Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Clujul are deja câteva exemple de spații publice reușite – malurile Someșului și Parcul Feroviarilor, amenajate prin concursuri de arhitectură – care au reușit să creeze comunități reale în jurul lor, după cum spune în mai multe interviuri și peisagista Ana Horhat. 

Totuși, specialista atrage atenția că orașul se confruntă cu o problemă serioasă de întreținere a vegetației și că va fi nevoie de personal calificat pentru a păstra în timp calitatea acestor spații pe măsură ce suprafața de spațiu verde crește. 

Privind spre viitor, Horhat mai subliniază că Parcul Est, proiect câștigat de biroul său, ar urma să fie cu totul diferit față de ce există astăzi: un parc mare cu caracter natural, o „junglă urbană" care ar oferi clujenilor o experiență autentică de contact cu natura chiar în oraș.

Jurnal de știri

Deputatul USR Radu Mihaiu se arată optimist într-un interviu la RFI că bugetul pe 2026 va trece de Parlament, în ciuda contrelor din coaliție. El crede că dacă PSD va decide să iasă din coaliție, există și varianta unui Guvern minoritar.

Radu Mihaiu, despre contrele din coaliție privind bugetul pe 2026: ”Noi ne dorim ca această coaliție să se țină de cuvânt și ceea ce am agreat împreună să rămână agreat împreună. Cu siguranță, toată lumea își dorește să-i ajutăm pe cei aflați în situații vulnerabile, însă pentru asta trebuie să nu mințim oamenii și să găsim sursele de bani”.

Despre PSD: ”Eu vreau să fie foarte clar, dacă se votează vreo moțiune de cenzură, asta înseamnă că protocolul coaliției este rupt, pentru că în acel protocol al coaliției scrie foarte clar că nu se votează astfel de moțiuni de cenzură”.

În opinia sa, ”dacă PSD pur și simplu se retrage, poate în acest caz o să putem accelera anumite reforme, nu știu, primari în două tururi, poate, reforma administrativ-teritorială, toate acele lucruri la care PSD s-a opus din răsputeri (...). Un Guvern minoritar în continuare poate să dea Ordonanțe de Urgență, se pot da multe acte normative. Deci nu aș neglija deloc această opțiune”.

Agir dans son lieu – Săcel este o expoziție colectivă prezentată de Galeria Anca Poterasu din București si curatoriată de Julie Crenn. Expoziția reunește artiști din cadrul Rezidenței de Artă ARAC Săcel (2025) și practicanți invitați, explorând intersecția dintre arta contemporană și meșteșugurile tradiționale din Maramureș.

Intalnire cu galerista Anca Poterasu si artistii Delia Popa si Ilie Mihali.

Spectacolul „Gaviota”, în regia lui Guillermo Cacace, a marcat deschiderea ediției 2026 a Stagiunii Internaționale de Teatru ARCUB. O discutie cu regizorul argentinan si cu Ioana Anghel, co-curatoare a stagiunii.

Răzvan Burleanu este vechiul și noul președinte al Federației Române de Fotbal, după desfășurarea de ieri a  Adunării generale a Federației. Burleanu a fost reales în funcție, pentru a patra oară cu un scor zdrobitor obținut în fața contracandidatului său Ilie Drăgan. Alegerile au semănat cu perioada de tristă amintire când Nicolae Ceașescu era votat în funcția de Secretar general al PCR.

A fost pâine și circ la alegerile pentru funcția de Președinte al Federației de Fotbal la care au intrat în cursă doar doi candidați. Este vorba de Răzvan Burleanu și Ilie Drăgan, managerul general al clubului 3 Kids Sport din București, cel care a candidat și în urmă cu opt ani. A câștigat cu un scor zdrobitor, 258 la 5, Burleanu care va domni peste fotbalul românesc și în următorii 4 ani.

Ce-i drept, acum Răzvan Burleanu a avut măcar un contracandidat, ceea ce nu s-a întâmplat la precedentele alegeri din 2022 când a concurat de unul singur. A fost ceva mai palpitant în 2018, când Burleanu l-a învins la un scor mai strâns pe membrul Generației de aur, Ionuț Lupescu, care era sprijinit atunci de multe personalități din lumea fotbalului, cum ar fi actualul selecționer, Mircea Lucescu.

Mașina de vot din care fac parte cu un servilism feroce, cluburile din SuperLigă, cluburile din ligile inferioare, asociațiile județene de fotbal, și reprezentanți ai fotbalului feminin, futsal și alte structuri afiliate, a funcționat fără emoții și acum. 

Procentajul obținut ieri de vechiul și noul președinte, adică peste 98 la sută, ne duce cu gândul la perioadele de tristă amintire când  Nicolae Ceașescu era reales în funcția de secretar general al Partidului Comunist. Acum, celebra scandare „ Ceașescu reales la al țînșpelea congres” a fost înlocuită cu „Burleanu reales la al țînșpelea congres”.

Ceea ce s-a întâmplat ieri la Casa Fotbalului a semănat oarecum cu alegerile de la Congresul al XII-lea al Partidului Comunist Român din noiembrie 1979, când Gheorghe Pârvulescu, un comunist vechi, membru fondator al partidului, cu multă autoritate morală în interiorul regimului, a făcut un gest extrem de curajos: l-a criticat public pe Ceaușescu chiar în timpul congresului.

Nu s-a întâmplat la fel ca în 1979, pentru că Pârvulescu a fost lăsat atunci să ia cuvântul la prezidiu. Contracandidatul lui Burleanu, Ilie Drăgan nu a avut acestă șansă. De la balcon i s-a oprit microfonul, iar când a coborât la prezidiu dorind să ia cuvântul, doi dintre oamenii de securitate l-au blocat cu mâinile şi aproape l-au imobilizat, încercând să îl evacueze cu forţa din sala de alegeri.

Ce-i drept Drăgan a avut același tratament ca Pârvulescu acum 47 de ani din partea celor prezenți în sală, care au avut o reacție ostilă, mulți huiduindu-l sub presiune. Spiritul de turmă a funcționat perfect, astfel că după a făcut o criză de nervi în sală strigînd: "Nu se poate aşa ceva, asta nu e democraţie, asta este dictatură”, Ilie Drăgan şi-a citit afară discursul, însă doar în faţa reprezentanţilor mass-media.

Lui i s-au alăturat la alegeri, Adrian Mititelu, patron la FCU Craiova și din fața televizoarelor, Gigi Becali, patron la FCSB, Sorin Răducanu, fost jucător și foștii arbitrii Adrian Porumboiu și Ion Crăciunescu. Fiecare are motivele sale pentru a fi împotriva celui care stă de 12 ani la cârma Federației.

Mititelu are echipa suspendată din toate competițiile, Becali nu e de acord cu regula U21, Răducanu nu a fost lăsat să candideze, iar foștii arbitrii sunt împotriva actualului șef al arbitrilor Kyros Vassaras. Toți reclamă faptul că Burleanu nu ar mai fi avut dreptul să mai candideze, pentru că se află la conducerea FRF din 2014, fiind la cel de-al patrulea său mandat consecutiv în funcția de președinte al instituției, cu unul mai mult decât prevede statutul federației.

Burleanu a găsit însă o ”portiță” specifică celor care nu vor să lase ciolanul din mână: deși statutul FRF prevede o limită de trei mandate, regula a fost introdusă în timpul primului său mandat, care nu se ia astfel în considerare.

Ca circul să fie complet, după ce a fost ales pentru a patra oară președinte la FRF, Răzvan Burleanu le-a mulțumit membrilor afiliați pentru susținere și a afirmat încă o dată că este pregătit să construiască viitorul, uitând să menționeze adevăratele probleme ale fotbalului românesc, un fotbal care nu mai performează aproape deloc.

Burleanu a avut însă din nou o replică acidă la adresa celor care pierd la alegeri în fața sa. Dacă acum 8 ani le-a aruncat celor care l-au susținut pe Lupescu celebra frază, “Un fleac i-am ciuruit”, acum a citit un așa zis mesaj primit de la fetița sa referitor la contracandidatul său Ilie Drăgan: "Cine e măscăriciul ăsta?".

Este o evoluție în replici. La fel cum a evoluat fotbalul românesc în ultimii ani!

Uniunea Europeană își extinde aria acordurilor comerciale. Este un răspuns la politicile protecționiste, impredictibile, adoptate de Casa Albă, de la revenirea lui Donald Trump. Următorul partener privilegiat care se profilează pentru Europa este Australia.

Uniunea Europeană și Australia urmează să încheie discuțiile privind un acord comercial la începutul săptămânii viitoare. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a anunțat miercuri că va efectua o vizită în această țară în perioada 23-25 ​​martie.

Ea se va întâlni cu prim-ministrul australian Anthony Albanese la Canberra. Comisarul pentru comerț, Maroš Šefčovič, este, de asemenea, așteptat să se alăture delegației, deși planurile s-ar putea schimba din cauza perturbărilor zborurilor în Orientul Mijlociu.

Negocierile euro-australiene n-au fost lipsite de obstacole. La sfârșitul anului 2023, discuțiile se blocaseră, pe fondul dezacordurilor privind cotele pentru carnea de vită și miel sau taxa australiană pe mașinile de lux.

Dar negocierile au fost relansate imediat după ce Donald Trump a impus anul trecut tarife comerciale ridicate pentru toate statele lumii.

După cum comentează Politico, prin consolidarea legăturilor sale cu Australia, UE încearcă să se apropie de blocul comercial CPTPP, centrat pe Pacific.

Din acord fac parte Australia,  Brunei,  Canada,  Chile,   Japonia,  Malaesia, Mexico,  Noua Zeelandă, Peru, Singapore, Vietnam. Marea Britanie a aderat, la rândul ei, acum trei ani.

Într-o scrisoare adresată liderilor UE, von der Leyen a declarat că  acordul va facilita și accesul la materii prime critice - cum ar fi litiul, cobaltul, elementele de pământuri rare și hidrogenul - și va consolida prezența Europei într-una dintre cele mai dinamice regiuni economice din lume

Uniunea Europeană și Australia doresc, de asemenea, să încheie un parteneriat de securitate și apărare, al cărui text este finalizat.

Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, va semna acordul însă nu se așteaptă să facă parte din actuala delegație.

După cum comentează Euronews, un acord cu Australia ar avea o importantă greutate geopolitică într-o regiune în care rivalitatea cu China se intensifică.

Acest acord ar constitui o nouă deschidere pentru UE după înțelegerile încheiate în ultimele luni cu India, Mexic, Elveția,  Indonezia sau blocul Mercosur.

De la schimbarea politicii comerciale a Washingtonului, UE și-a diversificat rapid partenerii, Comisia subliniind că 83% din comerțul exterior al UE se desfășoară cu alte țări decât Statele Unite.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Huzureală în instituția care păzește democrația. Plimbări cu mașina de la stat, exces de șefime și sute de concedii medicale – INTERVIU (Cotidianul) - Încă o reformă blocată în Coaliție: comasările de instituții au rămas o vorbă-n vânt, partidele își numesc sinecuriști în fruntea lor. „Fiecare vrea să comaseze de la ceilalți” (Libertatea) - Pe mâinile cui sunt rezervele strategice de combustibil ale României: firme mari, mici sau în faliment (Europa Liberă)

Liderii partidelor din coaliția de guvernământ se reunesc, joi, de la ora 10.00, în biroul lui Sorin Grindeanu de la Camera Deputaților, într-o nouă încercare de a ajunge la o poziție comună în ce privește bugetul de stat pe anul 2026. Tensiunile din coaliție s-au amplificat în a doua zi de dezbateri din comisiile reunite de buget ale Parlamentului, în care PSD nu a reușit să impună amendamentul legat de pachetul de solidaritate pe care l-a promovat.

În cursul dimineții de miercuri, amendamentul PSD de alocare a unui ajutor unic pentru pensionari a avut susținerea UDMR, însă parlamentarii AUR fie nu au votat, fie s-au opus. În condițiile în care PNL și USR s-au opus și ele, amendamentul a căzut la vot.

Motivul nemulțumirii PSD a fost că amendamentul a fost socotit drept respins deși obținuse 23 de voturi favorabile, față 19 împotrivă și o abținere. În schimb, președintele de ședință, liberalul Bogdan Huțucă a spus că amendamentul nu a obținut jumătate plus unu din numărul parlamentarilor prezenți, astfel că a anunțat respingerea propunerii.

AUR a refuzat să susțină propunerea social-democraților, întrucât Sorin Grindeanu nu s-a angajat să sprijine un amendament al AUR legat de reîntregirea burselor pentru elevi și studenți și a sporului de doctorat.

Nervozitatea din coaliție este arătată de o postare pe Facebook a lui Sorin Grindeanu în care a scris că PSD „nu va ceda șantajului” și că nu renunță la amendament. „Dacă noua majoritate USR-PNL-AUR-POT, creată ad-hoc în Parlament, vrea să conducă România sacrificând pensionarii și copiii cu dizabilități atunci le urăm drum bun împreună!”, a scris liderul PSD citat de HotNews.

Sute de concedii medicale pe an, angajați care foloseau mașina de serviciu în interes personal, exces de șefi comparativ cu nevoile instituției. Sunt doar câteva nereguli descoperite de Adrian Țuțuianu, noul președinte al Autorității Electorale Permanente. Pe scurt, AEP pare o Românie în miniatură, în care să fii angajat la stat nu este o datorie, ci un prilej să muncești puțin, să iei salariu peste medie și să fentezi cât poți regulile.

În interviul acordat Cotidianul, Adrian Țuțuianu, președintele Autorității Electorale Permanente, a dezvăluit ce nereguli de neînchipuit a găsit.

AEP are în total 575 de angajați. După evaluare, Adrian Țuțuianu a ajuns la concluzia că poate să funcționeze la fel de bine cu 361. Cu 37% mai puțin, peste o treime.

Comasările de instituții ale statului, anunțate cu mare vervă în vara anului trecut pentru a „îndulci” majorările de taxe, au bătut pasul pe loc, iar după ce partidele și-au împărțit în coaliție conducerile, proiectele de fuziuni au fost abandonate cu totul, arată surse politice pentru Libertatea.

„Toate comasările de instituții s-au blocat după ce partidele din coaliție și-au distribuit conducerile acestora. Fiecare vrea să comaseze de la ceilalți”, au spus surse politice pentru Libertatea. 

„Proiectul a fost abandonat, acum se lucrează la numiri”, a mai spus sursa. 

„Niciodată nu au fost discuții serioase pe această temă, nu s-a depășit stadiul de idee”, spune o altă sursă. 

Contactată de Libertatea, Ioana Dogioiu – purtătoarea de cuvânt a Guvernului – a refuzat să comenteze oficial situația și a cerut o solicitare în baza Legii 544/2001 privind informațiile publice.

România ar trebui să aibă o rezervă strategică de combustibili de 2 milioane de tone echivalent petrol. Ministerul Energiei susține că în depozite ar fi, de fapt, chiar mai mult combustibil.

Doar 2% din rezerva strategică e gestionată însă de stat, prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale.

Restul ar trebui să fie în depozitele a 18 operatori privați. Unele dintre firmele private care depozitează carburant din rezerva strategică a României sunt în insolvență sau faliment.

56,86% din stocuri sunt în țară. Restul – în țări ale Uniunii Europene.

Integral pe pagina Europei Libere.

Proiectarea şi execuţia drumului expres care va face legătura între Autostrada A0 Bucureşti Nord şi viitorul Terminal 2 al aeroportului Henri Coandă-Otopeni va fi scoasă la licitaţie, o investiţie estimată la peste 400 mil. lei, deşi pentru noul terminal nu se vede niciun progres. Nici măcar nu  fost încă desemnat un câştigător la licitaţia pentru proiectarea lui, un contract uriaş de 40 de mil. euro.

De altfel, proiectului noului terminal bate pasul pe loc  de anul trecut, când au fost lansate mai multe termene pentru depunerea ofertelor  în cadrul licitaţiei, în unul din cele mai mari contracte de proiectare.  Într-un final, nouă companii din domeniul ingineriei şi proiectării s-au înscris la licitaţia pentru proiectarea noului terminal de la aeroportul Henri Coandă (Otopeni), care nu are încă un câştigător, scrie ZF.

Din Asia până în Europa, criza energetică determinată de blocarea Strâmtorii Ormuz ridică o întrebare: nu cumva dependența de hidrocarburi a devenit prea periculoasă? Alternativele nu au fost nicicând mai avantajoase, sunt de părere comentatorii.

Criza energetică se simte acut în India, relatează Nikkei Asia:

”India se numără printre cele mai vulnerabile țări asiatice în cazul în care conflictul și blocada maritimă vor continua. Aproximativ 50% din importurile sale de țiței tranzitează această strâmtoare, și circa 89% din aprovizionarea sa cu gaz petrolier lichefiat”.

Potrivit revistei Time, ”analiștii au avertizat că Pakistanul riscă pierderi economice și mai mari dacă își continuă războiul cu Afganistanul, pe fondul perturbărilor energetice continue cauzate de războiul din Orientul Mijlociu.

Pakistanul a încercat să-și stabilizeze economia în ultimii ani prin reforme în cadrul unui program de salvare de 7 miliarde de dolari al Fondului Monetar Internațional, dar obligațiunile țării denominate în dolari se îndreaptă spre cea mai abruptă scădere lunară din ultimii trei ani”.

Dar va duce războiul din Iran cu adevărat la o reorientare globală către energia regenerabilă? – întreabă The Independent:

”Comisarul pentru energie al Uniunii Europene, Dan Jørgensen, a anunțat o strategie de investiții în energie curată de 75 de miliarde de euro, solicitând UE să își ia în propriile mâini viitorul energetic.

În India, care, împreună cu restul Asiei de Sud, depinde în mod special de importurile de energie din Orientul Mijlociu, prim-ministrul Narendra Modi a descris criza ca pe o lecție pentru cea mai populată națiune a lumii despre necesitatea de a fi independentă”.

În acest context, editorialistul ziarului The Indian Express consideră că Asia nu mai trebuie să trăiască sub amenințarea crizelor energetice:

”Costurile alternativei nu au fost niciodată mai mici. Argumentul pentru amânare nu a fost niciodată mai slab. Ceea ce lipsește nu este tehnologia, nici finanțele și nici dovezile. Ceea ce lipsește este voința politică de a înceta să mai tratăm următoarea criză ca pe ceva temporar și să punem capăt definitiv acestui ciclu. Amenințarea nu va dispărea de la sine”, notează editorialistul indian.

Iar un reportaj Euronews arată cum ”revoluția energiei regenerabile din Spania menține facturile la energie scăzute chiar și în condițiile în care prețurile la gaze cresc vertiginos.

Spania nu folosea deloc energie pe bază de cărbune în august 2025. O diferență considerabilă față de acum doar 10 ani, când cărbunele reprezenta un sfert din energia Spaniei.

Spre deosebire de turbinele eoliene și panourile solare, care se cumpără și se instalează o singură dată, petrolul și gazele trebuie achiziționate continuu, prețurile fiind supuse unor șocuri imprevizibile, cum ar fi războiul. Astfel că facturile la energie din Spania sunt printre cele mai mici din Europa”.