Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Companiile de distribuție au fost prinse în “menghină”: între fermierii decapitalizați și companiile producătoare de inputuri agricole.

Discutăm la Rural cu Florin Constantin, expert sectorul agroalimentar, Camelia Lebădă, consultant, Mihai Moraru, fondator Agro Est Muntenia și Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Discutăm despre acordul comercial cu Cătălin Munteanu, cercetător științific, Institutul de Economie Agrară al Academiei Române și cu Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Jurnal de știri

Autoritatea Electorală Permanentă aduce clarificari dupa ce parte din presă a scris că instituția a sesizat Parchetul general în privința finanțării campaniei electorale a președintelui Nicușor Dan. Informatia este din aprilie anul trecut, in plus președintele are imunitate pe durata mandatului. În decembrie insa AEP i-a respins sefului statului plângerea prealabilă pentru nereturnarea unor cheltuieli de campanie. Incercam sa ne lamurim daca a fost doar o greseala de presa sau o actiune de vulnerabiizare a sefului statului, intr-un context politic tensionat? 

Portavionul USS Gerald Ford a plecat din Grecia şi se îndreaptă spre Orientul Mijlociu, ca parte a unei consolidări militare americane menite să pună presiune asupra Teheranului. Timp in care Iranul anunţă o nouă rundă de negocieri cu SUA „în mai puţin de o săptămână”. 

Se întâmplă după o ofensivă afgană lansată cu o zi înainte la graniţa sa, care a determinat Islamabadul  să bombardeze oraşele Kabul şi Kandahar ca represalii. Atacurile asupra instalaţiilor guvernamentale talibane reprezintă o escaladare majoră şi ameninţă cu un conflict prelungit de-a lungul frontierei de 2.600 km.

Pe 3 februarie, s-a întâmplat un eveniment surpriză. Evenimentul concept Who’s On Stage a invitat spectatorii la J'ai Bistrot pentru trei momente artistice: un performance de teatru-dans, un moment solo și un concert, și cu toate că nu a fost cunoscută distribuția afișului, toate locurile au fost ocupate. Acum ne pregătim de Who's On Stage?, ediția a 2-a. Vorbim cu parte din inițiatorii acestui demers: Bogdan Munteanu, Cristina Choleva și Răzvan Patachi.

Pentru urmatorul eveniment înscrierile sunt deja deschise, iar toate detaliile pot fi găsite pe, Facebook, Instagram sau TikTok.

Cum ajungi în public? Completezi formularul, aici. Dacă ești selectat, vei primi un e-mail de confirmare în perioada 2-8 martie. Răspunzi și confirmi participarea (și numărul de persoane). În dimineața zilei de 9 martie, primești detaliile despre locația secretă – poate fi un bar, o casă, un studio sau un spațiu neconvențional. Accesul se face pe bază de support artist. Artiștii rămân un mister până ajungi la locație.

„Lucrăm de ceva vreme la acest concept și ne bucurăm enorm că a prins viață. Prima ediție a fost ca un vis: artiști minunați, un spațiu perfect și un public exact așa cum ne-am dorit: deschis, curios, implicat. Am deschis deja înscrierile pentru ediția a doua și suntem super entuziasmați să vedem cât de repede se ocupă locurile”, au declarat Cristina Choleva și Bogdan Munteanu, doi dintre co-fondatorii „Who’s On Stage?”.

Deborah Nemțanu (vioară), Dana Ciocârlie (pian) și Diana Ligeti (violoncel), trei muziciene românce care și-au desăvârșit carierele pe marile scene ale Franței, se reunesc pentru prima dată la București pe 4 martie 2026, sub cupola Ateneului Român, cu ocazia concertului Musique & Solidarité, concert care marchează 30 de ani de activitate ai de Fundației SERA România. Vorbim despre acest eveniment cu Bogdan Simion, director executiv SERA România.

Absolvent al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, Bogdan Simion este director executiv al Fundaţiei SERA România, organizaţie neguvernamentală înfiinţată în martie 1996, în domeniul protecţiei copilului şi al promovării drepturilor copiilor. Fundația SERA a contribuit la închiderea instituţiilor de tip vechi care adăposteau în condiţii mizere sute de copii şi la dezvoltarea de servicii sociale alternative, dar şi la înfiinţarea primei Bănci de Os din România, la Spitalul „Grigore Alexandrescu” din Capitală.

Din 2004, Bogdan Simion este şi director executiv al Asociației pentru Dezvoltarea Copilului din 2004, coordonând organizarea activităților Institutului, precum şi primul curs de management specializat pentru directorii DGASPC. Iar din 2015, este şi președintele Federației Organizațiilor Nonguvernamentale pentru Copii (FONPC), o organizație ce include mai mult de 104 ONG-uri din domeniul protecției copilului.

Pentru anul 2026 Fundația SERA România pregăteşte o serie de proiecte și evenimente aniversare, printre care:

• Concertul „Musique & Solidarité” la Ateneul Român (4 martie 2026), cu Deborah Nemțanu, Dana Ciocărlie și Diana Ligeti – un trio ce întruchipează legătura culturală româno–franceză.
• Seria „30 de interviuri pentru 30 de ani”, cu personalități care au contribuit la reformarea sistemului de protecție a copilului în România și în lume (publicare săptămânală: 6 martie – 29 septembrie 2026).
• Conferința SERA 30 – octombrie 2026, într-un an ce marchează și 25 de ani de infrastructură asigurată pentru cel mai amplu studiu longitudinal din lume privind efectele abandonului asupra dezvoltării timpurii a creierului, realizat alături de cercetători de la Harvard, Tulane și Maryland. Temă: „De la neuroștiință la politici publice: 25 de ani de dovezi, 30 de ani de schimbare”.

La Chișinău a fost făcut public un sondaj care a fost ignorat de o bună parte din presa independentă din Republica Moldova, dar preluat masiv în presa din România. Sondajul, realizat de compania IMAS, spune, printre altele, că mai mult de jumătate dintre cetăţenii Republicii Moldova ar vota împotriva unirii cu România la un eventual referendum, peste o treime ar vota împotriva aderării la UE, iar peste 50% ar vota împotriva NATO. Cifre care, întâmplător sau nu, susțin narativele Rusiei în Republica Moldova. De ce jurnaliștii de la Chișinău au tratat cu prudență sondajul și ce este în neregulă cu sondajul IMAS? Opinia directorului comunității Watch Dog de la Chișinău, Valeriu Pașa.

- După o pauză de peste un an a avut loc o nouă întâlnire între reprezentanții politici de la Chișinău și Tiraspol. Nu este clar dacă întâlnirea este de natură să marcheze reluarea eforturilor mai ample de reglementare transnistreană, un capitol extrem de sensibil în contextul în care Rusia își menține controlul politic asupra acestui teritoriu al Republicii Moldova, iar Chișinăul lucrează pentru a pregăti țara de integrarea europeană. Guvernul de la Chișinău a anunțat în context crearea unui fond național de reintegrare. Valeria Vițu are detalii.

- Un aspect important care a fost discutat la Tiraspol a fost cel legat de studierea limbii române în școlile din zona separatistă, idee care se lovește de refuzul administrației transnistrene. Explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Parlamentul de la Chișinău a votat o declarație de susținere a Ucrainei și a ținut un minut de reculegere pentru victimele războiului din Transnistria din 1992, război alimentat de Rusia.

- La Chișinău a fost finalizată cercetarea judecătorească în dosarul oligarhului Vladimir Plahotniuc.

- Școlile cu predare în limba română din Transnistria se confruntă cu dificultăți majore din cauza presiunilor exercitate de autoritățile de la Tiraspol.

- La patru ani de invazie rusească în Ucraina, refugiații ucraineni s-au adaptat în societățile gazdă, lucrează, plătesc impozite și învață limba. Am discutat despre cum s-au integrat ucrainenii în societatea românească și cu ce probleme se confruntă cu Natalia Ungureanu, directoarea asociației Touched România din București, una din organizațiile care s-au implicat activ în sprijinirea refugiaților din Ucraina încă de la începutul războiului.

- Un fragment dintr-un interviu-portret realizat de colegul nostru Laurent Couderc pentru publicația franco-română Regard.ro, cu directoarea publicației de investiție „Cu Sens” din Republica Moldova, Liuba Șevciuc.

Parlamentul de la Chișinău a votat o declarație de susținere a Ucrainei, la patru ani de la invazia Rusiei. Declarația a fost susținută de Partidul Acțiune și Solidaritate, de guvernare, și de câțiva deputați pro-europeni din opoziție, în timp ce opoziția socialistă și comunistă s-a opus adoptării documentului. Comuniștii lui Vladimir Voronin au părăsit sala în semn de protest, iar liderul socialiștilor, Igor Dodon, a declarat că războiul din Ucraina este folosit drept justificare pentru eșecurile guvernării partidului de guvernare, transmite TV8.

Parlamentarii de la Chișinău au ținut și un minut de reculegere pentru victimele războiului de pe Nistru din 1992, cu ocazia împlinirii a 34 de ani de la izbucnirea conflictului armat de pe Nistru, susținut de Rusia.

***

La Chișinău a fost finalizată cercetarea judecătorească în dosarul oligarhului Vladimir Plahotniuc, acuzat de a fi coordonat renumita fraudă bancară prin care din băncile din Republica Moldova au fost furat un miliard de dolari. Fugit din țară în 2019, Plahotniuc a fost arestat anul trecut în Grecia și extrădat în septembrie. Procesul este considerat o hârtie de turnesol pentru justiția din Republica Moldova, care în ultimii ani a trecut printr-un proces masiv de reformă.

Plahotniuc riscă până la 20 de ani de pușcărie. Procurorii investighează încă cinci cauze penale împotriva fostului oligarh. Acesta pledează nevinovat.

***

Școlile cu predare în limba română din regiunea transnistreană se confruntă cu dificultăți serioase din cauza presiunilor exercitate de autoritățile de la Tiraspol. Un raport al organizația pentru drepturile omului Promo-LEX arată că situația nu s-a îmbunătățit în 2025. Presiunile se manifestă prin infrastructură și clădiri neadecvate, lipsa transportului școlar, tarife discriminatorii la servicii, cu plăți semnificativ mai mari, uneori și de 4-5 ori, pentru gaze, încălzire, energie electrică, apă și canalizare decât școlile subordonate administrației de la Tiraspol. Aceste cheltuieli consumă o mare parte din bugetele instituțiilor.

În plus, sute de elevi și profesori sunt nevoiți zilnic să treacă prin posturi de control ilegale pentru a ajunge la școală.

Există și presiuni informaționale: mass-media controlată de regimul de la Tiraspol a difuzat anul trecut peste 30 de reportaje și postări pe rețelele sociale în care liceele cu predare în limba română au fost prezentate drept „instrumente de reabilitare a fascismului și nazismului”. În aceste materiale, un accent deosebit a fost pus pe manualele de istorie utilizate în școli.

Potrivit Promo-LEX, în cele opt școli cu predare în limba română din Transnistria au învățat anul trecut peste 2 mii de elevi.

***

Republica Moldova, România și Ucraina lucrează la un coridor turistic trilateral denumit „Via Moldavia”, menit să valorifice potențialul turistic al regiunii. Proiectul a fost discutat astăzi la Chișinău, la o reuniune care a reunit primari, oficiali din ministerele de resort și reprezentanți ai sectorului privat, în contextul unor inițiative comune de dezvoltare a turismului rural și ecologic, transmite Radio Chișinău.

Deputatul USR Claudiu Năsui critică într-un interviu la RFI declarațiile amenințătoare ale președintelui PSD, Sorin Grindeanu. Fostul ministru al Economiei acuză Partidul Social Democrat că vrea să blocheze orice potențială reformă. Claudiu Năsui afirmă pe de altă parte că tăierile de cheltuieli de până acum nu reprezintă o reformă.

Claudiu Năsui, despre declarațiile lui Sorin Grindeanu: ”Mi se pare că sunt declarațiile unui om care vrea să blocheze absolut orice potențială reformă, dar lucrurile acestea erau clare încă de acum șapte luni, adică era clar de acum șapte luni că puterea Guvernului Bolojan era mare atunci și va fi erodată cu timpul, mai ales că primele măsuri care au fost luate au fost unele de natură să-i scadă popularitatea”.

Despre excedentul bugetar din ianuarie: ”Atenție, dacă am fi pe excedent, ar fi un lucru foarte bun, dar asta ar fi însemnat să facem niște reforme drastice, care nu s-au întâmplat. Deci nu aș lăuda încă statul român că este pe excedent în luna ianuarie, pentru că foarte probabil nu o să continue așa. În nici un an nu a fost așa și nu este neîntâlnit să fie ianuarie pe excedent”.

Despre reforma statului: ”E doar o tăiere care, atenție, va fi reversată ușor. Aștept să vedem bugetul. În buget eu nu cred că vor reduce cheltuielile. Marea parte din reducerea de deficit va fi tot creșterea de taxe”.

Ungaria blochează finanțarea europeană de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina și, împreună cu Slovacia, blochează cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. În același timp, Budapesta a desfășurat armata în jurul centralelor energetice. Presa internațională comentează situația tensionată, cu puțin timp înainte de alegerile din 12 aprilie.

Comentând acuzațiile lui Viktor Orban, potrivit cărora Ucraina ar urmări să atace sistemul energetic al Ungariei, BBC consideră că ”nu există nicio indicație că Ucraina ar plănui vreun fel de atac, iar forțele sale armate sunt deja puternic tensionate, dată fiind invazia rusească.

Orban a încercat de mult timp să prezinte Kievul ca încercând să atragă Ungaria în război și a încercat în repetate rânduri să blocheze ajutorul financiar acordat Ucrainei”.

The Hill îl descrie pe Orba  drept un pion al lui Putin.

”Orbán –– în mod ridicol –– încearcă să-i convingă pe alegătorii maghiari că Ucraina pregătește atacuri cinetice împotriva „sistemului energetic al Ungariei”. Alegătorii maghiari ar trebui să fie precauți cu privire la un posibil atac sub steag fals.

Ucraina nu este în război cu Ungaria, chiar dacă aceasta din urmă a fost într-un război soft împotriva Ucrainei”.

UE nu trebuie să se lase șantajată de Orbán, subliniază Corriere della Sera:

„Vetoul împotriva împrumutului european vine exclusiv din partea prim-ministrului ungar, care în prezent face campanie pentru realegere și este în urma contracandidatului său din PPE, Péter Magyar. Dar, peste o lună, Ucraina se va confrunta cu falimentul național. Nu mai este timp”, avertizează ziarul italian.

În timp ce Die Welt este de părere că „având în vedere situația globală actuală, și Orbán ar trebui să susțină o UE puternică, mai ales că țara sa depinde în mare măsură de fondurile UE. Lumea este mai divizată ca niciodată în blocuri de putere și este mai puțin posibil ca niciodată să joci în mai multe echipe. Orbán și Fico ar trebui să înțeleagă acest lucru.” (Sursa. Eurotopics)

De partea sa, ziarul ungar Magyar Nemzet relatează că, potrivit premierului Orban, ”planul era să obțină rezultate bune la alegerile pentru Parlamentul European din 2024 și să înființeze alianța Patrioților, lucru care s-a și realizat.

Între timp, a avut loc schimbarea americană la care spera. A existat o schimbare în Slovacia; Babis a câștigat în Republica Cehă.

În Polonia, schimbarea s-a produs la nivel prezidențial, în timp ce guvernul se confruntă cu dificultăți.

Italienii sunt alături, consideră el. Acum așteaptă un progres în Franța. Alegerile anticipate ar putea fi convocate oricând, dar în 2027 candidatul grupului Patrioți pentru Europa ar putea avea și el o șansă mare la alegerile franceze. Atunci ar putea apărea o situație în care negocierile privind reorganizarea Uniunii Europene ar putea începe”.

Președinta Parlamentului European lansează un mesaj puternic spre Casa Albă: ”nu vă amestecați în alegerile europene”. Mesajul are o strânsă legătură cu noua strategie de securitate a Statelor Unite.

Se vorbește mult despre interferențele rusești în alegerile din Uniunea Europeană. Dar... ce-ați zice de interferențele americane?

Iată că președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, avertizează asupra acestui aspect

„Nu vă amestecați în alegerile noastre”, le-a transmis Metsola, războinicilor MAGA ai lui Trump, în cadrul unui interviu pentru Politico.

Președinta Parlamentului European vrea ca mesajul său să fie auzit la Casa Albă iar administrația Trump să știe că încercările sale de a influența politica din Europa nu sunt binevenite.

Metsola a declarat că Uniunea Europeană nu va exprima o preferință cu privire la cine ar trebui să câștige alegerile intermediare din SUA din noiembrie.

Totuși, secretarul de stat american, Marco Rubio, a intervenit pentru a-l susține pe Viktor Orbán la Budapesta în această lună, înainte de alegerile generale din Ungaria care vor avea loc în aprilie.

Metsola spune că „aceasta este o discuție care se poartă des cu omologii noștri americani - la fel cum nu le-am spune ce să facă în noiembrie, aceasta ar fi un fel de cerere în schimb”, a declarat Metsola în timpul unei vizite la Londra.

Ea afirmă că își dorește ca cetățenii din toate țările Uniunii Europene să poată decide în alegeri libere și corecte.

”Asta înseamnă că, dacă vedem interferențe externe, sau manipulări, sau inducerea unui comportament al alegătorilor, avem instrumentele necesare pentru a combate acest lucru”, a avertizat președinta parlamentului European.

Comentariile sale vin în contextul în care noua Strategie de Securitate Națională a Casei Albe include un obiectiv declarat de a înclina politica europeană în favoarea priorităților MAGA.

În practică, această strategie va implica sprijinirea partidelor considerate aliniate cu Trump în ceea ce privește migrația și valorile sociale. Spre disperarea multor oficiali americani de rang înalt, aceste partide sunt în prezent excluse din pozițiile de putere în Parlamentul European, precum și în unele capitale naționale.

În ultimele luni, însă, așa-numitul acord de cordon sanitar, prin care partidele de extremă dreaptă sunt ținute departe de putere, a avut probleme în Parlamentul European.

Și tocmai Partidul Popular European al Robertei Metsola s-a alăturat grupurilor de extremă dreaptă anul trecut pentru a adopta măsuri menite să reducă birocrația.