară doar 34 km în punctul său cel mai îngust. Ofițerii navali cred că dronele și rachetele antinavă iraniene ar putea transforma strâmtoarea într-o «zonă a morții» pentru marinarii americani”.

Aceasta în timp ce, așa cum notează First Post, ”companiile de transport maritim și piețele energetice globale au fost în alertă, pe măsură ce cresc îngrijorările că perturbările din strâmtoare ar putea afecta grav aprovizionarea globală cu combustibil”.

Pe fondul acestei crize, „Rusia câștigă 150 de milioane de dolari în fiecare zi, iar Vladimir Putin culege roadele războiului din Iran”, constată Le Figaro.

Această „surpriză divină” îi determină în prezent pe comentatorii ruși să-și umfle pieptul, enumerând o listă de beneficii – economice, militare și chiar geopolitice. Acțiunile improvizate ale lui Donald Trump, de la revenirea sa la putere contribuie chiar la delegitimizarea capacității Statelor Unite de a acționa ca arbitru în rezolvarea conflictelor”, mai citim în ziarul francez.

Citeste siSUA descoperă utilitatea dronelor ucrainene, strâmtoarea Ormuz rămâne blocată

The New York Times comentează astfel situația de pe piețele petroliere: ”ceea ce se întâmplă astăzi în Iran și în regiune ar putea avea consecințe de amploare și neprevăzute.

Războiul l-ar putea încuraja și întări pe Vladimir Putin. La începutul lunii martie, Trump a relaxat unele restricții asupra exporturilor de petrol rusesc, care fuseseră impuse pentru a pune presiune pe Putin în războiul din Ucraina.

Iar creșterea prețurilor petrolului va aduce, fără îndoială, beneficii economiei Rusiei, aflate în prezent în dificultate, și mașinii sale de război.

Criza servește, de asemenea, ca o reamintire a cât de vulnerabile rămân lanțurile noastre critice de aprovizionare”.

”UE are foarte puține opțiuni pentru a limita impactul economic al războiului și pentru a preveni o recesiune”, avertizează The Conversation.

UE importă cea mai mare parte a petrolului și gazelor sale, ceea ce înseamnă că, pe lângă creșterea prețurilor, accesul și aprovizionarea ar putea fi, de asemenea, limitate de războiul din Orientul Mijlociu. Partea bună, însă, este că Europa a înregistrat o scădere constantă a consumului general de energie și o creștere a producției de energie regenerabilă. Odată cu creșterea răspândirii mașinilor electrice și hibride, mulți consumatori vor fi protejați de impacturi imediate.

La aproape două săptămâni de la începerea conflictului din Orientul Mijlociu apar efectele în economie, analizele și estimările privind evoluția viitoare. În mod vizibil, piețele au avut o dinamică negativă. O analiză publicată de agenția financiară S&P Global sintetizează evoluția mărfurilor energetice și ale produselor agroalimentare. Prețul țițeiului Brent a crescut în perioada 24 februarie-9 martie a.c. cu 41%, tariful gazului natural lichefiat destinat statelor asiatice a crescut cu 132%, iar prețul polițelor de asigurare împotriva riscurilor de transport a urcat de opt ori.

Prețul aluminiului a crescut cu 20%, iar cel al fertilizanților cu aproape 40%, ceea ce arată că efectul asupra sectorului agricol ar putea fi semnificativ. Este adevărat că prețurile materiilor prime agricole, grâu sau porumb, au crescut ceea ce, însă, pune din nou presiune asupra inflației produselor alimentare.

Totodată, analiza S&P Global arată că de la declanșarea conflictului până la sfârșitul săptămânii trecute traficul navelor prin strâmtoarea Ormuz a tins spre zero. În același timp, analiza atrage atenția că statele din Golful Persic sunt dependente la rândul lor de importuri, în special, de grâu, ulei sau zahăr. Blocarea strâmtorii obligă importatorii să folosească porturile din Marea Roșie, o variantă mai costisitoare și destul de nesigură.

Analiza este relevantă pentru că riscurile inflaționiste pun presiune acum asupra economiei mondiale. De altfel, specialiștii au început să privească atent asupra economiei americane. Părerile sunt împărțite: optimiștii văd o economie americană rezilientă, pesimiștii observă deja primele semne ale încetinirii creșterii și ale inflației.

Toți specialiștii sunt, însă, de acord că efectele războiului asupra economiei americane și mondiale vor fi dependente de durata conflictului. Deocamdată, în luna februarie a.c., economia americană a pierdut 92.000 de locuri de muncă, iar creșterea economică anualizată a fost, în ultimul trimestru al anului trecut, de numai 0,7%, la jumătate față de nivelul prognozat.

În funcție de durata conflictului, economiștii anticipează probleme mari și pentru economia americană, adică o reducere a creșterii economice și inflație. Sondajele arată că riscul de recesiune și-a dublat probabilitatea, până la 30%, iar prognozele nu exclud un preț al țițeiului care să atingă 150 de dolari barilul.

De altfel, ca întreaga economie globală și cea americană este amenințată de inflație. Dacă firmele americane producătoare de țiței și gaze naturale pot fi mulțumite cu noile cotații, consumatorii sunt afectați direct de prețul benzinei la pompă. De exemplu, economiștii americani au calculat că o creștere cu 10 dolari a prețului barilului de țiței are ca efect o creștere cu 25 de cenți a galonului de carburant.

Încrederea consumatorilor este la un nivel redus, iar costul vieții îi face pe americani să apeleze la credite. De aceea, poziția Rezervei Federale este din nou în atenție. Banca centrală a SUA va avea marți și miercuri ședința de politică monetară.

Acum, mai mult ca în ultimele luni, guvernatorii Rezervei Federale sunt în dubiu: să scadă sau nu nivelul dobânzii, care se află în acest moment în intervalul cuprins între 3,50% și 3,75%? Din nou, banca centrală americană caută echilibrul între decizia care să ducă la scăderea inflației fără să afecteze creșterea economiei și crearea de noi locuri de muncă.

În interiorul Rezervei Federale sunt două curente de opinie, cel al așa-numiților „șoimi” care sunt prudenți în luarea deciziilor și „porumbeii”, susținători ai măsurilor de creștere a economiei și de încurajare a înființării de noi locuri de muncă și deci promotori ai scăderii dobânzilor. Președintele Trump știm cum vede politica monetară, respectiv își dorește o cât mai rapidă scădere a dobânzii. Numai că în acest climat complicat și în fața pericolului de creștere a inflației, decizia Rezervei Federale americane ar putea fi o amânare a reducerii dobânzii cheie.

O privire asupra evoluției României de la anularea alegerilor până azi.

Ovidiu Nahoi în dialog cu scriitorul și jurnalistul Răsvan Popescu.

Criticile față de activitatea președintelui Nicușor Dan încep să se adune din partea vocilor care l-au susținut în campania electorală. Unii acuză comunicarea ineficientă și lentoarea deciziilor.

Mulți invocă lipsa de claritate morală, delimitarea insuficientă față de ideologia MAGA și angajamentul insuficient față de valorile europene. Pentru alții, președintele greșește atunci când consideră prezența PSD în coaliție drept inevitabilă. Sunt aceste critici justificate?

Ovidiu Nahoi discută cu Oana Marinescu, expert în comunicare, Paul Palencsar, jurnalist, și Cristian Preda, profesor de științe politice.

De la prezența la Consiliul pentru Pace la absența de la Kiev. Cum se vede politica externă a președintelui Nicușor Dan?

Ovidiu Nahoi discută cu Oana Popescu Zamfir, analist de politică externă, director GlobalFocus Center și Marco Badea, jurnalist, Explicativ.ro.