Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Probabil ați aflat deja că un drum forestier din Pădurea Băneasa a fost extins fără autorizație. Autoritățile discută posibilitatea închiderii sale, cu riscul de a afecta accesul a mii de locuitori din Sectorul 1 către oraș.

Această pădure urbană este o „insulă de biodiversitate” rămasă din Codrii Vlăsiei, cu un ecosistem bogat de plante și animale și un loc ideal pentru recreere, drumeții și educație ecologică, care merită vizitată și protejată ca o comoară naturală a Capitalei.

Nu ezita să descoperi cărările din Băneasa, dacă ești în București. Bucură-te de aerul curat și implică-te în eforturile comunității pentru a păstra această zonă verde, într-un context în care spațiile naturale din orașe continuă să dispară, în detrimentul dezvoltărilor urbane haotice. 

Jurnal de știri

Regimul de la Teheran era unul oribil, declară într-un interviu la RFI profesorul de științe politice de la Universitatea din București Cristian Preda. El consideră legitimă atacarea Iranului de către SUA și Israel, dar e rezervat în privința unei prăbușiri a dictaturii în Iran.

Cristian Preda, despre atacarea Iranului de către SUA și Israel: ”Domnule, eu cred că e legitimă. Eu am fost în Iran și m-au interogat Gărzile astea Revoluționare. Eu care am citit dosarele Securității îmi dau seama că Securitatea era blândă față de tipii ăștia. E un regim oribil și ceva trebuia făcut în Orientul Mijlociu (...). Sigur că nimeni nu-și dorește un război, însă cred că trebuie să înțelegem că e un moment de ruptură”.

Despre ce urmează în Iran: ”Lui Trump i s-a reproșat că nu a avut planul de a doua zi și el a reacționat repede, că e foarte prompt și a zis păi, i-am omorât pe toți succesorii potențiali. Asta nu ne dă o indicație despre ce se va întâmpla în interiorul unei țări, care are aproape 94 de milioane de locuitori”.

Despre extinderea conflictului din Iran: ”Era inevitabil ca uciderea lui Ali Khamenei să producă această extindere a conflictului, pentru că influența iraniană în toată regiunea Orientului Mijlociu este enormă”.

Cei mai merituoși reprezentanți ai sportului paralimpic din 2025 și-au primit recunoașterea săptămâna trecută la  prima gală a sportului paralimpic organizată în România. La festivitate a participat și brazilianul Andrew Parsons, președintele Comitetului Paralimpic Internațional, care a promis că va ajuta forul român.

Comitetul Național Paralimpic a organizat săptămâna trecută, în premieră absolută în România, Gala Sportului Paralimpic, un eveniment oficial dedicat recunoașterii performanței, excelenței și impactului sportului paralimpic.

Prima Gală a Sportului Paralimpic este un moment fondator, care așează sportul paralimpic la locul său firesc în peisajul sportiv național și deschide drumul unei tradiții dedicate performanței, demnității și recunoașterii publice. Prin această inițiativă, Comitetul Național Paralimpic a consolidat vizibilitatea sportului paralimpic și a creat un reper instituțional durabil.

Președintele Comitetului Paralimpic Român, Eduard Novak, a spus că sportivii cu dizabilități fizice sau mentale trebuie considerați la fel ca ceilalți sportivi.

Președintele Comitetului Paralimpic Internațional l-a premiat pe Alex Bologa

La eveniment a participat și brazilianul Andrew Parsons, președintele Comitetului Paralimpic Internațional, care este hotărât să ajute mișcarea paralimpică din România. Parsons  a fost cel care l-a premiat pe Alex Bologa, desemnat sportivul paralimpic al anului, după ce a câștigat în 2025 atât titlul mondial cât si cel european la judo pentru nevăzători.

“Vreau să înțeleg realitatea mișcării paralimpice din România. Avem diferite programe prin care putem ajuta sportul și federațiile, dar trebuie să le adaptăm la caracteristicile din țara Dvs. Fiecare țară este importantă, dar România a avut un rol important în dezvoltarea mișcării paralimpice. Mai întâi doamna Sally Wood Lamont, acum Eduard Novak, cel care are o vizune pe termen lung. Noi trebuie să-l sprijinim, acesta este unul din obiectivele mele în România”, a spus Andrew Parsons.

Omul care stă în spatele victoriilor obținute de Alex Bologa, Tamas Gergely a fost ales antrenorul anului.

Cea mai bună sportivă în 2025 a fost votată Gabriela Constantin, după ce la Campionatul European de para tenis de masă a ocupat locul 5 atât la simplu, cât și la dublu.

Darius Dumitru, de la natație, este speranța paralimpică a anului  premiat chiar de campionul olimpic, David Popovici. Obiectivul lui Darius este calificarea la Jocurile Paralimpice din SUA în 2028.

Naționala de fotbal nevăzători a fost desemnată cea mai bună echipă, iar CSM Cluj-Napoca este clubul anului 2025. Casian Munteanu a câștigat categoria special Olympics, iar Paula Cristea a primit un premiu de excelență. Componenții lotului de paraclimbing au dominat categoria non paralimpică cu Adriana Tofan și Cosmin Candoi pe prima treaptă a podiumului. Cosmin e sigur că România va lua cel puțin o medalie la paraclimbing în 2028 la Jocurile Paralimpice.

Investițiile și un management bine orientat duc la dezvoltarea afacerilor din domeniul agro-alimentar. Asocierea în cooperative oferă o șansă fermelor mici și mijlocii.

Invitați la Rural: Răzvan Prelipcean, tânăr fermier, Silvia Răileanu, fondatoare serele Super din județul Timiș și Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

În anul celei de-a 250-a aniversări, Statele Unite se transformă într-o țară de emigrare - tot mai mulți cetățeni se mută în străinătate. Americanii părăsesc Statele Unite în număr record de la Marea Depresiune, relatează the Wall Street Journal. Iar o destinație favorită este Europa.

Administrația Trump se laudă cu migrația netă negativă din 2025. Casa Albă vede în aceasta o îndeplinire a promisiunilor sale de combatere a migranților ilegali.

Problema este însă cu cetățenii americani.

Tot mai mulți părăsesc țara împreună cu familiile lor, iar o  destinație privilegiată este tocmai Europa, zugrăvită de ideologia MAGA drept un spațiu al crizei și al degradării.

Până într-acolo încât, după cum relatează The Wall Street Journal, unul din 15 locuitori din cartierul la modă Grand Canal Dock din Dublin s-a născut în SUA, potrivit agenților imobiliari .

Atât de mulți americani își cumpără apartamente pe străzile pietruite din Lisabona, încât nou-veniții constată că aud mai ales limba lor maternă, nu portugheza.

Luna trecută, aproape 400 de americani s-au înscris la cursuri de relocare în Albania. Mai ales că mica țară din Balcanii de Vest oferă și importante facilități fiscale celor care se mută aici.

În Spania, oficialii recunosc acest aflux. „Mulți americani vin și există multe povești de dragoste”, a declarat purtătoarea de cuvânt a guvernului spaniol, Elma Saiz Delgado: „După patru pahare de vin, rămân.”

Această mișcare vine în contextul în care oamenii caută un loc pe care să-l numească acasă, unde să se simtă mai în siguranță și unde dolarul să poată fi folosit fără opreliști.

Alții doar caută să scape de mediul politic actual, parte a unei tendințe numite „Donald Dash”, ceea ce s-ar putea traduce liber prin ”fuga de Donald”.

Companiile de relocare spun că printre migranții de astăzi se numără familii și profesioniști. „Nu te confrunți cu perspectiva ca fiul tău de 5 ani să meargă la grădiniță și să facă un exercițiu de atac armat”, spune unul dintre americanii care s-au mutat la Berlin. El spune că ”deși salariile sunt mai mari în SUA, calitatea vieții este mai bună în Europa.”

Citeste siTot mai mulți studenți americani în Scoția: ”Vreau să scap de ce se întâmplă acasă!”

Și tendințele în domeniul educației reflectă schimbarea. Numărul studenților străini care vin în America au scăzut cu 17% toamna trecută și se așteaptă să scadă în continuare. În același timp, tot mai mulți americani se înscriu la universități europene.

Cererile pentru cetățenia britanică au ajuns la 6.600 în anul încheiat în martie 2025. Pașapoartele irlandeze emise americanilor au depășit 30.000 în 2024 și 40.000 anul trecut.

Și nu doar Europa este o destinație. Mexicul se confruntă cu un aflux de seniori care se mută acolo pentru aziluri de bătrâni cu costuri reduse.

În Bali, Columbia și Thailanda, americanii cu venituri în dolari pun presiune pe piețele imobiliare, ceea ce i-a determinat pe localnici să organizeze proteste, scrie ziarul.

În total, se estimează în dreptul SUA o migrație netă negativă de 150.000 de persoane anul trecut. Și se așteaptă ca numărul să crească în 2026. Dar, conform calculelor Brookings Institution, această cifră nu este una exactă. Motivul: nu există cifre oficiale de urmărire a numărului de persoane care părăsesc țara în fiecare an.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Atacarea Iranului și măsurile de răspuns ale regimului de la Teheran țin primele pagini ale presei internaționale. Comentatorii analizează consecințele eliminării ayatollahului Khamenei. Dar și felul în care nucleul dur al susținătorilor lui Trump se raportează la acest război... 

„Autoproclamatul președinte al păcii, a ales în cele din urmă să devină un președinte al războiului”,

citim în The New York Times,

”Criticii domnului Trump au readus rapid în discuție declarațiile sale anterioare pentru a-l acuza că și-a abandonat propriile promisiuni, difuzând videoclipuri de la mitingurile sale de campanie și citate pe rețelele de socializare în care îi acuza pe Barack Obama, George W. Bush și Kamala Harris drept susținători ai războiului.

Citeste siSUA și Israel intensifică atacurile în Orientul Mijlociu

The New York Post laudă decizia președintelui Donald Trump și consideră că ”moartea ayatollahului Khamenei face lumea, dintr-odată, un loc mai bun”.

”Când a devenit clar că autoritățile și acoliții lor masacrau mii de protestatari neînarmați, Trump a lansat un alt avertisment – ​​și o promisiune”. O promisiune respectată, conchide ziarul.

BBC observă că, până acum, ”Trump și administrația văd în mod clar operațiunea din Iran ca pe un succes absolut. Însă pierderile americane - sau perspectiva unui conflict haotic și prelungit - vor complica probabil această percepție.

Unii din baza MAGA a lui Trump și-au exprimat deja îndoielile, mai ales având în vedere că a făcut campanie cu promisiunea de a evita exact acest scenariu”.

Ce se poate întâmpla în continuare?

Potrivit ziarului libanez L’Orient-Le Jour, ”Parteneriatul americano-israelian are interesul să lovească rapid și decisiv pentru a răsturna regimul, înainte ca acest război să devină prea costisitor pentru opinia publică americană, pentru țările aliate din Golf și pentru economia globală, în cazul în care prețurile petrolului cresc brusc.

Citeste siDupă eliminarea lui Ali Khamenei, Iranul este în necunoscut

Regimul iranian, la rândul său, are interesul să facă războiul cât mai costisitor posibil înainte ca însăși supraviețuirea sa să fie amenințată. Cu cât mai mulți morți americani și represalii din partea Iranului și a aliaților săi din regiune, cu atât Donald Trump va fi forțat să dea înapoi. Cu toate că acest lucru l-ar putea încuraja și pe președintele american să meargă și mai departe”.

CNN vede în eliminarea ayatollahului Khamenei  un ”eveniment politic seismic” în istoria Iranului.

Dar aceasta ”ridică una dintre cele mai critice întrebări după atacul lui Trump: înlăturarea liderilor de top va declanșa, oare, un torent de reforme instituționale sau ar adânci represiunea și ar sfâșia țara?”

Iar Newsweek îl vede pe Donald Trump confruntat cu „furia epică” din partea MAGA, din cauza Iranului.

”Comparația cu Irakul este radioactivă în cadrul MAGA, deoarece vizează trei lucruri pe care Trump a jurat că nu le va face: lansarea unui conflict fără un scop clar, promovarea lui cu justificări exagerate și lăsarea lui să se transforme într-o mlaștină.

Din acest motiv, MAGA va judeca probabil Iranul prin trei măsuri concrete. În primul rând: se va termina rapid? Al doilea: este în interesul Americii?

În al treilea rând: Mai este Trump... Trump? În iunie 2025, Trump a recunoscut că unii dintre susținătorii săi ”sunt puțin nefericiți”. Nefericirea se poate transforma rapid în furie și acuzații de trădare”.

28 de elevi din Vrancea sunt blocați în Dubai. Ei au plecat în vacanță cu două profesoare în ciuda riscului major de securitate din Orientul Mijlociu (G4Media) - „La Sinaia nu vă mai place”. Români din Dubai și Qatar, în fața butoiului cu pulbere / Cum i-au ajutat autoritățile noastre (HotNews) - Zborurile TAROM pentru repatrierea a peste 300 de români aflaţi în zona de conflict din Orientul Mijlociu, reprogramate pentru luni seara (Libertatea) - Maraton. I-am sunat pe toți liderii PSD. Câți vor să scape de Bolojan și de USR (Cotidianul)

Războiul din Iran ar putea să escaladeze și ar putea deveni unul regional, este opinia experților chestionați de „Adevărul”. Mai mult decât atât, există și riscul major ca războiul dintre SUA și Iran să devină pe parcurs unul global.

„Adevărul” a discutat pe această temă cu Ioana Mateș, expert în relații internaționale și avocat în drept internațional, dar și cu generalul (r) Dan Grecu, președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România.

Chiar dacă aliații tradiționali ai Iranului, China și Rusia, privesc deocamdată pasivi, nu este o certitudine faptul că se vor limita și pe viitor la postura de observatori. Riscurile există, sunt reale, nu pot fi neglijate.

România va fi cu siguranță afectată, cel puțin la nivel economic, la fel cum se preconizează să se întâmple cu întreaga Uniune Europeană. Blocarea strâmtorii Hormuz va face ca exporturile țărilor producătoare de petrol și gaze lichefiate să aibă de suferit, iar asta înseamnă energie și mai scumpă decât în prezent. Asta în contextul în care în Uniunea Europeană prețurile energiei sunt de 2-3 ori mai mari ca în Statele Unite și până la de patru ori față de China.

28 de elevi din Vrancea sunt blocați în Dubai, potrivit presei locale. Ei sunt în vacanță cu două profesoare de la Școala Ion Basgan din Focșani. Inspectoarea școlară Livia Marcu a declarat pentru Ziarul de Vrancea că elevii, însoțiți de doi profesori, sunt în siguranță și păstrează legătura cu reprezentanții Consulatului României.

Nu e clar cine a avut inițiativa de a organiza o deplasare în Dubai în condițiile în care situația de securitate era extrem de tensionată încă de la începutul anului, iar presa națională și internațională a scris zilnic despre posibilitatea unui conflict regional.

Copiii sunt din clasele 5-12, scrie G4Media, care a adresat profesoarei Oana Nedelcu mai multe întrebări legate de această deplasare în Dubai și promite că reveni cu răspunsurile când le va primi.

Ministerul de Externe a anunțat încă de ieri că peste 1000 de români s-au înregistrat sau au cerut sprijin la misiunile consulare ale României din Orientul Mijlociu și că pregătește „resurse suplimentare”, având în vedere că se așteaptă la creșterea numărului de cereri. 

Pe lângă cei 1000 de oameni, există cu siguranță și alții care nu au simțit nevoia să se adreseze autorităților române și se descurcă pe cont propriu. 

În ceea ce privește reacția autorităților, prima observație este că MAE nu are un site eficient, care să-i ajute cu informații pe românii ce au nevoie rapid de ajutor. Vă rog să accesați de pe telefonul mobil site-ul ministerului nostru de externe și o să-mi dați dreptate pentru următoarea afirmație: este o rușine. Prin comparație, vedeți cum arată site-ul ministerului francez de externe sau cel al Regatului Unit. 

Ministrul Oana Țoiu a comunicat ieri cât a putut de bine, a dat explicații, comunicate de presă, dar cred că la un moment dat MAE ar trebuie să aibă și un site decent, scrie jurnalistul HotNews Gabriel Bejan.

Peste 300 de români aflați în zona de conflict din Orientul Mijlociu vor fi repatriați cu zboruri speciale TAROM reprogramate pentru seara de luni, 2 martie, potrivit unui anunț al companiei.

Întârzierile la granița terestră și procedurile de frontieră au întârziat deplasarea pasagerilor către aeroportul din Cairo, iar riscul depășirii timpului de serviciu al echipajelor a impus amânarea zborurilor.

Libertatea reamintește că ieri, 1 martie, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) a anunţat anularea a 34 de zboruri operate pe Aeroportul Internațional Henri Coandă București, din cauza evenimentelor din Orientul Mijlociu. Cursele vizate sunt spre şi dinspre cinci destinaţii importante: Tel Aviv, Dubai, Doha, Beirut şi Damasc.

Cotidianul anunță că a sunat 47 de lideri de filială ai PSD ca să afle dacă îl mai vor premier pe Ilie Bolojan și dacă mai tolerează USR la guvernare. Demersul a fost inspirat de consultarea largă pe care a anunțat-o Sorin Grindeanu în PSD pe această temă. Unele filiale deja au stabilit ce vor, în altele subiectul va fi abordat zilele viitoare. Din 47 de lideri de organizații județene, 20 au răspuns maratonului jurnalistic. Concluzia aproape că se scrie de la sine. Unii spun răspicat că Ilie Bolojan ar trebui să plece, alții îi transmit că poate rămâne premier doar dacă acceptă măsurile PSD. Cât despre USR, nu e o singură voce de social-democrat care să vrea partidul lui Dominic Fritz la guvernare. De asemenea, niciun social-democrat nu a pus pe masă cartea opoziției.

Testul cel mare pentru Ilie Bolojan va fi bugetul, amenință la unison social-democrații care au răspuns întrebărilor Cotidianul. Acestea au fost:

1. Vreți ca PSD să rămână la guvernare sau să treacă în opoziție?

2. Care e varianta ideală, formula de guvernare de acum sau guvern fără Ilie Bolojan și USR?

Legat de amenințări, mai mulți lideri au spus că, dacă Ilie Bolojan nu acceptă măsurile social-democrate, PSD va vota împotriva bugetului și guvernul va pica. Apoi PSD va face o nouă majoritate doar cu PNL, UDMR și minorități, fără USR. Iar PNL își va putea pune un alt premier până la rotativa din 2027.

Jeisson Duthel, cunoscut sub numele de artist JSON, este un compozitor francez de 23 de ani, originar din Saint-Étienne, care locuiește la București de un an și câteva luni. Pianist de formație, JSON compune atât rap, pop, muzică electronică, soul și funk, cât și muzică de film.

Dacă privești datele de buget din prima lună a anului, îți vine să te ciupești să vezi dacă visezi sau nu! De ani de zile, nu a mai fost o lună care să arate precum ianuarie 2026. Adică, excedent bugetar și nu neglijabil, 845 milioane de lei, plus o reducere a cheltuielilor totale și a celor curente. De exemplu, cheltuielile bugetare au scăzut cu 6%, față de aceeași lună a anului trecut. Să mai adăugăm că veniturile au crescut cu 18%.

Evident, o parte din aceste evoluții au explicații legate de efectul de bază, în sensul că de-a lungul anului 2025 s-au decis o serie de măsuri de creștere a veniturilor bugetare și de scădere a cheltuielilor, iar toate acestea se văd în datele bugetare din ianuarie 2026. Ceea ce nu reduce optimismul pe care îl poate aduce situația bugetului din prima lună a acestui an.

Să mai dăm câteva exemple. Față de aceeași perioadă de anul trecut, în ianuarie 2026, cheltuielile de personal au scăzut cu 3,4%, datorită reducerii sporurilor și, probabil, a unei politici de blocare angajărilor în sectorul de stat. Pentru că practic nu au existat până acum reduceri de salarii pentru angajații din sectorul public.

Apoi, cheltuielile cu bunuri și servicii au scăzut notabil cu 11%. Cu siguranță, această reducere nu s-a putut obține doar din economisirea carburanților, a parcului de mașini sau a utilităților. De altfel, nota bugetară a Ministerului Finanțelor explică scăderea prin faptul că în ianuarie 2025 s-au plătit din Fondul Național de Sănătate restanțe din anul precedent, adică suma a fost mai mare decât media.

Cheltuielile cu dobânzile au scăzut cu 8%, dar nu se poate miza pe faptul că tendința va rămâne neschimbată pe durata întregului an, pentru că nivelul dobânzii poate fi fluctuant sau a fost stabilit la momentul împrumutului. Cheltuielile cu asistența socială au crescut cu 2%. Procentajul nu este mare, dar probabil că vine de la creșterea pensiilor speciale, pentru că pensiile bazate pe contributivitate au rămas la același nivel. Cheltuielile de capital, cu investițiile, au coborât la jumătate, ceea ce nu este o veste bună, dar ne aflăm, totuși, abia la începutul acestui an.

Și la capitolele de venituri bugetare există evoluții notabile cum ar fi: încasări din impozitul pe profit mai mari cu 23%, venituri bugetare mai mari cu 31% din impozitul pe salarii și venit și 62% mai mult din impozitul pe dividende. Este clar că aceste creșteri sunt conjuncturale și provin din schimbarea legislației privind impozitarea dividendelor sau eliminării facilităților fiscale pe salarii.

De asemenea, au crescut încasările din TVA (24%) și accize (7%), precum și contribuțiile de asigurări, 8%, sau veniturile nefiscale, cu 28%, dar la acest capitol sunt incluse sumele obținute din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Este clar că datele bugetare sunt reflexul deciziilor luate anul trecut, multe destul de complicate pentru economia reală, precum creșterea TVA, creșterea accizelor, reducerea sporurilor, creșterea impozitelor pe proprietate sau a taxelor locale.

Dar, mai este o situație care nu trebuie omisă și anume aceea că în prima lună a anului, statul a funcționat fără buget pe anul acesta. Sau mai exact, conform legislației, fiecare instituție a putut cheltui a 12-a parte din sumele din bugetul pe anul trecut. Adică, până la aprobarea bugetului pe anul 2026, instituțiile publice pot să cheltuiască în fiecare lună 1/12 din bugetul pe anul anterior.

În aceste condiții, cel mai bine ar fi să nici nu să nu se mai facă bugetul pe anul acesta, ci doar să se copieze cel pe anul anterior. Bineînțeles, este o glumă, dar varianta serioasă ar fi ca bugetul să fie construit foarte conservator pe partea de cheltuieli, adică la nivelul anului 2025. Ar fi cu adevărat un act nu doar de curaj economic, ci și de responsabilitate.