Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

Ionel Bucur este la 61 de ani unul dintre membrii lotului național de sărituri peste obstacole, demonstrând că pasiunea nu are vârstă. Bucur este și sportiv și antrenor, arată impecabil, se antrenează zilnic și concurează cot la cot cu sportivi de trei ori mai tineri, cum ar fi fiul său, care concurează și el pentru România. Sexagenarul mai are o activitate lăudabilă : hipoterapia!

Vârsta nu este decât o cifră. Asta o demonstrează la 61 de ani și Ionel Bucur, titular în echipa națională la sărituri peste obstacole.

Bucur este un ardelean blând, răbdător și devotat cailor săi pe care îi iubește până la lacrimi. Dragostea sa pentru aceste animale a luat naștere încă din copilărie, pe când avea doar 10 ani, când a simțit că există o diferenţă între animalele din curte pe care tatăl său le folosea la diverse sarcini şi caii antrenaţi doar pentru sport.

Acum se ocupă de baza hipică din Sibiu, unde există în jur de 60 de cai și, pe lângă  activitatea sportivă intensă pe care o duce, uimește și lumea medicală prin practicarea hipoterapiei cu copii care au probleme medicale din naștere. Această terapie, care este de fapt o kinetoterapie pe care o poți aplica atunci când călărești un cal, are rezultate remarcabile  asupra persoanelor cu dizabilități dar și asupra persoanelor normale.

Echitația te educă, te ordonă și îți dă un plus de a învinge în viață și te face mai puternic. Așa l-a făcut și pe Ionel Bucur, unul din cei mai galonați practicanți de călărie din România, care de-a lungul carierei sportive a adunat peste 80 de trofee naționale, alături de cele internaționale. Bucur concurează și acum, la 61 de ani, după 5 decenii de activitate

„M-am apucat la vârsta de 10 ani, deci au trecut 51 de ani de când m-am urcat prima dată pe primul cal” -Ionel Bucur, component al lotului național.

În familia Bucur, echitația și caii ocupă un loc aparte și asta datorită lui Ionel Bucur, unul dintre cei mai buni călăreți din România în probele de sărituri peste obstacole. La 61 de ani el arată impecabil, antrenează și concurează.

„Majoritatea colegilor îmi spun de ce nu mă las de încălecat, că e timpul și să stau doar să antrenez, dar este lucrul care îmi place, acolo mă simt împlinit și nu vreau să renunț la sport atâta timp cât mă simt în stare bună de sănătate” -Ionel Bucur, component al lotului național.

Echitația a contribuit în formarea lui Ionel Bucur ca om.

Practic, când este în șa, simte că trăiește. Pasiunea a fost insuflată atât fiicei Adelina, cât și fiului Ionuț,cu care este coleg în echipa națională la sărituri peste obstacole

Ionel Bucur ar povesti ore întregi despre relația cal–călăreț, o legătura afectivă care se crează în timp și muncind foarte mult unul cu celălalt. Apropierea de cal este foarte importantă, la fel și dresajul, care nu trebuie să devină o presiune pentru animal. Acesta are nevoie de dragoste, asemeni unui partener de viață.

Iar iubirea domnului Bucur pentru cai este dusă la extrem.

„Pe lângă familia mea, caii sunt viața mea. Pot să spun doar că am avut un accident și când am intrat în sala de operație, ultimul lucru, i-am spus soției și fiicei mele, să aibă grijă de cai”, spune el.

De mulți ani, Ionel Bucur este component de bază al echipei naționale de sărituri peste obstacole.

„Sunt foarte mândru că de la vârsta de 14 ani, când am intrat în lotul de juniori, și până în prezent am fost în permanență un membru al lotului național care este format din cinci sportivi”, spune Ionel Bucur.

Înainte să ajungă să practice probele de sărituri peste obstacole, Ionel Bucur a participat la toate disciplinele din echitație, iar în 1992 s-a calificat la Jocurile Olimpice!

„Am făcut și proba completă, în 1992 am fost calificat pentru Jocurile Olimpice de la Barcelona, dar din păcate, din lipsa fondurilor, nu am putut participa” - Ionel Bucur, component al lotului național.

Oferta nucleară cu două fețe a Franței (Cotidianul) - Cât de pregătită este România pentru întreruperea timp de săptămâni a fluxurilor de petrol şi gaze din Golf. Alimentarea cu motorină pare în acest moment cea mai mare vulnerabilitate (Ziarul Financiar) - Blocați în Dubai. Cât de repede dispare o lume virtuală? (SpotMedia)

Escaladarea tensiunilor dintre SUA, Israel și Iran pune România într-o lumină nouă pe harta strategică. Cu baza de la Deveselu în alertă și experiența recentă a operatiunilor de la Mihail Kogălniceanu, capacitatea de interceptare a rachetelor balistice iraniene devine subiect de securitate națională. Generalul Bălăceanu vorbește, pentru „Adevărul”, despre riscuri din perspectiva militarului și explică pe ce tehnică militară ne-am putea baza pentru a ne apăra în cazul unui ipotetic atac venit dinspre Iran. Cu mențiunea că, în principiu, generalul Virgil Bălăceanu consideră că un asemenea atac este improbabil, dar nu poate fi exclus în totalitate.

„Iranienii au rachete cu bătaie scurtă până în 1.000 km majoritatea și o parte cu bătaie până în 2.000 km. Sunt ideale pentru interceptarea cu sistemele Patriot sau sistemul francez din Capu Midia, MAMBA, al francezilor. 

Avem capabilități pentru combaterea rachetelor iraniene”, mai spune generalul.

Sistemul Aegis de la Deveselu este eficient împotriva rachetelor balistice iraniene.

„Nu ne apără scutul, este, de fapt, exact invers. Noi apărăm scutul de la Deveselu. El este destinat pentru rachete balistice intercontinentale, pe care iranienii încă nu le au”, afirmă generalul Bălăceanu.

Discursul președintelui Emmanuel Macron despre modificarea doctrinei nucleare a Franței a fost planificat demult. A fost o coincidență că a fost ținut la trei zile de la primele atacuri americane asupra Iranului. Coincidența susține cauza lui Macron. Franța vrea să-și extindă umbrela nucleară asupra Europei.

Există însă un mare impediment în calea inițiativei președintelui Macron. Franța nu este integrată în planificarea nucleară a NATO. Deciziile se iau strict la nivel național, inclusiv cele legate de modernizarea arsenalului, vectori de transport la țintă. Costurile ar urma să fie împărțite cu statele care ar beneficia de ”umbrela” Franței. 

Cine va plăti pentru mentenanța și modernizarea arsenalului nuclear al Franței, câtă vreme Franța și Germania, cel mai curtat posibil partener, nu au reușit să dezvolte proiectul unui nou avion multirol european, se întreabă Eurointelligence? Disputa ar fi și mai intensă, pentru că toate deciziile ar urma să se ia strict la Paris. Ar fi dispus președintele Franței să sacrifice Parisul pentru a apăra nuclear Berlinul sau Tallinnul? Este o întrebare pe care o pun mai multe ziare din Germania.

O altă mare problemă a planului lui Macron este faptul că a anunțat ”descurajarea avansată” cu 14 luni înainte de finalul ultimului sau mandat. Cine va fi succesorul său la Elysee? Sondajele plasează pe prima poziție extrema dreapta – Jordan Bardella sau Marine Le Pen (care așteaptă până în iulie un verdict al justiției în cazul de fraudă cu fonduri UE la Parlamentul European).

Integral în Cotidianul.

România îşi asigură gazul necesar din producţia internă în cea mai mare parte, pentru alimentarea cu petrol, Kazahstanul este cea mai importantă sursă, dar pentru motorină, unde 40% din cererea internă sunt asigurate din importuri, există o vulnerabilitate. Mai bine de 20% din importurile de motorină au venit anul trecut din Arabia Saudită, ale cărei livrări sunt influenţate masiv de războiul din Iran şi închiderea strâmtorii Ormuz. Preţul carburanţilor a rezistat şi ieri sub nivelul de 9 lei pe litru, dar nimeni nu poate garanta acest nivel când deja sunt analişti care văd preţul petrolului escaladând la peste 150 de dolari pe baril.

„România are stocuri pentru 90 de zile. În acelaşi timp, avem rezerve comerciale constituite de societăţile comerciale şi, nu în ultimul rând, avem încă o treime din ţiţei pe care îl prelucrăm aici, în România, ceea ce ne plasează într-o situaţie absolut favorabilă în Uniunea Europeană şi chiar în lume. Coroborând cu aceste stocuri, suntem liniştiţi din perspectiva cantităţii. Şi dacă statul vine cu măsuri corespunzătoare din punctul de vedere al constituirii preţului, cred că România nu trebuie să aibă nicio problemă din perspectiva preţului la pompă, pentru că 55% din ceea ce înseamnă preţul la pompă la benzină înseamnă acciză şi taxă pe valoarea adăugată, 50% înseamnă la motorină. Deci avem cumva o suficienţă unde putem oricând să lucrăm“, a spus Dumitru Chisăliţă, director la Asociaţia Energia Inteligentă, la ZF Live.

Mulți cetățeni români, surprinși de război în Orientul Apropiat, acuză autoritățile că nu i-au sprijinit și n-au reușit să-i repatrieze rapid, în condițiile în care în întreaga zonă sunt interzise cursele aeriene civile din cauza pericolului reprezentat de luptele în plină desfășurare.

Lipsa de înțelegere a realității și incapacitatea cronică de a lua decizii în mod adecvat au legătură cu prăbușirea sistemului de educație, care a avut ca efect înlocuirea gândirii critice cu conținutul digital îndoielnic și, de multe ori, toxic de pe rețelele sociale, scrie jurnalistul Emilian Isăilă pe pagina SpotMedia.

Presa internațională analizează consecințele războiului împotriva Iranului, din perspectivă strategică și economică – de la prețul petrolului, la efectele asupra Rusiei și Chinei.

”Bombardând petro-monarhiile din Golf, ayatollahii au adăugat o imbecilitate strategică ideologiei lor obscurantiste”, consideră Le Figaro.

Ziarul se întreabă de ce a început Iranul să bombardeze petro-monarhiile din Golf, care făcuseră tot posibilul să-l convingă pe Trump să nu intre în război. Și dacă nu ar fi fost mai inteligent să nu atace niciun stat sunnit, să-și concentreze toate atacurile împotriva Israelului și să încerce să-i incite pe predicatorii musulmani împotriva „diavolilor” sioniști.

Dar ce se poate întâmpla cu prețul petrolului? Financial Times vede două scenarii: 

Cum 20% din vânzările globale de petrol trec prin Strâmtoarea Ormuz, închiderea  pe termen mai lung ar provoca „un șoc monumental asupra prețurilor globale”.

Citeste siTeheranul ameninţă Europa să nu se implice în războiul din Iran. "Porţile iadului se vor deschide"

Prețul barilului ar putea depăși pragul de 100 de dolari, prevăd specialiștii. Piața gazelor naturale ar fi, de asemenea, afectată, intensificând și mai mult presiunile inflaționiste asupra economiilor majore, în special în Europa.

Al doilea scenariu, cel mai probabil, este și cel mai puțin grav: strâmtoarea nu este complet închisă. În acest scenariu, prețul pe baril ajunge la cel puțin 80 de dolari.

Un lucru este sigur: o creștere cu 10 dolari a prețului barilului „nu va schimba fundamental jocul” pentru inflație și creștere.

Citeste siConflictul din Orientul Mijlociu: Franţa trimite portavionul „Charles-de-Gaulle” în Mediterană

The New York Times analizează consecințele globale ale intervenției în Iran.

”Teheranul este, alături de Moscova și Beijing, un pilon al axei autocrațiilor care amenință lumea democratică în ansamblu.

Acei membri ai stângii americane care îl critică pe Trump pentru că nu se opune vehement lui Vladimir Putin ar trebui cel puțin să ia în considerare faptul că Teheranul a furnizat Rusiei drone și tehnologii.

Și acei conservatori americani care îl critică pe Trump pentru devierea resurselor militare din Pacific către războiul din Iran ar trebui, de asemenea, să remarce că Iranul furnizează în secret Chinei o mare parte din petrolul său. Dacă Teheranul nu va mai face parte din această axă, adversarii noștri rămași vor fi mai slabi”.

Obișnuiesc Statele Unite să asasineze șefi de state?

CNN constată că, odată cu uciderea lui Ali Khamenei este pentru prima dată în istoria modernă când SUA recurge la această metodă - în acest caz, colaborând cu Israelul

Saddam Hussein a fost spânzurat după un proces desfășurat de autoritățile din Irak, după ce SUA au invadat țara și i-au răsturnat guvernul.

Moammar Gaddafi din Libia a fost ucis după ce a fost capturat de forțele revoluționare, ajutate de o campanie multinațională de bombardamente.

După al Doilea Război Mondial, aliații i-au judecat pe liderii naziști la Nürnberg.

SUA a fost complice la răsturnarea și uciderea dictatorului vietnamez Ngo Dinh Diem, care anterior fusese susținut de Washington. CIA a fost implicată direct și în secret în înlăturarea de la putere din 1973 a liderului chilian Salvador Allende, care apoi s-a sinucis...

Președintele francez Emmanuel Macron a vorbit luni despre o cooperare sporită cu națiunile europene în domeniul nuclear. El a menționat Germania, Polonia, Grecia, Olanda, Belgia, Danemarca și Suedia. Cooperarea ar include exerciții nucleare comune și, în cele din urmă, potențiala desfășurare temporară de avioane de vânătoare franceze cu capacitate nucleară în țările aliate. Mișcarea a fost salutată de potențialii aliați, dar nu chiar toată lumea este încântată... 

Este cea mai mare schimbare nucleară europeană de la Războiul Rece încoace, consideră Politico.

Președintele francez a indicat amenințările din partea Rusiei și Chinei, precum și schimbarea priorităților de apărare ale SUA drept motive pentru dezvoltarea armelor atomice.

Mai mulți lideri europeni au reacționat pozitiv.

Cancelarul german Friedrich Merz și-a exprimat aprobarea, confirmând pe rețeaua de socializare X „măsuri concrete înainte de sfârșitul acestui an”.

Polonia, la rândul său, „se află în discuții cu Franța și un grup de aliați europeni apropiați cu privire la programul avansat de descurajare nucleară”, a declarat la rândul său premierul Donald Tusk. „Ne înarmăm împreună cu prietenii noștri, astfel încât dușmanii noștri să nu îndrăznească niciodată să ne atace”, a adăugat el.

Premierul suedez Ulf Kristersson consideră că inițiativa franceză poate „contribui la consolidarea capacităților colective ale Europei”, care „de la cel de-al Doilea Război Mondial […] nu au fost niciodată mai importante”.

Citeste siConflictul din Orientul Mijlociu: Franţa trimite portavionul „Charles-de-Gaulle” în Mediterană

Premierul suedez a precizat însă, „că discuțiile vor avea loc «în consultare cu Statele Unite» și NATO. 

Iar un purtător de cuvânt al NATO a salutat evoluțiile în domeniul descurajării nucleare franceze și a precizat pentru AFP că se așteaptă cu nerăbdare o cooperare îmbunătățită cu Parisul pe această temă.

Danemarca, țară care „a încheiat un acord de cooperare cu Franța privind descurajarea nucleară”, a salutat inițiativa prin vocea prim-ministrului Mette Frederiksen, Aceasta va „complementa și în niciun caz nu va înlocui” angajamentele Danemarcei în cadrul NATO, a precizat ea.

Totuși, „unele țări, precum Italia, par reticente în acest stadiu”, notează ziarul Le Parisien.

Roma vede în această inițiativă o încercare a Franței de a-și impune poziția de lider în Europa”. Giorgia Meloni ”continuă să favorizeze umbrela de securitate americană”, mai observă ziarul.

Și încă un detaliu punctat de Le Parisien: perspectiva alegerilor prezidențiale din 2027 ridică îngrijorări la Berlin că o Franță condusă de Reuniunea Națională (RN) ar putea într-o zi să se schimbe în această chestiune”.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ieri, economistul șef al Confederației patronale „Concordia” a spus clar: „mai vorbim peste o lună”. Contextul a fost cel în care economistul prezenta o prognoză referitoare la evoluția indicatorilor macroeconomici în anul 2026.

Este cea mai înțeleaptă abordare a unui macroeconomist: stă o lună de zile și se uită la ce se întâmplă în conflictul din Orientul Mijlociu, privește cum se mișcă indicatorii piețelor financiare și apoi, dacă lucrurile s-au clarificat în linii mari, poate face o analiză realistă. Dar, câți dintre economiști și câți dintre experți pot proceda în felul acesta, adică, să aștepte? Cu siguranță, foarte puțini, pentru că evoluțiile de la oră la oră, de la o zi la alta sunt provocatoare și te îndeamnă la comentarii.

Deocamdată, vedem cum reapare spectrul creșterii inflației la nivel global și în Uniunea Europeană. Este un sentiment logic, dacă ne uităm la creșterile de prețuri ale țițeiului și gazelor naturale. De exemplu, ieri, Eurostat a publicat rata inflației în zona euro, iar rezultatul a fost mai ridicat decât așteptările, respectiv, în luna februarie a.c., rata anuală a inflației a fost de 1,9%, față de 1,7% în luna ianuarie a.c. și mai ridicată în comparație cu previziunile analiștilor care erau tot de 1,7%.

Desigur, inflația din februarie a.c. din zona euro nu a avut nicio legătură cu conflictul din Orientul Mijlociu, dar mass-media europeană marchează un moment foarte complicat și constată că inflația din zona euro vine pe fondul războiului din Orientul Mijlociu.

În condiții normale, o rată a inflației de 1,9% nu ar trebui să transmită niciun semnal de alarmă, mai ales că nivelul este sub borna de 2% țintită de Banca Centrală Europeană.

Dar, economiștii sunt acum atenți la toate amănuntele și văd că în februarie a.c. creșterile de tarife la capitolul servicii au crescut cu 3,4%, iar inflația, fără alimente și energie, a ajuns la o rată de 2,4%. Culmea este că atât rata generală a inflației, cât și tarifele serviciilor au fost influențate de un eveniment conjunctural, care nu are legătură nici cu prețul țițeiului, nici cu tariful gazelor naturale, nici cu războaiele.

Pur și simplu, Olimpiada de iarnă de la Milano a crescut tarifele serviciilor hoteliere și ale restaurantelor cu aproximativ 6%. Deocamdată, o competiție sportivă majoră desfășurată în Italia, a contribuit semnificativ la inflația zonei euro.

Dar, îngrijorările rămân. Prețul gazului natural cotat la bursa europeană de profil a crescut cu 70% în primele două zile ale acestei săptămâni, ceea ce pentru o Europă care importă gaze naturale poate fi un adevărat șoc.

Așadar, riscurile inflaționiste revin în zona euro și în Uniunea Europeană, iar economiștii își aduc aminte de anul 2022, anul declanșării războiului din Ucraina, atunci când rata inflației a atins nivelul record de 10,6%. Mai complicat este că fantoma reapariției inflației va bloca băncile centrale din zona euro și din Uniunea Europeană să reducă dobânzile.

Sunt economiști care văd pericolul stagflației, adică inflație mare și de durată și creștere economică redusă. Este, totuși, prea devreme ca experții să se pronunțe răspicat pe acest subiect, dar toată lumea este de acord că dacă războiul din Orientul Mijlociu se prelungește riscul ca inflația să revină este foarte mare.

Întrebarea este: se vor întoarce economia mondială și cea europeană la situația din anul 2022, adică la o rată înaltă a inflației? Nu există un răspuns sigur la această întrebare. Cel mai bine este să procedăm precum spunea economistul șef al Concordia: „mai vorbim peste o lună”.

Jurnal de știri

 Pe de alta parte Israelul a lansat o invazie terestră în sudul Libanului. Teheranul declara oficial stramtoarea Ormuz inchisa. Prețul petrolului continuă să crească pentru a treia zi consecutiv. Si piata gazelor e sub presiune.  Daca ne putem aștepta în perioada următoare la scumpiri în lanț în economie, inclusiv la produsele alimentare sau la carburanti, in ciuda semnalelor optimiste care veneau dinspre ministerul energiei, discutam in aceasta seara.  

Statele Unite au ridicat nivelul de alerta la baza de la Deveselu. Ministrul Apararii spune ca nu exista motive de ingrijorare pentru Romania. Ne lamurim imediat. 

Trei state UE sunt vizate și anchetele sunt multiple, după cum precizează biroul condus de Codruța Kovesi. Avem detaliile mai tarziu.

Experimentul a avut loc în situații de simulare a unor incendii. Colega noastra Violeta Cincu a participat la actiunea salvatorilor           

Jurnal de știri