Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Comisia Europeană a prezentat ieri noul regim legal pentru companiile europene, un program denumit EU Inc. Acesta este punctul de plecare de la care se va crea ceea ce se numește al 28-lea regim juridic al Uniunii Europene.

Obiectivele declarate ale acestui program sunt, pe de o parte, reducerea fragmentării juridice care frânează creșterea start-up-urilor și mișcarea fluxurilor de capital pe piața unică europeană și, pe de altă parte, simplificarea expansiunii transfrontaliere a companiilor.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a explicat situația actuală: „antreprenorii europeni care doresc să se extindă la nivelul Uniunii se confruntă cu 27 de sisteme juridice și cu peste 60 de forme de societăți naționale. Prin noul program orice antreprenor va putea înființa o companie în termen de 48 de ore, oriunde în Uniunea Europeană și în întregime online. Obiectivul este clar: o Europă, o piață, până în 2028”.

Programul va da posibilitatea înființării unei societăți cu răspundere limitată a cărei validitate juridică va acoperi întreaga Uniune Europeană. Noul regim juridic nu va înlocui reglementările naționale, ci va fi o variantă complementară. Adoptarea noului statut european va permite înființarea unei companii în 48 de ore, fără limită de capital sau mai precis chiar și cu un capital social de un euro, în plus, vor fi eliminate taxele notariale și complexitatea structurilor naționale.

Fragmentarea actuală generează costuri substanțiale. Pentru a opera la nivel european, o companie trebuie să înființeze numeroase filiale, pentru că statele membre au reglementări specifice. Proiectul EU Inc depășește acest obstacol prin faptul că firmele înființate pe baza acestui program vor avea recunoaștere automată în toate cele 27 de state membre. De asemenea, aceste companii vor putea angaja și vor putea semna contracte comerciale oriunde în Uniunea Europeană.

Procesul de înființare al companiilor este complet digital, termenul limită este de două zile, iar, în plus, barierele de intrare sunt mai puține, respectiv un capital social minim de un euro.

Mecanismul introduce și instrumente standardizate pentru fluxurile de capital. Programul numit EU-Fast simplifică posibilitatea finanțării companiilor de tip start-up și vine cu o standardizare la nivel european pentru fondurile de capital de risc. Mai exact, modelul contractual de finanțare va fi identic la Paris, la Berlin, la Varșovia sau la București.

În prezent, acordarea de acțiuni angajaților din mai multe state membre este un coșmar fiscal. Statutul de societate comercială europeană va permite integrarea angajaților sub un model unic, prin programul EU-Esop, inclusiv în ceea ce privește oferirea de acțiuni.

Așteptările sunt mari. De exemplu, inițiativa celui de-al 28-lea regim juridic își propune să facă mai simplu accesul companiilor europene la capitalul global și, bineînțeles, la cel local. Uniunea Europeană speră să transforme dinamica investițiilor și să elimine obstacolele asociate cu extinderea geografică a afacerilor. De fapt, Europa vrea să vorbească pe o singură voce juridică.

Mecanismul își propune să reducă decalajul care desparte companiile europene de cele americane în materie de dezvoltare a start-up-urilor și de acces la finanțare.

Sunt câteva condiții tehnice necesare pentru implementarea acestui program, cum ar fi de exemplu interoperabilitatea registrelor naționale ale comerțului. De asemenea, este de așteptat ca noul regim să fie bine primit de antreprenori.

Practic, în următoarele luni, Parlamentul European și Consiliul European vor trebui să aprobe detaliile tehnice ale programelor care construiesc al 28-lea regim juridic de la nivelul Uniunii Europene, iar înregistrarea efectivă a companiilor este așteptată să aibă loc înainte de sfârșitul acestui an. Trebuie spus că regimurile fiscale rămân naționale, dar experții de la Bruxelles lucrează la o legislație comună, absolut necesară, privind insolvența. În concluzie, piața unică va avea un vehicul economic pentru extinderea afacerilor la nivel european.

Deputata liberală Alina Gorghiu respinge speculațiile legate de o posibilă ieșire a partidului din guvern, generate de amendamentele PSD la buget si spune că PNL nu va părăsi coaliția. Reprezentanţii PSD şi cei ai PNL şi USR s-au certat în comisiile comune de buget-finanţe din cele două Camere,  după ce amendamentul social-democratilor, care cuprinde măsurile din pachetul social, în valoare de 1,1 miliarde lei, nu a trecut la vot.  Parlamentarii AUR au fost prezenti la sedinta dar de aceasta data nu au mai votat alaturi de PSD. 

Primarul general al Capitalei a anunțat rezultatele unei întâlniri de lucru cu primarul Sectorului 4,  în cadrul căreia au fost stabilite mai multe proiecte comune de infrastructură și mobilitate urbană. Discuțiile au vizat realizarea de piste pentru biciclete, modernizarea zonei Piața Unirii, investiții în transportul public, dar și proiecte din educație și sănătate. 

Aceasta va fi a patra vizită a liderului ucrainean în Spania de când președintele rus Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei în februarie 2022. Deplasarea are loc cu o zi înainte de reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, la care liderul de la Kiev va participa.

De aici pornește discuția unui nou un eveniment public inițiat de Asociația Activity, "Active Parenting Meet-Up", subiect care stârnește multe întrebări și, uneori, chiar controverse în rândul părinților. Dezvoltăm acest subiect cu Daniela Gavankar, psiholog specialist și consilier de dezvoltare personală și, de la Asociația Activity, Andrei Mocanu, psihoterapeut cognitiv-comportamental.

Într-o lume în continuă schimbare, părinții se află între două modele aparent opuse: disciplina bazată pe autoritate și control, specifică parentingului tradițional cu care au fost crescuți, și abordările moderne centrate pe emoții, conectare și dezvoltare relațională, la care sunt expuși constant prin Social Media. Evenimentul marca Activity, Active Parenting Meet-Up, își propune să aducă claritate, echilibru și soluții practice pentru părinții care își doresc să crească copii responsabili, echilibrați și autonomi, fără a renunța la limite și structură, înțelegând totodată și efortul imens pe care îl depun părinții din zilele noastre.

Evenimentul va avea loc joi, 19 martie 2026, ora 18:30, la Cărturești Verona.

Într-un spațiu cald și prietenos, ne vom întâlni pentru o conversație sinceră și aplicată alături de invitații speciali:

Daniela Gavankar - psiholog specialist și consilier de dezvoltare personală

Consuela Colțan - profesor pentru învățământ primar

Andrei Mocanu - psihoterapeut cognitiv-comportamental

„Tot mai des, părinții trăiesc sentimente contradictorii sau de epuizare pentru că fug de metodele cu care au fost crescuți și cad pradă perfecționismului de pe internet. Mereu spun că este important să găsim calea de mijloc. Ce funcționa din ceea ce făceau părinții noștri și ne ajuta? Limitele clar stabilite și fermitatea. Ce ne ajută din ceea ce spun specialiștii în parenting de astăzi? Conectarea cu copilul, manifestarea afecțiunii. Astfel, ajungem la echilibru, la calea de mijloc, la fermitate și blândețe.” - Andrei Mocanu.

Discuția va fi moderată de Sorina Mincu, fondatoare a platformei „Știu de la Sorina”. Participarea este gratuită, însă locurile sunt limitate, așa că trebuie să confirmați prezența completând formularul online: https://forms.gle/tiPQ69fBj5BPGsds7

Eveniment organizat de: Asociația Activity și Tatăl Activ

Într-o perioadă în care acționează crize suprapuse dialogul între administrație și mediul de afaceri este esențial pentru a găsi căi de creștere a economiei și idei bune pentru viitor. Platforma de dialog a revistei “The Economist” garantează calitatea dialogului și a participanților.

- Dan Stratan, CEO RCI Holding, partener oficial al The Economist Romania Government Roundtable 2026 pentru România și Moldova;

- Adriana Record, Director Executiv CCIFER , partener comercial al The Economist Romania Government Roundtable 2026;

- Oana Marinescu, Managing Director OMA Vision.

Cum au devenit parcurile publice instrumente ale modernizării României? Răspunsuri în volumul „Parcuri publice din România. Ipostaze ale modernizării urbane (1831–1918)”. De la influențele occidentale, la adaptările din București, Iași și Craiova, volumul arată cum spațiul verde a devenit un proiect cultural, social și politic. Dezvoltăm subiectul cu autorul acestei cărți, Alexandru Mexi și, de la Editura ACS, Anca Dină.

Volumul „Parcuri publice din România. Ipostaze ale modernizării urbane (1831–1918)” este o lucrare interdisciplinară ce reunește mai multe domenii: istorie, filologie, geografie, urbanism și arhitectură peisageră. Cartea se bazează pe surse diverse, inclusiv documente de arhivă, în mare parte inedite, provenite atât din România, cât și din arhive europene (Paris, Londra, Viena).

Cartea apare într-un moment de tensiune reală: pe de o parte, dezvoltarea imobiliară adesea „dereglementată”, iar pe de altă parte, nevoia tot mai acută de a păstra natura și aerul curat în orașe. În acest sens, cercetarea capătă și o dimensiune actuală, invitând la reflecție asupra modului în care sunt gestionate astăzi spațiile verzi urbane.

Primul capitol reprezintă o analiză a evoluției și rolului parcurilor publice în Occident, oferind cadrul de referință necesar pentru înțelegerea transferului de modele urbane către spațiul românesc. În acest context, sunt discutate ipostazele modernizării în spațiul extracarpatic, evidențiind modul în care ideile occidentale au fost adaptate realităților locale.

Capitolul dedicat evoluției și rolului parcurilor publice din România urmărește apariția primelor grădini publice și dezvoltarea acestora ca infrastructură urbană esențială, cu accent pe orașe precum București, Iași și Craiova. Parcursul istoric este completat de analiza tranziției de la grădinile publice timpurii la conceptul de parc național, subliniind importanța acestor spații ca elemente definitorii ale orașului modern.

În final, parcurile publice sunt abordate ca instrumente active ale modernizării României, reflectând transformările sociale, politice și culturale ale perioadei studiate. Volumul se încheie cu un „semnal de alarmă”, dar și cu un motiv de speranță, invitând la o reevaluare contemporană a acestor spații și la asumarea responsabilității față de patrimoniul verde urban.

Anexele, bibliografia, indexul și sursele foto completează cercetarea, oferind cititorului un instrument de lucru riguros și o bază solidă pentru aprofundarea subiectului. În ansamblu, cartea lui Alexandru Mexi contribuie la consolidarea unui domeniu de studiu încă insuficient explorat în spațiul românesc și propune o perspectivă solid argumentată asupra rolului parcurilor publice în configurarea orașului modern.

„Începând cu secolul al XIX-lea, parcurile publice au devenit un fenomen global care s-a răspândit rapid și a fost nu doar adoptat, ci și adaptat în diverse colțuri ale lumii. Cunoscut sub denumirea de The Park Movement sau Mișcarea pentru Parcuri Publice, acest curent – aparent simplu, prin amenajarea unor spații cu alei, mobilier și vegetație – s-a dovedit a fi complex. Deși concepute ca spații deschise tuturor categoriilor de public și devenite astăzi indispensabile peisajului urban, parcurile publice nu au fost, la origine, gândite și amenajate în forma și cu funcțiile pe care le asociem în prezent. Inițial, ele au constituit instrumente urbane prin care administrațiile au urmărit, în mod disimulat, atingerea unor obiective politice și economice clare și dificil de atins prin alte mijloace, precum gentrificarea și creșterea valorii funciare a unor terenuri, obținerea unui capital politic mai mare etc.”

Alexandru Mexi, extras din Introducere

Alexandru Mexi este peisagist, master și doctor în studii culturale, specialist atestat de Ministerul Culturii în domeniul protejării monumentelor istorice și membru în Consiliul Științific comun al ICOMOS și IFLA pentru Peisaje Culturale (ISCCL). Este cercetător științific în cadrul Institutului Național al Patrimoniului – Secția Patrimoniu Mondial UNESCO și cadru didactic asociat la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București – Secția Peisagistică, unde predă Istoria grădinilor și peisajelor și restaurare peisageră. Este implicat în proiecte de cercetare, conservare și restaurare dedicate patrimoniului cultural imobil, construit și peisager. A elaborat lucrări de prezervare a grădinilor istorice și peisajelor culturale din România și din străinătate și a activat în comisii de specialitate ale Ministerului Culturii și ale Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației. Din 2018, face parte din Comitetul Executiv al Consiliului European al Școlilor de Arhitectură Peisagistică (ECLAS) și deține, în prezent, funcția de Secretar General. A inițiat Școala de vară la Domeniul Cantacuzino în 2019 – prima școală de vară internațională de restaurare și management a grădinilor istorice din România.

Jurnal de știri

În contextul crizei ecologice provocate de poluarea râului Nistru după bombardamente rusești în Ucraina, autoritățile de la Chișinău sunt puse în situația de a combate nu doar poluarea de pe Nistru, ci și poluarea informațională, sau falsurile generate din plin de opoziție. Ministrul Mediului i-a cerut primarului Chișinăului să nu manipuleze informațiile legate de poluarea râului Nistru. Valeria Vițu aduce detalii.

- Orașul Bălți este printre localitățile care au rămas fără apă. De șase zile viața aici s-a schimbat și decurge în jurul cisternelor cu apă. Autoritățile centrale, salvatorii și voluntarii s-au mobilizat pentru a ajuta locuitorii orașului. Cum se descurcă locuitorii din Bălți, ne spune colegul nostru Denis Chirtoca.

- Republica Moldova este așadar într-un moment dificil. Nistru, din care se alimentează cu apă peste 80 la sută din cetățeni, a fost poluat după un bombardament rusesc în Ucraina. Cum a ajutat România și ce ajutor a transmis peste Prut, ne spune Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Chișinăul nu are un plan secret de reglementare transnistreană, dar lucrează la elaborarea unei viziuni care să fie susținută și de partenerii de dezvoltare, spune vicepremierului pentru reintegrare din Guvernul de a Chișinău, Valeriu Chiveri. O corespondență semnată de Liliana Barbăroșie.

- Valoarea Fondului de convergență pentru Transnistria, fond din care va fi finanțată reintegrarea regiunii separatiste în Republica Moldova, este estimată în acest moment la 3 miliarde de lei moldovenești, aproximativ 150 milioane de euro. Fondul va fi constituit din taxe vamale și alte plăți aplicate agenților economici din Transnistria.

- Republica Moldova deschis negocieri tehnice pe ultimele trei capitole de aderare cu UE.

- La Bruxelles se discută dacă e cazul să fie menținut actualul principiu de unanimitate la extinderea Uniunii Europene.

- Comisia Europeană a transferat o nouă tranșă de asistență de aproape 200 de milioane de euro, fonduri care fac parte din Planul de Creștere pentru Moldova.

- O nouă dronă a intrat noaptea trecută în spațiul aerian al Republicii Moldova după ce ieri a fost găsită la sol o dronă rusească cu explozibil.

Republica Moldova a trecut la o nouă etapă în procesul de aderare la UE – a lansat ieri la Bruxelles negocierile tehnice pe ultimele trei capitole de aderare, a anunțat vicepremiera pentru Integrare \europeană de la Chișinău, Cristina Gherasimov.

„Au fost deschise negocierile tehnice și pentru ultimele trei grupuri de capitole de negociere: Competitivitate și creștere incluzivă, Agenda verde și conectivitate, precum și Resurse, agricultură și coeziune.

Faptul că negociem astăzi pe toate cele 33 de capitole este o recunoaștere a muncii depuse în ultimii ani și a încrederii pe care partenerii europeni o au în Moldova și în oamenii ei. Moldova merge înainte, cu determinare, spre obiectivul său strategic: aderarea la Uniunea Europeană”, a mai declarat oficiala de la Chișinău.

Autoritățile de la Chișinău și-au propus scopul ambițios de a încheia negocierile de aderare până în 2028, urmând ca până în 2030 Republica Moldova să devină membră a UE. Bruxellesul a decis să avanseze cu negocierile tehnice cu Chișinăul în condițiile în care Ungaria lui Victor Orban se opune avansării Ucrainei, țară cu care Republica Moldova merge în tandem pentru aderare.

***

Comisara pentru Extindere a UE, Marta Kos, a felicitat într-o conferință de presă Republica Moldova, Europa este sub presiune și nu-și permite să piardă timp. „Moldova este importantă și pentru securitatea noastră. Moldova a înregistrat progrese reale, chiar dacă da, mai sunt încă multe de făcut”, a spus Marta Kos.

***

Marta Kos a mai spus că în acest moment la Bruxelles se discută despre cât de valabilă este actuala metodologie de extindere a UE, care presupune unanimitate.

„Trebuie să ne uităm la faptul că metodologia pe care o folosim astăzi nu mai este adaptată lumii în care trăim. Avem provocări, am presiuni și dinspre Est, și dinspre Vest, și trebuie să livrăm rezultate.

În acest sens, mă bucur foarte mult că a început discuția cu statele membre privind revizuirea sau modernizarea metodologiei. Aceasta trebuie să fie adecvată pentru timpul și provocările geopolitice actuale.

Ce pot spune până acum este că statele membre sunt de acord că nu se poate menține status quo-ul. De asemenea, nu este posibilă nici varianta integrării treptate, sau a așa-numitei aderări reversibile. Așadar, vom lucra probabil la o combinație a tuturor opțiunilor care să ducă la o integrare treptată consolidată.

Am discutat cu mulți miniștri și reprezentanți ai statelor membre, discuțiile merg bine și sper că în curând vă vom putea prezenta rezultatele”, a mai declarat Comisara pentru Extindere, Marta Kos.

***

Marta Kos a anunțat și faptul că o nouă tranșă de asistență de aproape 200 de milioane de euro a fost transferată de Comisia Europeană, fonduri care fac parte din Planul de Creștere pentru Moldova în valoare de 1,9 miliarde de euro. Tranșa a fost acordată după ce Chișinăul a implementat a 24 din cele 26 de reforme asumate pentru această etapă.

Actuala transă va fi investită în energie, sănătate și servicii publice, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu, care s-a întâlnit la Bruxelles cu Marta Kos.

***

Vicepremierul pentru Reintegrare din Guvernul de la Chișinău, Valeri Chiveri, a declarat că există o colaborare cu administrația regiunii separatiste transnistrene pentru eforturile de curățare a râului Nistru, poluat cu produse petroliere în urma bombardamentelor Rusiei în Ucraina. În același timp, vicepremierul moldovean a ținut să mulțumească României pentru asistența în criza ecoogică.

***

O nouă dronă a intrat noaptea trecută în spațiul aerian al Republicii Moldova. Și acum două nopți o dronă a fost văzută deasupra Moldova, iar ieri o alta a fost găsită la sol, având și explozibil activ. Poliția de frontieră a anunțat că drona a fost văzută de două ori în zona punctului vamal Palanca, la frontiera cu Ucraina.

***

De astăzi, cetățenii Republicii Moldova pot depune dosarele pentru a beneficia de granturi prin Programul „Casa Verde”. Valoarea grantului este de 200 de mii de lei moldovenești, aproximativ 10 mii de euro. Vor fi finanțate lucrări de izolare a locuinței, modernizarea sistemului de încălzire, instalarea pompelor de căldură, a panourilor fotovoltaice cu baterii de stocare și alte măsuri care contribuie la reducerea facturilor la energie.

Pădurea Codrișor, aflată la marginea municipiului Bistrița pe aproape 50 de hectare, reprezintă un refugiu natural de excepție pentru locuitorii orașului, adăpostind 16 specii de mamifere, 46 de specii de păsări și o floră remarcabilă, inclusiv orhidee și arbori seculari de 200-300 de ani.

Cu peste 20 de kilometri de trasee velo și pietonale, aria oferă deja spații de recreere în natură, iar potențialul său rămâne în mare parte nevalorificat.

Grupul civic RURALIS propune, în acest sens, amenajarea unor trasee tematice, observatoare ornitologice, zone de relaxare și facilități educaționale.

Provocarea principală este că pădurea nu dispune, încă, de un plan de management, ceea ce o expune unui turism necontrolat și unor intervenții necoordonate care îi pot afecta biodiversitatea.

Jurnal de știri