Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, spune la RFI că măsurile de austeritate ale Guvernului nu au funcționat. El speră că amendamentele PSD la bugetul de stat pe 2026 vor trece de Parlament, în ciuda opoziției PNL și USR.

Daniel Zamfir, despre bugetul pe 2026: ”Noi ne dorim foarte tare ca bugetul să treacă în Parlament cu amendamentele pe care le-am propus (...). Aceste măsuri nu au neapărat o conotație ideologică, aceste măsuri sunt absolut necesare, în primul rând, pentru că există o mare categorie a populației și aici vorbim de vreo 3,5 milioane de oameni, care sunt într-o situație dificilă, din cauza măsurilor de austeritate care nu și-au făcut efectele”.

Despre disputele din coaliție: ”PSD nu va depune moțiune împotriva Guvernului din care face parte. PSD, dacă partidul va decide să nu continue în această formulă, coaliție de guvernare și mai ales cu acest prim-ministru, PSD se va retrage din coaliția de guvernare și urmează ulterior pașii care urmează să fie făcuți”.

Despre un eventual Guvern cu AUR: ”Toate speculațiile în legătură cu un Guvern cu AUR sunt excluse, am spus-o, a spus-o și președintele partidului de nenumărate ori, nu vrem să facem nici un Guvern cu AUR”.

Ambasadorului rus, convocat la MAE pentru o notă de protest, i s-a pus în față o sticlă cu apă poluată cu petrol din Nistru. Uniunea Europeană și România trimite asistență de urgență Republicii Moldova pentru curățarea râului Nistru, poluat după bombardamentele Rusiei în Ucraina. La Chișinău, o organizație neguvernamentală, Asociația Promo-LEX, a depus un denunț la Procuratura Generală privind poluarea masivă a râului.

- Iașiul a trimis în această dimineață zeci de cisterne cu apă pentru locuitorii din Bălți. Nistrul alimentează cu apă mai multe orașe și localități, în total aproximativ 80% din populația țării. Alimentarea cu apă a fost oprită pentru mai multe localități din nordul Republicii Moldova, în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei. Cum se descurcă însă locuitorii din Bălți, care stau a cincea zi fără apă la robinete? O relatare semnată de Denis Chirtoca.

- Autoritățile de la Chișinău luptă pe două fronturi: încearcă să curețe apa din Nistru, dar luptă și în uriașul război hibrid. Ne explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Miniștrii UE se reunesc la Consiliul Afaceri Generale al Uniunii Europene, la Bruxelles, pentru a discuta extinderea Uniunii, bugetul pe termen lung și răspunsul la războiul din Orientul Mijlociu.

- Centrul de Coordonare a Răspunsului la Urgențe al Uniunii Europene (ERCC) a activat serviciile de imagistică satelitară pentru a sprijini monitorizarea scurgerilor de petrol din Nistru.

- O dronă a survolat în această noapte teritoriul Republicii Moldova.

- Invitatul Moldova Zoom este istoricul Virgiliu Bărlădeanu, cu care a stat de vorbă la Bălți Denis Chirtoca, despre campania Cultură, Memorie și Recunoștință a Ministerului Edicației, menită să readucă în discuțiile publice experiențele istoriei recente ale Republicii Moldova, de la războiul de pe Nistru din 1992 la deportările și foametea organizate de regimul sovietic.

Miniștrii UE se reunesc astăzi la Consiliul Afaceri Generale al Uniunii Europene, la Bruxelles, pentru a discuta extinderea Uniunii, bugetul pe termen lung și răspunsul la războiul din Orientul Mijlociu.

Potrivit Politico, UE oferă statelor candidate, printre care Ucraina și Republica Moldova, acces mai devreme la cerințe și pași de aderare, chiar dacă negocierile oficiale sunt blocate sau încetinite.

Ideea, denumită „front-loading”, urmărește să le ofere celor două state candidate un avans în negocierile de aderare, în pofida demersurilor continue ale premierului ungar Viktor Orbán de a bloca procesul.

„Mesajul este clar”, a declarat publicației un diplomat european de rang înalt. „Ucraina și Republica Moldova avansează decisiv pe drumul lor european, iar viitorul lor este în Uniunea Europeană.”

***

România este implicată activ în eforturile de curățare a râului Nistru din Republica Moldova, afectat de scurgeri de produse petroliere după bombardamentele Rusiei în Ucraina. O echipă mixtă moldo-română instalează filtre în apropiere de orașul Soroca din nord, pentru a preveni scurgerea poluanților spre sud, dar și în zona stației de pompare care asigură cu apă capitala Chișinău.

Ministrul Mediului din Republica Moldova, Gheorghe Hajder, subliniază că „vinovatul exclusiv pentru poluarea fluviului este Federația Rusă”. Acesta a spus că România a acordat asistență din primele ore ale episodului de poluare.

Ministra Mediului de la București, Diana Buzoianu, a declarat că a fost dată o decizie a Consiliului Național pentru Situații de Urgență, pentru a mobiliza materialele necesare curățării râului Nistru. „Vom continua ajutorul cu oameni și cu resurse materiale”, a declarat Diana Buzoianu.

***

Guvernul de la Chișinău a instituit stare de alertă pe Nistru și a cerut activarea Mecanismului de Protecţie Civilă al Uniunii Europene.

Ca răspuns la acest demers, Centrul de Coordonare a Răspunsului la Urgențe al Uniunii Europene (ERCC) a activat serviciile de imagistică satelitară ale Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă (EMSA) pentru a sprijini autoritățile din Republica Moldova în detectarea și monitorizarea scurgerilor de petrol din râul Nistru, anunță Delegația UE la Chișinău, într-un comunicat citat de Moldova 1.

Deși inițial autoritățile au anunțat că volumul produselor petroliere ajunse în râu ar fi de aproximativ o tonă și jumătate, ministrul Mediului spune că volumul ar putea fi și de zeci de ori mai mare decât estimarea inițială.

***

„Împreună cu statele noastre membre, Comisia Europeană este pregătită să ofere sprijin prin mecanismul de protecție civilă al UE.”, a scris pe platforma X Comisara pentru Extindere, Marta Kos. „Atacul Rusiei asupra hidrocentralei Novodnistrovsk din Ucraina a poluat Nistrul, o sursă vitală de apă potabilă pentru majoritatea cetățenilor din Moldova. Acest lucru ne reamintește că războiul Rusiei nu se oprește la granițele Ucrainei. Suntem solidari cu Republica Moldova”, a mai scris Marta Kos.

Iar Înalta reprezentată a UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, a declarat la Bruxelles într-o conferință de presă că Rusia continuă să-și extindă războiul asupra vecinilor. „Atacurile Rusiei asupra hidrocentralei ucrainene amenință să contamineze aprovizionarea cu apă a Moldovei. Sprijinim Moldova cu ajutor pentru echipamente și imagini prin satelit”, a declarat Kaja Kallas.

***

Ministerul de Externe de la Chișinău l-a convocat în  această dimineață pe ambasadorul desemnat al Rusiei, Oleg Ozerov, pentru a-i înmâna o notă de protest în legătură cu poluarea râului Nistru, în urma bombardamentelor Rusiei în Ucraina. Ambasadorului i s-a pus în față, în loc de apa obișnuită de la protocol, o sticlă de apă din Nistru poluată cu produse petroliere.

„Au fost puse în pericol în mod inadmisibil securitatea resurselor noastre naturale și alimentarea cu apă a cetățenilor. Rusia poartă întreaga responsabilitate. Condamnăm ferm atacul asupra Complexului Hidroenergetic „Novodnestrovsk” din Ucraina”, au comunicat autoritățile moldovene ambasadorului rus.  

***

Poliția de Frontieră anunță că, în această noapte, în jurul orei 01:30, o dronă de tip Shahed a survolat Republica Moldova în zona localității Olănești, pe direcția Iaskî (Ucraina) – Crocmaz (Republica Moldova). „Zona este monitorizată de către autoritățile competente, iar până la acest moment nu au fost identificate obiecte sau elemente care să prezinte pericol pentru securitatea cetățenilor”, precizează Poliția de Frontieră.

Acum câteva zile, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost survolat neautorizat de un alt obiect aerian, posibil o dronă de tip Shahed, care ar fi dispărut de pe radare în regiunea Cimișlia, în apropierea localității Troițcoe, o localitate din centrul țării.

***

Ministerul Energiei anunță că Republica Moldova continuă să-și asigure aprovizionarea cu carburanți în regim normal, stocurile actuale fiind suficiente pentru 22 de zile la benzină și 11 zile pentru motorină. Importurile prin Portul Giurgiulești și prin punctele vamale terestre de la Leușeni și Ungheni au crescut semnificativ, subliniază oficialii moldoveni.

Pădurea Verde – Behela Bega este o pădure urbană valoroasă din Timișoara care înconjoară malurile canalului Bega și adăpostește arbori, arbuști și o diversitate bogată de plante și animale, oferind locuitorilor un refugiu verde în mijlocul orașului.

Inițiativa Asociației Bio-Team își propune să protejeze această zonă de dezvoltări dăunătoare și să o transforme într‑un spațiu natural urban conectat cu orașul, cu poteci, locuri de observare a naturii și oportunități de recreere și educație ecologică. 

Dacă ești prin Timișoara, fă o plimbare prin Pădurea Verde – Behela Bega, descoperă trilurile păsărilor și liniștea copacilor și susține protejarea acestui colț de natură urbană.

Jurnal de știri

De ce planul PSD de a-l da jos pe Bolojan este o idee proastă / Există o soluție mai bună pentru a lua înapoi voturile AUR (G4Media) - Dezmățul primarilor pe bani publici continuă. Edilii vor toca 18 miliarde de lei în 2026, deși Curtea de Conturi le-a găsit nenumărate nereguli (Libertatea) - Raportul OCDE despre România 2026: între festivismul guvernamental și nota de plată a realității (Economedia)

Permisiunea acordată avioanelor americane de a folosi bazele aeriene din România a atras atenția Teheranului. Specialiștii consultați de „Adevărul” analizează acum posibilele represalii ale Iranului.

Orice lansare de rachete, spune generalul (r) Virgil Bălăceanu, care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei, este depistată prin sistemul satelitar militar al NATO, al SUA. Informația ajunge prima dată la comandamentul operațional aerian al NATO de la Rammstein. În următoarele 1-2 minute, se stabilește traiectoria și ținta probabilă. În următoare 3-5 minute se dă comanda pentru doborâre.

Ca atare, conchide Bălăceanu, „probabilitatea ca una sau două sau trei rachete să ajungă în spațiu aerian al României, survolând Marea Neagră, este extrem de scăzută, este către limită, se duce către imposibil.” 

La rândul lui, comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, cu peste două decenii de experiență în intelligence, susține pentru „Adevărul” că era de așteptat o reacție a Iranului după anunțul privind folosirea bazelor românești în scopuri logistice de avioanele americane.

Comandorul susține că România nu este singurul stat care și-a deschis bazele pentru avioanele americane. „În fond, toate statele care au acorduri cu Statele Unite au acceptat prezența trupelor americane pe teritoriul lor.”

Dorin Toma, fost șef al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, este de părere că declarațiile purtătorului de cuvânt al MAE iranian nu au o foarte mare relevanță, în contextul în care statele din Golf au fost atacate de Iran fără nicio declarație prealabilă.

PSD pare mai departe convins că premierul Ilie Bolojan este marea lor problemă. În continuare, liderii partidului plănuiesc cum ar putea scăpa de el cât mai repede. Potrivit surselor G4Media, pesediștii iau în calcul mai multe variante: de la retragerea miniștrilor din guvern, dacă valul de amendamente la proiectul de buget pică în Parlament, până la chiar o moțiune de cenzură împotriva propriului guvern. Sorin Grindeanu nu știe însă ce vrea președintele Nicușor Dan. De la Cotroceni n-a venit, se pare, niciun semnal.

Ideea răsturnării premierului Bolojan este proastă din mai multe motive. A declanșa acum o criză politică, cu două războaie în desfășurare — unul la graniță, în Ucraina, și celălalt în Orientul Mijlociu — ar fi o probă de iresponsabilitate politică. Populația este îngrijorată, pe bună dreptate, de prețurile la carburanți, la energie și se teme mai mult ca niciodată pentru ziua de mâine. Partidul care aruncă acum țara în haos va plăti un preț politic mare.

Guvernul a întâmpinat noul raport al OCDE (16 martie 2026) cu reflexul deja consacrat al auto-felicitării. Încă o confirmare că România a făcut progrese, că se apropie de standardele occidentale, că șantierele se văd, că economia duduie și că reformele sunt ca și făcute. Numai că, citit cu atenție, documentul nu este o medalie, ci o radiografie a unui suferind. Iar radiografiile serioase nu aplaudă, ci arată fisurile. OCDE recunoaște explicit că România a recuperat masiv din decalajele de venit și productivitate, dar tocmai această parte pozitivă este urmată îndeaproape de avertismente de luat în seamă,  precum creștere economică încetinită, inflație încă ridicată, deficit bugetar exploziv, datorie publică în urcare, competitivitate erodată de salarii care au crescut mai repede decât productivitatea, absorbție întârziată a fondurilor europene și o administrație care continuă să funcționeze fragmentat și impredictibil. Cu alte cuvinte, raportul spune că România a urcat mult, dar a început să urce strâmb.

Continuarea, în Economedia.

După ce a majorat taxele în două rânduri pentru românii de rând pentru a salva deficitul bugetar, Guvernul continuă să aloce bani pentru investițiile primarilor și lucrări îndoielnice.

Proiectul de buget al României pe anul 2026, analizat de Libertatea, arată pentru acest an finanțări masive, în valoare totală de 18,2 miliarde de lei, pentru autoritățile locale, prin intermediul bugetului Ministerului Dezvoltării. Acesta este condus de către Cseke Attila de la UDMR.

Anul trecut, Curtea de Conturi a devoalat faptul că 87% din bugetul Ministerului Dezvoltării se ducea pe programe de dezvoltare locală.

Instituția recomanda atunci auditarea acestor programe și instituirea unor criterii clare de acordare a banilor. În plus se cerea terminarea investițiilor deja începute înainte de a demara altele noi.

Schimbare de lider după prima etapă din play-off în Superligă. Rapid este pe primul loc după victoria din derbiul cu Dinamo. Universitatea Cluj a urcat pe locul 2, iar surpriza FC Argeș ține aproape

Aliații Americii sunt reticenți în a se angaja în misiunea de escortă propusă de președintele Donald Trump pentru Strâmtoarea Ormuz. În acest timp, costurile războiului se acumulează, observă comentatorii presei internaționale.

După cum precizează The Wall Street Journal, citând surse oficiale ”până în prezent nu au apărut angajamente ferme, dar Casa Albă intenționează să anunțe încă din această săptămână că mai multe țări au fost de acord să se alăture misiunii de escortă”.

The Independent notează la rândul său că ”mai multe țări au respins până acum apelul, în ciuda îngrijorărilor crescânde cu privire la impactul închiderii strâmtorii asupra economiilor globale. În Regatul Unit se spune că miniștrii elaborează în schimb planuri de trimitere a unor drone de dragare a minelor în strâmtoare”.

Analizând costurile războiului, The Boston Globe, notează că primele șase zile i-au costat deja pe contribuabilii americani 11,3 miliarde de dolari”.

„Racheta Tomahawk care ar fi ucis zeci de eleve iraniene în sălile lor de clasă din Minab chiar în prima zi a războiului a costat 2,5 milioane de dolari. Administrația americană a indicat pe 13 martie că va investiga această chestiune, precizează Courrier International.

Citeste siRadu Miruță, ministrul Apărării: Iranul ne amenință cu consecințe politice și juridice, nu militare

În timp ce o analiză a France Info arată cum acest război amenință economia europeană, precum și strategia europeană față de Ucraina.

”Din 2022, Uniunea Europeană a mobilizat zeci de miliarde de euro pentru a sprijini Kievul. Dar dacă atenția politică, militară și bugetară se îndreaptă către Orientul Mijlociu, riscul dispersării resurselor este evident. În cercurile diplomatice, aceasta se numește efectul de eclipsă”.

În acest timp, Donald Trump acuză instituțiile media americane de trădare, citim în The New Republic.

Trump l-a lăudat pe comisarul Comisiei Federale de Comunicații, Brendan Carr, pentru că a pus sub amenințare „licențele unora dintre aceste organizații de știri considerate de președintele american ”corupte și extrem de nepatriotice”.

”Președintele atacă de mult timp instituțiile media, dar utilizarea acestei comisii ca armă în al doilea mandat al său adaugă motive de îngrijorare. Sub mandatul lui Carr,Comisia a atacat mai multe rețele TV, inclusiv NBC, ABC și CBS”.

În sfârșit, Arabia Saudită ar putea găsi o cale de a ocoli blocada iraniană: o conductă de petrol de 1.200 de kilometri care transportă acum cea mai mare parte a exporturilor de petrol către Golf, notează site-ul web Middle East Eye.

Însă portul Yanbu, de la Marea Roșie, unde se termină conducta, pare a fi depășit și rămâne vulnerabil la potențiale atacuri houthi.

Până în prezent, houthii nu sunt implicați în  război. Un armistițiu fragil între houthii și Arabia Saudită a rezistat aproape trei ani. Experții susțin că houthii ar putea fi reticenți în a relua ostilitățile, dar rămân un atu pentru Iran.

Președintele României și premierul caută soluții pentru rezolvarea crizelor. Pe de o parte, criza energetică actuală, pe de altă parte, deficitul comercial. Consultările pe aceste teme cu reprezentanții unor companii nu pot fi decât binevenite.

În ultimele zile, premierul și președintele țării au avut întâlniri cu reprezentanții câtorva companii mari din România din domenii total diferite. De exemplu, cu o săptămână în urmă, premierul Ilie Bolojan a avut o întrevedere confidențială cu președintele-director general al grupului german Schwarz.

Compania Schwarz deține în România și în lume două rețele comerciale importante. Cele două branduri sunt pe primele locuri în ceea ce privește cei mai mari importatori în România. De asemenea, conform Ziarului Financiar, grupul Schwarz are și 23 de fabrici de procesare a alimentelor. O situație extrem de rară pentru o firmă de retail, în sensul că toate celelalte rețele comerciale se limitează la activitatea de distribuție și comercializare, nu și la producție.

Schwarz este o excepție: a dezvoltat în Germania unități de producție pe care le folosește pentru fabricarea produselor marcă proprie care sunt distribuite în magazinele din întreaga Europă.

Nu știm ce s-a discutat la întâlnirea pe care premierul a avut-o cu CEO-ul grupului Schwarz, pentru că temele au rămas confidențiale, dar pe surse, „Ziarul Financiar” a aflat că premierul Bolojan a adus în discuție posibilitatea ca grupul german să construiască în România o fabrică sau mai multe.

Ideea este bună. Cu câțiva ani în urmă, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României avea o idee pentru a reduce deficitul balanței comerciale. Propunerea era ca oficiali ai statului român să discute cu principalii importatori în România pentru a încerca să îi convingă să deschidă o fabrică în țară.

Nu știm dacă premierul Bolojan și-a adus aminte de propunerea șefului Camerei de Comerț sau a fost o inițiativă a prim-ministrului, cert este că ideea unei întâlniri a fost bună. Într-un moment în care Comisia Europeană caută soluții legislative pentru o așa-numită întărire a poziției fermierilor pe lanțul de aprovizionare cu produse agro-alimentare, într-un moment în care, de asemenea, ministrul agriculturii s-a dus la întâlnirea Agrifish cu câteva propuneri absurde, precum plafonarea mărcilor proprii în magazinele de retail modern.

Chiar dacă sunt vizibile presiunile pentru schimbarea legislației, Ilie Bolojan a ținut să se întâlnească cu un important manager al grupului german. Vom vedea dacă întâlnirea premierului cu CEO-ul companiei va avea rezultate sau nu, dar ideea premierului a fost binevenită.

Și președintele țării, Nicușor Dan, a avut ieri discuții cu reprezentanții OMV și ai companiei românești Petrom. Desigur, agenda publică a întâlnirii a inclus temele așteptate, cum sunt exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră sau securitatea aprovizionării, dar contextul conflictului din Orientul Mijlociu este cu totul special.

Indiferent de speculațiile care se pot face pe tema unor astfel de întâlniri, ele sunt corecte, pentru că într-o criză precum cea energetică pe care o traversăm în acest moment soluțiile trebuie să vină printr-un parteneriat public-privat. Administrația și companiile din domeniu au în mod egal o responsabilitate pentru a asigura, pe de o parte, ritmicitatea aprovizionării și, pe de altă parte, prețuri rezonabile. De aceea, dialogul dintre decidenții de la vârful statului român și reprezentanții companiilor este absolut necesar.

Este foarte probabil ca în unele zone ale societății să existe o reacție negativă față de întâlnirile președintelui și ale premierului cu reprezentanții unor companii. Dar, indiferent de opiniile contrare faptul că politicienii de la vârful statului se consultă în situații de criză cu mediul de afaceri este un pas înainte. Primul pas pentru găsirea unor soluții bune.

Jurnal de știri