Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Deputata PNL Alina Gorghiu declară că partidul ei nu va ieși din coaliția aflată la guvernare. Ea speră că bugetul pe 2026 va ieși din Parlament într-o formă cât mai apropiată de cea din Guvern.

Alina Gorghiu, despre poziția PSD pe buget: ”E dificil să vrei să vrei să fii și la guvernare și în Opoziție, pentru că în aceste condiții îți lipsește uneori coerența și responsabilitatea și lumea vede acest dublu discurs politic pe care astăzi colegii din PSD îl au”.

Deputata pledează pentru un buget responsabil: ”Noi, cei din PNL, rămânem concentrați pe acest obiectiv esențial pe care l-am anunțat, adoptarea unui buget pe care ni-l dorim credibil și responsabil”.

Despre eventuala rupere a coaliției: ”Ne facem foarte rău cu toate speculațiile și sursele care merg spre presă. Am auzit ideea dezbătută deja public pe toată media că PNL ar pregăti ieșirea de la guvernare, că premierul este aproape gata să-și dea demisia. Vreau să vă spun că nu este nimic mai fals. În Biroul Executiv la care eu și încă 20 și ceva de colegi am participat luni nu s-a discutat așa ceva”.

În opinia sa, ”nu se pune problema ieșirii PNL de la guvernare, avem o responsabilitate politică mai importantă decât calcule electorale”.

Anul Nadia Comăneci a fost marcat de fosta mare gimnastă printr-o vizită de trei zile la Bruxelles (16-18 martie) unde s-a întâlnit cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și a participat la conferința „European Values and Excellence: The Legacy of Nadia Comăneci, 50 Years On”. Nadia Comăneci a ținut o pledoarie pentru sport și pentru dezvoltare prin sport, pentru îndrumarea copiilor să-și găsească drumul,

La 50 de ani de la momentul în care a primit nota maximă în gimnastică la Jocurile de la Montreal, dând peste cap la propriu aparatele de notat, Nadia Comăneci a fost invitată la Bruxelles, în Parlamentul European, pentru o serie de evenimente dedicate Anului Nadiei, care reunesc legende ale sportului românesc, factori de decizie europeni, autorităţi române şi tineri sportivi care duc mai departe spiritul excelenţei.

Evenimentul a pornit de la ideea lui Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, care a susținut la nivel continental, de-a lungul anilor, inițiative legate de sport. I s-a alăturat Dragoș Benea, președintele Comisiei REGI din Parlamentul European. Din partea Comitetului Olimpic și Sportiv Român a fost prezent președintele Mihai Covaliu, iar de la Agenția Națională  Thomas Moldovan, vicepreședinte ANS.

Nadia a fost însoțită de foști mari sportivi ai României cum ar fi Ana Maria Brânză, Simona Amânar, Cătălina Ponor, Andreea Răducan, atleta Constantina Diță, Marius Urzică și Marian Drăgulescu,dar și o serie de tineri sportivi din Onești. Marea noastră gimnastă s-a întâlnit luni cu preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, căreia i-a oferit o eşarfă, un tricou, dar şi o carte despre performanța în sport. Metsola a fost impresionată de Nadia, căreia i-a mulțumit că a inspirat generații de femei și fete din întreaga Europă

A doua și ultima zi a evenimentului dedicat Nadiei Comăneci și acestui an aniversar la Bruxelles, la Parlamentul European, a avut loc o conferință de aproape două ore, în care gimnasta-simbol a vorbit liber și natural, o pledoarie pentru sport și pentru dezvoltare prin sport, pentru îndrumarea copiilor să-și găsească drumul, aptitudinile în acest fel. Nadia a fost impresionată de primirea care i s-a făcut la Bruxelles :

 „Este un moment istoric și pentru mine. În anul istoric „Nadia” am făcut și acest pas. Mă bucur că am putut să văd ceva despre care auzisem și pe care îl văzusem la știri. Făcând acest pas, ne gândim cum să colaborăm pentru a integra și sportul României. Mă bucur că am alături reprezentanți din generații diferite ale gimnasticii”, a spus Nadia Comăneci.

Nadia Comăneci, a făcut o călătorie printre amintiri la Parlamentul European

„N-am știut, până la șase ani, când am intrat într-o sală de gimnastică pentru prima dată, că ani mai târziu ne vom întâlni cu toată lumea, cu cei care sunt lideri în ceea ce fac”, și-a început ea speech-ul, adresându-se membrilor Parlamentului European prezenți și nu numai.

Marea gimnastă a subliniat importanța sportului.

„Și cât de important a fost pentru mine și este sportul, pentru că acest cerc pe care-l avem astăzi aici se datorează faptului că ne-am conectat prin sport. Mă gândesc la micuța fetiță de șase ani, care avea și această mică încăpățânare de a descoperi, și curajul de a nu se teme în momentul în care intri pe niște drumuri pe care nu le cunoști. A descoperi aceste drumuri, care erau extrem de importante pentru mine. Și am vrut să fac acest lucru prin gimnastică”, a adăugat ea.

Nadia a ținut să amintească faptul că s-a născut în România, iar antrenorii pe care i-a avut, familia, țara, toate au ajutat-o să fie ceea ce este astăzi.

 „Este baza valorilor pe care le-am învățat în România. Și știm foarte bine cât de importante sunt aceste valori care te ajută mai târziu în viață, în a te disciplina, a te ridica atunci când greșești. Pentru că în sport cazi de mai multe ori decât reușești”, a asigurat ea. „Și trebuie să găsim un pod de conexiune cu toată lumea prin sport”.

Nadia a continuat: „Aș vrea să mă uit în spate puțin, la unele gimnaste care s-au ridicat de la Onești, care, după cum vedeți, și-au făcut freza, ca a mea de la Montreal, cu codiță de cal și au un fel de costum de prezentare de la Montreal. Sunt onorată, simt o gratitudine enormă. Ca să ajungi aici este foarte multă muncă, e adevărat. Dacă ar fi ușor, toată lumea ar fi campion olimpic. Sportul te ajută să navighezi în viață. Nu poți controla anumite lucruri pe care nu le știi și va trebui să le înveți, și le înveți mult mai bine prin sport.”

Legea bugetului pe 2026 ajunge astăzi în plenul Parlamentului. Noi dezbateri, după două zile de tensiuni (HotNews) - Momentul adevărului pentru PNL. Ce pierde și ce câștigă din mazilirea lui Bolojan – ANALIZĂ (Cotidianul) - Recoltă pestriță de procurori șefi: ce spun avizele CSM despre selecția făcută de ministrul Justiției (G4Media) - Piața motorinei se inflamează. România trebuie să-și revizuiască radical sursele de alimentare (Profit.ro)

Prima zi de dezbateri parlamentare a reliefat – și întețit – tensiunile dintre partidele de guvernământ. Pe fondul nemulțumirilor față de intenția PSD de a depune amendamente la bugetul adoptat de guvernul de coaliție săptămâna trecută, surse din PNL au declarat pentru HotNews că liberalii vor avea în weekend o ședință de Birou Politic Național pentru a stabili dacă vor mai rămâne sau nu la guvernare. O consultare internă similară a fost anunțată și în rândul social-democraților.

Contrele dintre partidele din coaliție au continuat și marți, atât între PSD și USR, cât și între PSD și PNL. Social-democrații au reușit, cu sprijinul AUR, să treacă o parte dintre amendamentele din „pachetul social” pe care l-au cerut cu insistență, însă în unele cazuri au rămas fără susținerea formațiunii de opoziție.

Ședința de marți a durat în jur de 14 ore, iar discuțiile din comisiile reunite de buget-finanțe vor fi reluate – și se vor încheia – miercuri.

Tot miercuri, de la ora 16:00, dezbaterile asupra bugetului de stat pentru 2026 se vor muta în plenul Parlamentului.

Votul plenului asupra bugetului urmează să aibă loc joi, când amendamentele adoptate în aceste zile în comisii vor fi supuse testului final.

Jurnalistul Radu Soviani observă că proiectul de buget de stat, aprobat cu întârziere de patru luni de către Guvern, ajunge la vot în Parlament, după o „dezbatere publică” de trei zile.

• Cum să susții tu că inflația va fi de doar 3,6% în anul 2026, în condițiile în care în doar două luni (ianuarie și februarie 2026 – fără „efectele Iran”), rata inflației în România a fost de 1,5% (anualizat spre 9%), iar rata inflației în ultimele 12 luni a fost de 9,3%?
• Cum să fundamentezi tu că toate ramurile economiei vor crește în anul 2026, în condițiile în care doar în luna ianuarie 2026 rata șomajului a făcut un salt de la 6% la 6,3%, iar dobânzile au ajuns din nou la 7,4%?
• Cum să susții tu că industria va fi unul dintre motoarele creșterii economice de unu la sută în 2026, în condițiile în care recesiunea se adâncește în 2026, inclusiv în urma scăderii producției industriale? Datele prezentate de Institutul Național de Statistică arată că în ianuarie 2026 față de decembrie 2025, producția industrială a scăzut cu -7,3%, iar față de acum un an cu -3,9%.

Integral în Libertatea.

Pentru unii liberali ar fi tentant să scape de Ilie Bolojan. Clientela de partid și primarii ar răsufla ușurați. Nu ar mai avea în coaste un om care s-a angajat să reducă deficitul și chiar se ține de treabă. E drept, cu prețul unei austerități care lovește nu doar în populație, ci și în rețelele de partid. Ar fi însă și la fel de avantajos, pe cât este de tentant?

Dacă liberalii vor forța demiterea lui Ilie Bolojan, vor pierde avantajul de a avea un prim-ministru mână de fier, care nu stă drept în fața social-democraților. Nu au mai avut acest privilegiu de mult. De ani de zile, PNL a coabitat cu PSD ca să fie la guvernare și a dat apă la moară tuturor mofturilor social-democrate.

Prin demiterea lui Bolojan, liberalii și-ar putea asigura rămânerea la guvernare și locurile din Parlament. Totul în contextul în care PSD amenință inclusiv cu alegeri anticipate numai să scape de Bolojan. Anticipatele nu ar aduce niciun avantaj nici PNL, nici PSD, nici USR. Cu scorurile de acum din sondaje, cele trei partide ar risca să fie minoritare într-un Parlament dominat de autointitulații suveraniști. Dacă PSD ar merge până în pânzele albe, ceea ce e puțin probabil totuși, mulți liberali și-ar pierde locurile călduțe din Parlament. Așadar, interesul lor este să stingă focul înainte de gesturi extreme și înainte ca nervii social-democraților să dea în clocot.

Pe larg în Cotidianul.

Audierile din fața Secției pentru procurori a CSM a candidaților pentru cele mai înalte funcții din Parchete s-au soldat cu un tablou extrem de divers al candidaților. Atât de divers, încât se pune întrebarea care or fi fost criteriile după care ministrul Justiției a operat selecția celor care au trecut de comisia ministerului și au ajuns în fața CSM.

Jurnalistul Liviu Avram, G4Media, scrie că avem doi candidați care au obținut aviz pozitiv cu unanimitate: Codrin Miron, candidat la funcția de șef al DIICOT, și Viorel Cerbu, aspirant la poziția de șef al DNA.

La polul celălalt, avem doi candidați care s-au prezentat lamentabil, după toate criteriile, la interviurile din fața CSM: Cristina Chriac, pentru funcția de procuror general al României, și Gill-Julien Grigore-Iacobici, pentru cea de procuror șef adjunct DIICOT.

Ambii au fost avizați negativ cu scoruri de 1-5 – practic tot unanimitate, dat fiind că singurul care a votat în favoarea lor a fost cel care i-a și propus, ministrul Justiției Radu Marinescu.

Între cele două categorii de mai sus s-au plasat candidații la funcția de procuror șef adjunct al DNA.

Următoarea mișcare aparține ministrului Justiției. Acesta are două opțiuni: fie renunță la propunerile avizate negativ și reia procedura pentru acele poziții, fie îi cheamă pe cei avizați negativ la un nou interviu și trimite totuși propunerile președintelui Nicușor Dan. Deocamdată, din declarațiile sale publice, ar înclina spre a doua variantă.

Și mai rămâne, desigur, marea necunoscută: ce va face președintele Nicușor Dan.

România, care-și acoperă peste o treime din consumul de motorină din importuri, va trebui să-și înlocuiască aproape în totalitate sursele de aprovizionare, în ultimele luni majorându-și considerabil expunerea pe diesel-ul provenit din Golf, devenit indisponibil de la blocarea de facto a Strâmtorii Ormuz, ca urmare a declanșării războiului din Iran.

Dacă în 2025 o pătrime din motorina importată de România provenea din Arabia Saudită, în ultima lună premergătoare declanșării conflictului din Iran, februarie, acest procent a ajuns la 54%, relevă analiza Profit.ro.

În februarie,  peste jumătate din diesel-ul descărcat în terminalele din Constanța a provenit din Arabia Saudită, care a fost responsabilă pentru o cantitate de 195 mii tone, din totalul de 360 mii tone importat de România.

Nu toată motorina descărcată la Constanța este alocată pieței interne, de aici alimentându-se și Ucraina și, posibil, și Republica Moldova. 

Comisarul european responsabil pentru Tineret, Cultură și Sport, Glenn Micaleff își exprimă îngrijorarea, pe fondul tensiunilor geopolitice în creștere. Într-o declarație pentru Politico, responsabilul european l-a criticat dur pe șeful FIFA Gianni Infantino, reproșându-i că mai are multe de făcut până la a putea garanta siguranța și securitatea fanilor care merg la Cupa Mondială din această vară.

Micallef s-a întâlnit cu Infantino la Bruxelles luna trecută și l-a îndemnat pe liderul fotbalului mondial să ajute la protejarea fanilor. Comisarul spune acum că nu a mai existat nicio comunicare din partea FIFA, în ciuda faptului că UE și-a reiterat îngrijorările.

„Acesta a fost primul și singurul meu schimb de replici cu președintele Infantino. I-am cerut să-i asigure pe cei care călătoresc la Cupa Mondială în ceea ce privește siguranța lor. Nu a existat niciun fel de răspuns ulterior”, a spus Micaleff.

El afirmă că tensiunile geopolitice crescute din ultimele săptămâni ar necesita o reînnoire a asigurărilor pentru toți cei care călătoresc la Cupa Mondială.

Mai ales că – spune comisarul european - una dintre gazdele acestui mare eveniment sportiv este parte într-un război.

Ca răspuns, un purtător de cuvânt al FIFA a declarat că siguranța și securitatea sunt „prioritatea principală” a organizației, însă comisarul european consideră că ”există loc pentru mai multă claritate”.

O altă problemă pentru comisarul european este chiar Consiliul pentru Pace al președintelui american Donald Trump.

Mai precis, tendința lui Trump de a  marginaliza sistematic Națiunile Unite.

Or, „FIFA are multe de răspuns în această privință”, a spus Micallef, referindu-se la parteneriatele forului fotbalistic cu organizații multilaterale precum UNESCO și UNICEF.

Un purtător de cuvânt al FIFA a respins criticile, spunând că parteneriatul se aliniază cu mandatul de a dezvolta fotbalul și impactul său social.

Dar preocupările lui Micaleff nu se limitează doar la fotbal.

El i-a îndemnat pe liderii organismelor sportive să nu permită Rusiei să folosească sportul ca instrument de propagandă.

Citeste si”Rusia a transformat sportul în armă” (Foreign Policy)

Mesajul vine după ce atleții ruși au concurat recent la Jocurile Paralimpice sub steagul lor, dar Micallef a insistat că participarea țărilor aflate în război ridică preocupări legitime legate de siguranța publică.

 „Sportul nu ar trebui niciodată folosit ca platformă pentru propagandă politică de către cei responsabili de războaiele de agresiune”, a adăugat el.

Comisarul și-a exprimat și preocupările legate de încercarea NBA de a crea o ligă europeană de baschet.

Planul NBA prevede lansarea unei competiții europene pe model american, cu membri permanenți.  În timp ce sportul european consideră esențial principiul promovării și retrogradării.

 „Ligile închise nu sunt sustenabile pentru sportul european”, a spus Micallef, care a salutat dialogul pentru rezolvarea diferențelor dintre NBA și Euroliga de baschet.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa internațională explică semnificațiile eliminării de către forțele israeliene a lui Ali Larijani, secretarul Consiliului suprem de securitate națională, și Reza Soleimani, șeful aparatului represiv al Iranului. Comentatorii examinează situația dificilă în care se găsește emiratul Dubai. De asemenea, analizează refuzul europenilor față de cererea de sprijin lansată de Donald Trump.

Ziarul israelian Haaretz spune despre Larijani că ”era considerat liderul de facto al regimului iranian în timpul războiului. El a fost vizat într-un adăpost sigur din Teheran, pe timpul nopții. El a fost ucis alături de comandantul forței de securitate internă a Iranului, Basij și cu alți oficiali de rang înalt”.

După cum transmite CNBC, ”Larijani era considerat mâna dreaptă a fostului lider suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, ucis pe 28 februarie.

Larijani a fost văzut ultima dată în public pe 13 martie, potrivit unui cont de socializare pe numele său, care a postat în acea zi o fotografie cu el participând la marșul de Ziua Quds din capitala Iranului, Teheran.

O postare anterioară spunea că Iranul nu se teme de amenințările președintelui american Donald Trump”.

Citeste siTrump, supărat pe NATO pentru că nu îl ajută să redeschidă Strâmtoarea Ormuz: „Nu mai dorim asistența țărilor NATO! Nu avem nevoie de ajutorul nimănui”

The Guardian amintește că, ”în calitate de negociator șef al dosarului nuclear, el a jucat un rol cheie în conturarea relației Iranului cu puterile mondiale, susținând ulterior acordul din 2015.

Adesea considerat un pragmatic în cadrul sistemului, el și-a întărit poziția în ultimele luni, pe măsură ce tensiunile cu Israelul și SUA au escaladat, iar eforturile diplomatice au eșuat”.

În acest timp, ”îndrăznețul Dubai nu mai este un paradis al păcii”, după cum observă The Wall Street Journal, preluat de Courrier International.  

”Centru al afacerilor, țara expatriaților și destinație turistică majoră, Dubaiul și-a cultivat cu răbdare imaginea de stabilitate și prosperitate.

Dar orașul nu mai poate ignora războiul de la ușă: emiratul nu este pregătit să se confrunte cu un conflict regional și cu o scurgere de capital.

Elita bogată a Dubaiului simte un amestec de anxietate și resentimente față de Statele Unite, care au inițiat un conflict ce atârnă ca o sabie a lui Damocles”.

Privind către Europa, mesajul acesteia către Donald Trump a fost clar: ”nu vă ajutăm să securizați Strâmtoarea Ormuz”, sintetizează Politico.

Trump a declarat pentru Financial Times în weekend că ar fi „foarte rău pentru viitorul NATO” dacă țările europene nu ar răspunde apelului său. Dar capitalele europene nu vor să se implice — și își doresc ca Trump să nu le mai întrebe”.

În acest context, Le Monde vorbește despre ”nervozitatea și exasperarea lui Donald Trump, incapabil să organizeze o operațiune de deblocare a pasajului strategic.

Acest Donald Trump, care și-a construit o parte din carieră pe tema partenerilor care abuzează de bunăvoința Statelor Unite”.

Iar comentatorul CNN observă că ”Trump a insistat că nu are nevoie de ajutorul aliaților în Iran. Acum le cere acestora să intervină.

El a insultat sacrificiile aliaților după care le-a cerut să se sacrifice din nou”.

Un raport OCDE arată, pe de o parte, decalajele care separă România de statele dezvoltate, iar, pe de altă parte, oferă recomandări pentru îmbunătățirea performanțelor economiei locale. Analiza arată câte schimbări sunt de făcut în economia și societatea românească.

De obicei, rapoartele instituțiilor de specialitate referitoare la România sunt extrem de amănunțite, dar concentrate pe anumite domenii. De exemplu, analizele agențiilor de rating se referă la indicatorii macroeconomici și financiari.

Există o excepție și anume raportul prezentat la începutul acestei săptămâni de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Organizația surprinde în analiza sa întreaga societate românească, de la indicatorii macroeconomici, la cei sociali și de la analiza sistemului de sănătate, până la indicatorii demografici. Fără a omite regimul fiscal. Este o analiză exhaustivă a economiei și societății românești realizată cu ajutorul indicatorilor consacrați, dar și prin comparații sugestive cu statele OCDE. Doar raportul de țară al Comisiei Europene își propune să fie la fel de cuprinzător.

Ca o observație generală, trebuie spus că raportul OCDE este un „duș rece” pentru economia și societatea românească. Nu prin dorința de a critica situația în care se află România, ci, dimpotrivă, prin analiza obiectivă care arată prin cifre și comparații, nu prin comentarii, zonele în care România este fie rămasă în urmă față de media statelor OCDE, fie lipsită de performanță.

Mesajele cheie ale OCDE pleacă de la expansiunea fiscală (creșterea deficitului bugetar) care creează riscul unei traiectorii nesustenabile a datoriei publice. Soluțiile pentru corectarea dezechilibrelor fiscale sunt eficientizarea cheltuielilor și extinderea bazei de impozitare. De asemenea, se spune foarte clar că deciziile privind politica monetară nu trebuie să scadă dobânda-cheie până când inflația nu va ajunge la ținta BNR.

Există și constatarea că tinerii, femeile și persoanele în vârstă cu calificare scăzută sunt prezenți în număr redus pe piața oficială a muncii. Soluțiile pentru creșterea ocupării sunt o educație mai bună, îngrijirea copiilor la prețuri accesibile, politici incluzive privind forța de muncă și performanțe mai bune ale sistemului de sănătate. În plus, recomandarea este ca România să încurajeze dezvoltarea inovării și să adopte tehnologiile digitale.

Dincolo de mesajele generale, analiza OCDE se extinde în multe domenii. Și de cele mai multe ori, ele nu avantajează România. Totuși, convergența veniturilor cu țările OCDE a fost accentuată. Dar, o problemă este nivelul NEET, adică tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani care nu sunt incluși în nicio formă de învățământ și nici nu lucrează. La acest capitol, România este mult peste media OCDE fiind pe primele locuri alături de Turcia și Columbia. România a făcut progrese semnificative în integrarea în economia globală, datorită, în primul rând, investitorilor străini care au venit în țară.

Rata inflației rămâne ridicată, iar creșterile de salarii au început să se tempereze în comparație cu nivelul ridicat din anul 2024. Salariile în termeni reali au crescut mai rapid decât productivitatea și chiar dacă rămân la un nivel redus față de majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, ritmul de creștere a fost accentuat. De exemplu, în anul 2024, salariile în sectorul public au crescut cu 18,5%, iar salariul minim cu 30%.

Raportul OCDE arată că veniturile bugetare au stagnat, iar cheltuielile au crescut. Analiza compară cheltuielile bugetului României, ca procentaj din PIB, față de media OCDE. Astfel, România cheltuiește mai mult decât media OCDE pentru transport și ordine publică, mai puțin pentru educație, sănătate și protecție socială și practic egal pentru apărare.

De exemplu, salariile din sectorul public reprezintă o pondere relativ mare din totalul cheltuielilor guvernamentale, respectiv 25,7% față de media OCDE de 20%. Ceea ce arată că există un potențial de reducere a cheltuielilor cu salariile din sectorul public. Desigur, analiza OCDE dedică un capitol sistemului fiscal (care trebuie reconfigurat), dar și sistemului de sănătate sau politicii privind forța de muncă. Prin analizele sale, OCDE pune o oglindă în fața economiei și societății românesti. Se uită cineva cu atenție?

 Autoritatile sustin ca se gandesc la solutii dar deocamdata nici una nu se desprinde. Printre variantele discutate în coaliția de guvernare se numără reducerea temporară a accizei, acordarea unui sprijin pentru transportatori și agricultori sau diversificarea surselor de aprovizionare cu petrol. 

Si, e important de spus, avem un prim amendament PSD la buget, trecut cu voturile AUR în comisiile parlamentare. Si reprezentanti ai grupului PACE au votat pentru. Parlamentul este așteptat să dea joi un vot final. In acest context incordat, atât PSD, cât și PNL au anunțat consultări interne cu privire la posibilitatea de a ieși de la guvernare.        

Ministrul israelian al Apărării, Katz, asigura ca asa stau lucrurile. După eliminarea liderului suprem Ali Khamenei, Larijani era ”liderul de facto al regimului de la Teheran.

Budapesta anunta ieri că va continua să blocheze acordarea împrumutului de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina și noile sancțiuni împotriva Rusiei, atât timp cât fluxurile de petrol prin conducta amintita rămân suspendate.

Jurnal de știri

Dezbaterea legii bugetului este însoțită de o confruntare politică acerbă între PSD și premierul Ilie Bolojan. Politicieni și comentatori vorbesc chiar despre un plan al PSD de înlăturare a șefului guvernului. Dar care ar fi consecințele în plan european ale unei crize politice la București? Am discutat cu europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan, membru al grupului PPE. Siegfried Mureșan este raportorul Parlamentului European pentru bugetul multianual al Uniunii Europene.

”O eventuală destabilizare a prim-ministrului ar deteriora imediat relațiile României cu toți partenerii internaționali, cu cei care creditează România cu Comisia Europeană. Costurile vor fi imediate.

România se va împrumuta în condiții mai dificile, la o rată mai mare a dobânzii. Și aceste lucruri le vom simți imediat, pentru că fiecare dintre noi ar trebui să rambursăm mai multă datorie publică.

Dobânda va fi mai mare în cazul în care actori politici extremiști sau actori politici presupuși a fi pro-europeni, dar cu comportament extremist anti-sistem în momentul de față, ar destabiliza țara.

Cred că s-a făcut un mic exces din noțiunea de stabilitate în România în ultimii ani și ca pretext, câteodată, pentru decizii politice în anul 2020, în anii 2023 2024.

Dar în momentul de față, de stabilitatea politică a Guvernului depinde stabilitatea economică și financiară a României”.

Dar sunt în pericol fondurile europene pentru Românie?

Nu imediat, spune Siegfried Mureșan. Însă pagubele colaterale pot fi resimțite destul de repede, chiar în cazul fondurilor rămase din PNRR:

”Riscul imediat al pierderii de fonduri europene nu există. Însă, dacă criza politică ar fi generată de actori politici care doresc o creștere a deficitului, care doresc să sporească cheltuielile fără acoperire bugetară, atunci nu ne-am mai încadra în țintele de deficit asumate de Comisia Europeană față de Comisia Europeană.

Am pierde încrederea Comisiei Europene și am risca reînceperea unei proceduri de suspendare de fonduri europene. Aceasta ar dura, însă am fi din nou într-o situație de defensivă, cu riscul chiar și pe absorbția din alte categorii de fonduri europene.

Ne aflăm aproape de finalizarea PNRR-ului și avem nevoie de un guvern care să își îndeplinească angajamentele asumate față de Comisia Europeană pentru a absorbi cele 10 miliarde de euro care încă ne stau la dispoziție până la finalul lunii august.

Un guvern care cheltuiește prea mult acum pierde încrederea Comisiei Europene și riscă reînceperea unei proceduri de infringement pe fonduri europene”, spune europarlamentarul Siegfried Mureșan.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România