Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

La București a mai avut loc pe 2 martie un eveniment de comemorare: pentru prima dată din 1992, victimele agresiunii ruse pe de Nistru au fost comemorate printr-o acțiune de protest în fața Ambasadei Federației Ruse de la București. În vara lui 1992, în timpul războiului de pe Nistru, Liga Studenților a Universității București a organizat în același loc, în fața Ambasadei Rusiei din strada Kiseleff, un protest de o lună. Protest la care au participat printre alții și Doina Cornea, Corneliu Coposu, dar și pe atunci viitorul președinte Emil Constantinescu. Iată că în 2026 o altă generație a reveni pentru a condamna agresiunile Rusiei - din Transnistria, din Ucraina, dar și ingerințele în politica internă a României. Protestul a fost organizat de Adrian Băzăvan, autorul sloganului „Marș La Moscova”, proiectat la mai multe manifestări pro-Georgescu.

- Republica Moldova a comemorat pe 2 martie 34 de ani de la început războiul de pe Nistru, o agresiune a Rusiei, care, împreună cu interpușii ei din administrația separatistă de la Tiraspol, a atacat forțele de ordine ale Chișinăului. Un conflict care a devenit un cap de pod pentru menținerea prezenței militare a Rusiei în regiune. Manifestări au avut loc și la Bălți, în nordul Republicii Moldova. Reportaje semnate de Valeria Vițu, Dumitru Pelin și Cătălin Volconovici.

- În 1992, în Războiul de pe Nistru, agresoare a fost Rusia, spune președinta Maia Sandu. Republica Moldova declară asta tot mai apăsat, după ce guvernările anterioare din ultimii 20-30 de ani au încercat să nu supere Moscova. Dar în ce măsură Rusia a fost agresivă și față de România? A fost amenințată și România în Războiul de pe Nistru? A încercat să găsească un răspuns Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Noul ambasador al Republicii Moldova la București, Mihai Mîțu, a înmânat copiile scrisorilor de acreditare ministrei de Externe a României, Oana Țoiu.

- Moldovenii rămași blocați în Orientul Mijlociu descriu situația drept una tensionată.

- Benzina și motorina se scumpesc în Republica Moldova, din cauza războiului din Orientul Mijlociu.

Noul ambasador al Republicii Moldova la București, Mihai Mîțu, a înmânat copiile scrisorilor de acreditare ministrului Afacerilor de Externe, Oana Țoiu

Ceremonia a oferit prilejul unei discuții ample privind ansamblul relațiilor bilaterale, interlocutorii constatând dinamica excepțională a cooperării moldo-române. A fost evidențiat nivelul ridicat al interacțiunilor politice, inclusiv la cel mai înalt nivel, precum și diversitatea domeniilor în care cele două state colaborează activ, într-un moment definitoriu pentru parcursul european al Chișinăului.

***

Moldovenii rămași blocați în Israel și Dubai descriu situația drept una tensionată. Între timp, misiunile diplomatice ale Republicii Moldova din țările afectate de conflictul din Orientul Mijlociu spun că sunt permanent în legătură cu cetățenii moldoveni aflați acolo, oferindu-le sprijin. Cei mai mulți se află în Israel, în timp ce pe unii războiul i-a prins în vacanță, la Dubai, transmite TV8.

Ministerul de Externe de la Chișinău spune că Ambasada Republicii Moldova în Statul Qatar, a înregistrat cinci solicitări ale moldovenilor, dintre care patru din Qatar și una din Kuweit. Totodată, ambasada de la Abu Dhabi a recepționat aproape 100 de apeluri telefonice care nu au necesitat intervenție consulară, fiind oferite informații privind măsurile de securitate, situația spațiului aerian și alte clarificări operative.

Peste 150 de turiști moldoveni sunt blocați în Emiratele Arabe Unite, Qatar, Israel, Maldive, Tanzania și alte state din regiune, în urma escaladării situației de securitate din Orientul Mijlociu. Potrivit Asociației Naționale a Agenților Economici de Turism din Moldova, numărul real al turiștilor moldoveni afectați ar putea fi mai mare, având în vedere că sunt incluși doar turiștii agențiilor membre, transmite IPN.

***

Efectele economice ale războiului din Iran vor fi resimțite și în Moldova chiar de mâine. Prețul carburanților va crește la miezul nopții, iar experții avertizează și asupra scumpirii gazului, după ce Iranul a blocat circulația navelor petroliere prin strâmtoarea Ormuz. Prețul petrolului la bursele europene a crescut astăzi cu 12 procente, ajungând la cel mai mare nivel din ultimele 14 luni, în timp ce gazul s-a scumpit cu un sfert.

***

În această săptămână, echipele mobile de medici specialiști vor oferi consultații profilactice gratuite în raioanele Florești și Soroca, pentru screening pulmonar prin radiografie digitală mobilă. Serviciile medicale vor fi acoperite din fondul măsurilor de profilaxie al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, transmite Moldpres.

***

Iar peste 1.300 de locuitori ai satului Hoginești din raionul Călăraşi beneficiază de infrastructură sportivă modernă. Finalizarea primei etape a proiectului de construcție a unui complex sportiv multifuncțional marchează un pas important în dezvoltarea localității, fiind rezultatul investițiilor realizate prin intermediul Programului Național „Satul European”, un program pentru modernizarea spațiului rural din Republica Moldova.

Liderul PNL Iași, Alexandru Muraru, declară într-un interviu la RFI că și-ar fi dorit un mesaj mai ferm de susținere din partea României a Statelor Unite și Israelului, în contextul conflictului din Iran. Deputatul critică pe de altă parte PSD, pentru că se opune reformării statului.

Alexandru Muraru, despre Iran: ”Aș fi vrut să văd și un mesaj mai ferm și mai vocal din partea României, mai politic, de susținere pentru Statele Unite ale Americii și Israel, care ar fi fost mai justificat în primul rând din prisma interesului de securitate românesc, pentru că România este stat de frontieră al NATO, cel mai important pilon de securitate pe care se sprijină România este SUA și parteneriatul strategic”.

Despre PSD și tensiunile din coaliție: ”Principala preocupare pentru PSD este acum de a pune piedici, contre, la proiectul de buget și să vadă ce avantaje mai poate obține”.

Despre propunerile de șefi ai marilor parchete: ”Aceste propuneri nu schimbă foarte mult în justiția din România. Nu am asistat decât la o rocadă. Cred că arată totuși a un pas bătut pe loc”.

Zăpezile recente ne-au cam provocat în orașe pe toate fronturile. Retrospectiv, rămâne o întrebare importantă – ce facem când zăpada apasă peste arbori și îi vedem aplecați până la pământ?

Membrii grupului comunitar Spații Verzi Sănătoase au explicat recent cum arborii foioși își pierd frunzele iarna tocmai pentru a evita greutatea suplimentară a zăpezii, care le-ar putea rupe ramurile.

Coniferele, adaptate de milenii la climate reci, au forme piramidale și ramuri flexibile care le ajută să scuture mai ușor omătul — dar chiar și ele pot ceda când zăpada este umedă sau înghețată, cum s-a întâmplat în București.

În orașe, arborii au nevoie și de ajutorul nostru, întrucât au fost plantați pentru a ne oferi beneficii și trebuie să crească drept și sănătos. Putem îndepărta cu grijă zăpada folosind o mătură sau o greblă lungă, fără a răni scoarța, iar arbuștii mici, precum ienupării sau tuia, pot fi scuturați ușor chiar cu mâna, un gest simplu care îi poate salva de rupturi și deformări spre primăvară.

Jurnal de știri

Cu o etapă înaintea finalului sezonului regular se cunosc echipele care vor juca în play off. Nou promovata FC Argeș a prins ultimul loc în timp ce campiona FCSB nu face parte, pentru prima dată în istorie, din top6. Tudor Furdui face analiza etapei a 29-a din Superligă

Întrebarea revine tot mai insistent în comentariile presei internaționale. Unii analiști își pun problema dacă simpla eliminare a unor lideri iranieni va duce la prăbușirea regimului. Alte publicații privesc spre consecințele asupra comerțului global.

Le Monde vorbește despre ”războiul ales de Donald Trump ” – un ”atac masiv care nu a răspuns la nicio urgență”. Potrivit ziarului, ”președintele SUA și prim-ministrul israelian își propun să înlăture regimul iranian. Dar căderea acestuia ar putea inaugura o perioadă de mare instabilitate în țară”.

Ziarul german Berliner Morgenpost  consideră că președintele Trump ”nu înțelege coeziunea regimului opresiv al Republicii Islamice. Gărzile Revoluționare puternic înarmate, cea mai importantă parte a elitei puterii, nu pot fi îngenuncheate de o remaniere forțată a personalului”.

Alte publicații examinează situația din monarhiile petroliere din Golf, văzute până acum drept refugii sigure pentru cei bogați și porți aeriene pentru întreaga lume.

Potrivit Bloomberg,  Dubai a fost construit ca „o poartă globală fiabilă, omnidirecțională, disponibilă 24 de ore din 24, o mașinărie bine unsă prin care trec constant oameni, avioane și mărfuri”. Dar „barajul de rachete și drone din Iran [...] a modificat radical această dinamică. Dintr-o dată, Dubai a devenit o insulă de unde nu există scăpare”.

Iar Fortune pune în discuție modelul economic al zonei: 

„M-am mutat în Qatar ca să scap de taxe, acum mă ascund de rachete”, spune un investitor, mai în glumă, mai în serios.

Un expert citat de revistă consideră că  „ceea ce se întâmplă în Emiratele Arabe Unite ar putea fi catastrofal, cu excepția cazului în care cu toții pun presiune pe Trump să învingă Iranul rapid și decisiv sau să se retragă imediat.”

Citeste siRăzboiul lui Trump din Iran și consecințele asupra Ucrainei

Expertul subliniază fragilitatea structurală: „Având în vedere că 88% din populație este formată din expatriați și cu sectoarele turismului, finanțelor, aviației și transportului maritim expuse, acest lucru ar putea declanșa unde de șoc la nivel global”, cu un ecosistem ”dependent de libera circulație a capitalurilor și a persoanelor”. (Sursa: Coutrrier International).

Dar care sunt consecințele pentru Europa?

El País vede cum ”Trump și Netanyahu se confruntă cu dificultăți interne majore și cu alegeri cheie în acest an. (...)

Asistăm la un nou episod  al recurgerii fără scrupule la legea celui mai puternic și la afirmarea nerușinată a intereselor naționale sau personale.”

(Sursa: Eurotopics).

Iar pentru Corriere della Sera, urmarea războiului este că ”suveranitatea națională devine astăzi o farsă dacă nu este protejată de o forță militară adecvată. Aceasta este o inversare a însăși rațiunii de a fi a proiectului european.

Dacă odinioară ne bazam pe «puterea soft» a comerțului și culturii, realitatea acestei noi ere ne învață că «puterea hard» este ceea ce contează cu adevărat: voința de a exercita puterea, superioritatea militară, inovația tehnologică. Trei atuuri pe care nu le posedăm. Trebuie să acționăm rapid.” (Sursa: Eurotopics)

Care sunt consecințele războiului din Iran asupra Ucrainei, țara invadată de Rusia? Colegii noștri din redacția RFI în limba ucraineană au cerut opiniile unor experți de la Kiev. În opinia acestora, există atât avantaje cât și dezavantaje pentru Ucraina.

Analistul Forțelor Armate ale Ucrainei, Olexander Musienko, vede atât avantaje, cât și dezavantaje.

Un avantaj ar fi slăbirea cooperării militare și tehnice dintre Iran și Rusia. Putin ar putea pierde un aliat important dar și o poziție pe scena internațională, cu Rusia ca stat capabil să vină în ajutor unui aliat aflat într-o situație dificilă.

Pe de altă parte, Statele Unite își întăresc autoritatea și rolul în lume, ceea ce va pune presiune indirect pe Rusia.

Există însă și câteva dezavantaje.

Cum ar fi utilizarea de către Statele Unite a unui număr semnificativ de arme care altminteri puteau fi vândute Ucrainei. Se știe că Donald Trump a oprit finanțarea efortului de război al Ucrainei, dar vinde Kievului echipamente plătite de europeni.

Lipsa acestor rachete și muniții va afecta nu doar războiul din Ucraina, ci și planurile SUA pentru un posibil conflict cu China sau chiar Federația Rusă, spune expertul.

Mutarea atenției către Orientul Mijlociu de la războiul ruso-ucrainean este un alt dezavantaj resimțit la Kiev. Ca și  creșterea prețurilor la petrol.

Cât privește relația ruso-chineză, aici expertul vede o dilemă a Moscovei.

Citeste siZelenski speră că preconizatele negocieri cu Moscova vor avea loc, în pofida războiului în Orientul Mijlociu

”Dacă petrolul se scumpește, Rusia ar putea să vândă Chinei la un preț mare. Pentru Beijing, creșterile prețurilor pot afecta negativ ritmul creșterii economice.

Prin urmare, ar fi deosebit de benefic pentru China să mențină o alianță cu Federația Rusă.

Pentru Kremlin, la rândul său, piețele externe sunt importante, mai ales cu un petrol scump. Importantă este și atragerea investițiilor. Dar acest lucru nu poate fi realizat fără ridicarea sancțiunilor, iar cheia este un armistițiu pe front. Ce alegere va face Putin? Vom afla curând", spune Musienko.

De partea sa, expertul în război hibrid Yehven Magda  crede că, în ciuda faptului că președintele american preferă deciziile rapide, este puțin probabil ca  lucrurile să se schimbe cu mare viteză în Iran.

Expertul nu se așteaptă ca protestatarii iranieni să "ridice steaguri americane și israeliene".

Citeste siConflictul militar se extinde în Liban. Franţa cere încetarea escaladării militare

Magda crede că prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu l-a convins pe Trump de oportunitatea lovirii Iranului, dar fără o operațiune terestră este greu de schimbat puterea în Iran. Acum, întrebarea este cât va dura schimbul de lovituri cu rachete.

Directorul Centrului pentru Studii privind Orientul Mijlociu, Ihor Semyvolos privește mai curând către avantaje.

”Orice scenariu care ar duce la destabilizarea internă a guvernului islamist din Iran este benefic pentru Ucraina”, spune el.  Dar va fi ”extrem de important ca războiul să se încheie cât mai curând posibil și, de preferință, cu răsturnarea regimului".

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Promisiunea lui Bolojan: Vom găsi un om care are o autoritate să preia Ministerul Educației / Decizia lui Bolojan, o lună mai târziu: Mihai Dimian, rectorul unei universități clasate pe locul 21 în rankingul universităților românești, cu declarații controversate despre plagiat (EduPedu) - România în războiul din Iran: legături și implicații (DW) - Orientul Mijlociu, în flăcări şi nu se vede un orizont de rezolvare. Cel mai mare impact la noi este pentru românii prinşi în zonă şi pentru preţul energiei (Ziarul Financiar)

Propunerile făcute de ministrul PSD al Justiției pentru șefia parchetelor sunt exact ce așteptam de la un partid anti-reformist: procurori care au ratat deja în lupta cu corupția, plus câțiva acuzați că au protejat de-a dreptul infractorii. Ele sunt inacceptabile. Mingea e acum la președintele Nicușor Dan. El va decide dacă le acceptă și își încheie de facto mandatul de președinte reformist, sau le respinge și începe să joace, scrie jurnalistul Cristian Pantazi, redactor șef G4Media.

Ministrul Radu Marinescu l-a sfidat practic pe președinte propunându-i în funcții de adjuncți pe actualii procurorii șefi Marius Voineag și Alex Florența, criticați deja public de nenumărate ori de Nicușor Dan.

La șefia DNA, ministrul PSD l-a propus șef pe Viorel Cerbu, actualul adjunct al lui Marius Voineag la DNA. Nu contează cât de bun procuror e el: a stat aproape trei ani lângă Marius Voineag și împarte cu el bilanțul unei instituții care a închis ochii la marea corupție și a ajuns să pescuiască plevușcă.

Radu Marinescu o vrea Procuror General pe Cristina Chiriac. Ca manager a avut un bilanț deplorabil la șefia DNA Iași: doar trei dosare trimise în instanță în 2025, zero politicieni sau șefi de instituții vizați. Exemplu de indolență sau rea-voință. Era suficient să citească presa locală și făcea un dosar pe săptămână.

Premierul Ilie Bolojan a decis după aproape 3 luni de căutări și refuzuri să îl propună în funcția de ministru al Educației și Cercetării pe Mihai Dimian, rectorul Universității Ștefan cel Mare din Suceava. Necunoscut la nivel central până acum, Dimian a intrat în atenția publică în urmă cu o săptămână, când informația că este în cărți pentru șefia educației a atras gafă după gafă în declarațiile sale. A sfârșit prin a-și citi timp de 10 minute propriul discurs în ședința Biroului Politic Național al PNL, în care a fost votat în unanimitate pentru a fi propus pe funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.

Președintele Nicușor Dan le-a transmis românilor după atacul concertat al SUA și Israelului asupra Iranului că România „este în deplină siguranță” și „nu se află sub niciun fel de amenințare directă”, iar „instituțiile statului român responsabile de politică externă și securitate monitorizează evoluția situației și iau toate măsurile care se impun”.

Iranul a lovit cel puțin patru baze americane din Orientul Mijlociu, ca represalii după atacurile americane și israeliene care au omorât 48 de oficiali iranieni de rang înalt, inclusiv pe liderul suprem, Ayatollahul Khamenei. 

Baza Mihail Kogălniceanu a fost folosită intens în operațiunea Midnight Hammer din iunie 2025 

România este implicată indirect în ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu, prin nodul logistic de la baza Mihail Kogălniceanu, de unde pleacă și unde se întorc unele aeronave militare folosite în conflict, și prin scutul antirachetă amplasat special pentru a descuraja Iranul. 

Integral pe pagina DW.

În ultimii ani, Dubai şi emiratele din Golf au devenit o destinaţie tot mai frecventată atât de turiştii români, cât şi de oamenii de afaceri care au investit în zonă. Dubaiul este o nouă Elveţie din punct de vedere financiar, atractiv pentru că datele bancare sunt protejate.

România însă nu este dependentă de petrolul provenit din acea regiune. Cel mai important partener comercial pe care îl are România pentru importurile de petrol este Kazahstanul. De aici, România a importat anul trecut circa 5,5 milioane de tone de petrol pentru care a plătit circa 2,5 miliarde de euro. Azerbaidjanul este al doilea mare partener al României pentru importurile de petrol iar al treilea este Libia. Cantităţile provenite de la statele caspice trec prin Marea Neagră.

Dacă preţurile la petrol au crescut, bursele europene şi din SUA au avut o scădere în prima zi de tranzacţionare după izbucnirea războiului.

Ziarul Financiar informează că bursa de la Bucureşti a pierdut luni 10 miliarde de lei din capitalizare pe fondul unei scăderi de 1,7% a indicelui BET, dar piaţa a rezistat mai bine decât bursele europene.

În ultimii ani, Dubaiul s-a remarcat pe piața de investiții datorită facilităților fiscale acordate investitorilor, dar și poziționării strategice ca centru financiar global, ceea ce i-a crescut atractivitatea inclusiv față de cei români.

Atât companii tehnologice românești, cât și imobiliare, și-au dezvoltat portofoliile în Emiratele Arabe Unite. În industria de divertisment, cu precădere Dubaiul și-a demonstrat potențialul, atrăgând unul dintre cele mai mari festivaluri muzicale din lume cu origini românești – Untold Festival – , a cărui ediție din Orientul Mijlociu a fost lansată sub numele de Untold Dubai.

În prezent, dacă ne uităm la cifre și impactul global, UiPath și Bitdefender sunt cele mai mari entități cu origini românești care au o prezență consolidată în Dubai.

Continuarea, pe pagina Economedia.

Ziua de ieri a fost așteptată cu interes și curiozitate atât de către specialiști, cât și de publicul larg. Subiectul era cum vor reacționa piețele după declanșarea conflictului din Orientul Mijlociu.

După începerea războiului, mulți viteji se arată, în cazul acesta mulți investitori pe piețe susțin că se așteptau ca SUA și Israel să atace Iranul. În termeni de piață, se spune că riscul fusese deja inclus.

Cert este că ziua de ieri nu a fost atât de rea precum se așteptau o parte din analiști. În sensul că prețul țițeiului a crescut cu numai 7,7% ajungând la 79 de dolari pentru un baril de țiței Brent, ceea ce nu este totuși o evoluție spectaculoasă. Indicii bursieri au scăzut, dar procentajele sunt destul de mici, dolarul a crescut în raport de majoritatea valutelor, ceea ce pare paradoxal, dar poate fi explicat prin faptul că atacul este privit cu încredere de investitori care, în plus, și-au adus aminte că dolarul american este totuși o monedă de refugiu.

Tot un refugiu al investitorilor financiari sunt și obligațiunile suverane, iar ca atare ieri randamentele au crescut pe toată linia, fără să țină seama de state: Germania, Franța, Marea Britanie sau SUA.

Cele mai rele vești ale zilei de ieri au fost, pe de o parte, creșterea cu 40% a tarifului gazului natural pe piața europeană din Olanda și, pe de altă parte, subiectul care apare de fiecare când se inflamează un conflict în Orientul Mijlociu și anume strâmtoarea Ormuz. Blocarea de facto a acestui traseu folosit pentru transportul materiilor prime energetice din zonă ar putea fi un dezastru pentru alimentarea unor state, inclusiv europene, cât și în ceea ce privește cotația materiilor prime.

Ca de obicei, în astfel de situații puternic conflictuale apar scenariile de viitor. Unele sunt mai temperate, altele mai exaltate. Farmecul acestor scenarii este că se vor uita până la validarea lor sau dimpotrivă o dată cu infirmarea.

De exemplu, cea mai frecventă prognoză de ieri a fost că prețul țițeiului va ajunge la 100 sau chiar 120 de dolari pentru un baril. Desigur, nivelul de 100 de dolari barilul este unul orientativ, un reper, pentru că evoluția prețului este, în aceste condiții, imposibil de prevăzut. Dar, unii economiști arată că dacă acest conflict va fi de durată există riscul unei noi perioade inflaționiste la nivel mondial.

Tariful gazului natural înregistrat ieri îi îngrijorează pe europeni. Prețul pentru contractele la termen a urcat cu 48% ajungând la 47,32 euro pentru un MWh, mult mai mic, totuși, decât cei 300 euro pentru un MWh atins la începutul războiului din Ucraina. Evoluția tarifului de ieri a fost influențată și de anunțul companiei de stat din Qatar care și-a întrerupt producția de gaz natural lichefiat.

Tema strâmtorii Ormuz este esențială pentru că pe aici trece țițeiul produs de Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Kuweit și Irak. Între 17 și 20 milioane de barili pe zi traversează prin strâmtoare, care nu a fost niciodată închisă oficial, ci doar circulația a fost perturbată. Acest lucru s-a întâmplat în perioada 1984-1988, în timpul războiului dintre Iran și Irak și în anul 2019, în timpul tensiunilor dintre SUA și Iran.

În România, obsesia politicienilor de a face din orice vestea rea o știre bună l-a cuprins și pe ministrul energiei, Bogdan Ivan. Acesta a ținut să menționeze că la momentul actual nu este justificată o creștere mai mare cu 3-5 bani pe litru. Iată cum într-o lume a scenariilor exagerate, ministrul energiei vrea să-i liniștească pe consumatorii români spunându-le că nivelul creșterii prețului carburanților ar trebui să fie foarte mic. Dar, dacă explodează prețul țițeiului pe plan internațional? Atunci, ministrul Ivan va revizui cifrele despre care vorbește. Un conflict de anvergură ne arată că este posibil ca nimeni să nu fie profet în țara lui, nici măcar cei care vorbesc astăzi despre scenarii catastrofice.