Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Și-a asumat Donald Trump un risc prea mare atacând Iranul? Are Vladimir Putin motive să se teamă după ce a văzut ce li s-a întâmplat liderilor din Venezuela și Iran? Plus: ce i-a nemulțumit pe europeni după vizita cancelarului Merz la Casa Albă. Presa internațională continuă să analizeze implicațiile războiului din Iran.

În operațiunea din Iran, președintele american și-a asumat un risc uriaș, consideră The Economist.

”Deși a reușit să anunțe eliminarea ayatollahului Khamenei foarte repede, evenimentele ulterioare ar putea scăpa de sub control.

Regimul iranian ar putea, de exemplu, să atace o bază sau o navă și să ucidă un număr mare de soldați americani. Teheranul ar putea să ridice prețul petrolului peste 100 de dolari pe baril.

Dacă Iranul se prăbușește, atunci se cufundă în haos și într-un război civil care s-ar putea extinde și în țările vecine. În acest caz, nimeni nu știe în mâinile cui ar putea cădea rezervele sale de uraniu îmbogățit”, spune The Economist.

Citeste siÎn Iran, un Khamenei ar putea să ia locul lui Ali Khamenei

”Maduro capturat, Khamenei ucis - ar trebui Putin să fie îngrijorat?” Este întrebarea pe care o găsim în publicația rusă în exil Meduza.

”Putin nu a uitat nici soarta lui Muammar Gaddafi: purtarea de discuții la nivel înalt nu oferă nicio protecție împotriva unei inversări a strategiei occidentale și a eliminării sale”.

Turcia – țară membră NATO care are o graniță comună cu Iranul - a fost implicată pentru prima dată direct în conflict, odată cu lansarea  și distrugerea rachetei iraniene, transmite Deutsche Welle.

Turcia este îngrijorată că Washingtonul și Tel Avivul ar putea sprijini facțiuni armate ale minorității kurde iraniene în lupta împotriva regimului de la Teheran.

Ziarul turc Cumhuriyet observă că luni și marți, atacurile aeriene israeliene și americane au vizat în mod specific baze iraniene situate de-a lungul frontierei cu Irak, în regiunile kurde ale țării.

Apar și comentariile în urma vizitei cancelarului Friedrich Merz la Casa Albă, în timpul căreia Donald Trump a amenințat Spania cu represalii.

”Spania îl acuză pe Merz de lipsă de solidaritate după vizita la Casa Albă”, titrează Der Spiegel.

”În prezența lui Friedrich Merz, președintele SUA, Donald Trump, a atacat Spania și a acuzat-o de lipsă de sprijin. Cancelarul nu i-a venit în ajutor partenerului său din UE – și acum se confruntă cu critici dure pentru aceasta”.

După cum comentează ziarul italian La Repubblica, ”vizibil jenat de tirada rostită de gazda sa, cancelarul german Merz a fost de acord cu el pentru a-l potoli și a repetat acuzația că Madridul nu investește suficient în apărare. Este puțin probabil ca Madridul să fi apreciat această lovitură pe la spate. Dacă această dinamică s-ar repeta și fiecare membru al blocului s-ar adăposti în detrimentul vecinilor săi, zilele Bruxelles-ului ar fi numărate.” (Sursa. Eurotopics)

Spania nu ar trebui să rupă rândurile în Europa, susține El País:

„Guvernul spaniol trebuie să se străduiască să obțină o poziție comună în Europa. Germania, Regatul Unit și Franța și-au demonstrat unitatea. ... Cel mai bun răspuns european este un răspuns unificat, nu 27 de răspunsuri separate.” (Sursa. Eurotopics).

Comisia Europeană a prezentat ieri o strategie de dezvoltare pentru industria navală. Planul face parte din așa-numita directivă europeană de accelerare industrială, care cuprinde mai multe domenii și o serie de măsuri de creștere a sectoarelor industriale.

În ceea ce privește construcțiile navale, în ultimii ani, Uniunea Europeană a pierdut teren. În acest moment, cota de piață europeană este de numai 15% din cea mondială, care este dominată de China și Coreea de Sud, țări care dețin o pondere de 80% din totalul pieței globale. Reprezentanții asociației Sea Europe arată că statele asiatice dețin supremația la construcția navelor care transportă containere și a petrolierelor.

Industria navală europeană este prezentă în sectoare de nișă care au valoare adăugată mare, precum navele de croazieră și navele specializate, cum sunt remorcherele sau spărgătoarele de gheață. Patru companii europene sunt considerate semnificative în sectorul naval. Ele sunt din Franța, Italia, Germania și Finlanda.

Desigur, există și câteva șantiere navale în România, cel mai cunoscut fiind cel din Mangalia, dar multe dintre ele se află în dificultate financiară și așteaptă fie comenzi internaționale, fie un proces de privatizare.

Strategia europeană de dezvoltare a acestui sector, prezentată de comisarul pentru industrie Stéphane Séjourné, include o dezvoltare tehnologică accelerată. Rezultatul ar trebui să fie o creștere a competitivității pe baza unui proces de inovare.

Mai concret, Comisia Europeană mizează pe dezvoltarea navelor civile cu propulsie nucleară și a feriboturilor cu dublă utilizare, capabile să deservească atât misiuni civile, cât și militare. Programul prevede ca achizițiile din fonduri publice să fie direcționate către nave construite în Uniunea Europeană, pentru a reduce dependența de producătorii din Asia.

Ca și în alte domenii, concurența dintre economiile din Asia și cele din Europa, în materie de industrie navală, este inegală. Datele Comisiei Europene arată că în perioada 2020-2024, China a injectat împrumuturi publice de 15 miliarde de dolari și subvenții directe către sectorul de construcții navale în valoare de 25 miliarde de dolari. În schimb, Uniunea Europeană este singurul bloc economic din lume care a semnat un acord care interzice acordarea de subvenții directe către acest domeniu.

Uniunea Europeană va crea și un instrument de finanțare. Este vorba despre fondul european de competitivitate, prevăzut în bugetul din perioada 2028-2034, care va prelua actualul fond de inovare și programul Orizont și prin care se vor finanța inclusiv programele de de dezvoltare ale industriei navale europene. Nu va fi simplu, pentru că analizele de specialitate arată că sectorul european pleacă de la un decalaj de costuri de producție estimat la 30% în plus față de șantierele navale asiatice.

Industria navală românească are o șansă datorită acestei viitoare directive europene. Important este, însă, să se rezolve problemele cu care se confruntă cele mai multe companii din acest domeniu.

În general, industria europeană a avut de suferit în ultimii ani. Din punct de vedere social, analizele arată că industria auto și industriile energofage au pierdut 200.000 de locuri de muncă din cauza concurenței neloiale care a venit din China.

De altfel, directiva accelerării industriale se adresează cu precădere sectorului auto. De exemplu, textul legislativ prevede ca bateriile mașinilor electrice să conțină, în termen de șase luni de la aplicarea directivei, trei componente produse exclusiv în Europa. Peste alte trei luni, numărul de componente produse în Europa va crește la cinci.

De asemenea, legislația prevede un procentaj obligatoriu: 70% din componentele automobilului vor trebui să fie fabricate în Europa, cu excepția bateriei și a motorului, care va intra sub rigorile noii legislații într-o etapă ulterioară. Accelerarea sectorului industrial este un proces care se dorește la nivel european.

Esențial este, însă, să se treacă de la legislație la practică.

Liderii Coaliției de guvernare s-au întâlnit din nou pentru a discuta bugetul pe anul in curs, după ce social-democrații au transmis că se va ajunge la blocaj politic dacă în buget nu se regăsesc și ajutoarele pentru persoane vulnerabile propuse de PSD. Documentul ar putea ajunge in Parlament saptamana viitoare. 

Cred că trebuie să existe la nivelul instituțiilor din România o discuție foarte serioasă și informată privind avantajele și eventualele dezavantaje ale participarii la umbrela nucleara propusa de Franta. Dar având în vedere situția internațională, nu există foarte multe argumente pentru a amana discuțiile spune profesorul Sergiu Mișcoiu. Un interviu in aceasta seara. 

Iranul anunță că funeraliile de stat pentru liderul suprem ayatollah Ali Khamenei, care erau planificate pentru această seară la Teheran, au fost amânate „în anticiparea unei participări fără precedent”. Pe de alta parte, Israelul isi continua ofensiva in sudul Libanului. 

Preparatul va fi disponibil în mai multe locații din industria ospitalității din oraș, urmând ca o parte din încasări să meargă într-un fond destinat zonei culturale.  Despre ce e vorba, aflati mai tarziu. 

Cu o pondere redusă, încercând să surmonteze scăderea puterii de cumpărare, sectorul agricol bio caută soluțiile pentru a se consolida pe piața românească.

Invitați la Rural: Marian Cioceanu, președinte Asociația Bio România, Cosmin Herța, antreprenor, Cosmin Negru, fermier și investitor în agricultura bio, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

6 din 10 români țin cont de părerile cunoscuților sau rudelor atunci cănd iau decizii legate de finanțele personale.

Invitată: Diana Claudia Mihai, Marketing & Communications ING România.

Jurnal de știri

Deputatul USR Stelian Ion critică într-un interviu la RFI propunerile făcute de ministrul Justiției pentru șefia marilor parchete. Fostul ministru de resort spune pe de altă parte că USR nu-și va retrage propunerea pentru funcția de Avocat al Poporului, în ciuda criticilor PSD.

Stelian Ion, despre propunerile pentru șefia marilor parchete: ”În linii mari, mi se par propuneri foarte neinspirate. Dorește domnul ministru să batem pasul pe loc (...). Mi-aș dori ca președintele Nicușor Dan să nu se pripească (...). După estimarea pe care am făcut-o și am urmărit atent și interviurile și am analizat lucrările, proiectele și CV-urile candidaților, vreo șase din opt propuneri ar fi de refuzat și nu e un capăt de țară, se poate relua procedura”.

Despre propunerea USR pentru Avocatul Poporului, criticată de PSD: ”Doamna Roxana Rizoiu este un specialist foarte bun, are un CV impecabil (...). Nu avem absolut nici un motiv să facem vreo retragere, este un profesionist desăvârșit, ca atare, rămâne propunerea noastă, fără discuție”.

Despre proiectul AUR privind finanțarea ONG-urilor: ”Copy-paste de la PSD Dragnea, că în perioada Dragnea fix cu proiectul ăsta au venit și cei din PSD. Au o problemă, le-au rezolvat pe toate, bineînțeles, au făcut toate reformele posibile, au transparentizat tot ce înseamnă cheltuirea banului public în România, ONG-urile mai rămăseseră problema în această țară, au o problemă cu ONG-urile”.

La Podul Prieteniei din Satu Mare au fost montate panouri informative care îi ajută pe trecători să descopere bogăţia naturii urbane — de la peştii din Someş până la păsări acvatice, vidre, castori, lilieci şi copacii care fac parte din viaţa oraşului. 

Iniţiativa aduce natura mai aproape de comunitate şi îi invită pe sătmăreni şi turişti să privească oraşul nu doar ca pe un loc de tranzit, ci ca pe un spaţiu în care biodiversitatea urbană merită cunoscută şi respectată. 

Dacă ajungi pe acolo, fă o plimbare pe Podul Prieteniei, opreşte-te la panouri şi bucură-te de poveştile naturii care curge chiar prin inima oraşului.

Integrarea europeană a Republicii Moldova se negociază la Bruxelles, dar se construiește în primării. La București, la Green Energy Expo, 50 de primari din Republica Moldova au participat la o conferință comună cu primarii din România. O absență notabilă de la conferința primarilor de la București a fost cea a unei delegații a Primăriei Chișinău. Primarul Ion Ceban are interzis în UE după ce a fost declarat persoana non-grata de statul român, care l-a calificat drept amenințare pentru securitatea națională din cauza legăturilor sale cu Rusia. Mădălina Șerban aduce detalii.

- Se fac 4 ani de la momentul în care Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. În 2022, într-un context regional extrem de dificil, la nici două săptămâni de la declanșarea agresiunii Rusiei în Ucraina, Chișinăul decidea să rupă ambiguitatea geopolitică în care s-a complăcut decenii la rând, când a încercat să se împace și cu estul, și cu vestul și a tranșat clar opțiunea sa de viitor. O corespondență de Valeria Vițu.

- Lecție despre cum să falsifici istoria: administrația separatistă de la Tiraspol a lansat o campanie în care explică separatismul din stânga Nistrului. Republica Moldova este numită fie stat artificial, fie atunci când este menționată Basarabia, se vorbește despre o colonie a României. A urmărit campania separatistă Vitalie Cojocari și ne prezintă detalii în „Cronica lui Vitalie”.

- Invitatul Moldova Zoom de astăzi este Alexandru Postică, reprezentant al Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici, care spune că Republica Moldova are nevoie de o instituție națională dedicată culturii memoriei. Autoritățile și societatea civilă anunță inițierea unui Muzeu al Memoriei și Analizei Războiului de pe Nistru din 1992. Un interviu realizat la Chișinău de Liliana Barbăroșie.

- Guvernul de la Chișinău declară stare de alertă în sectorul energetic. Anunțul a fost făcut de premierul Alexandru Munteanu.

- Mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova au solicitat evacuarea din Orientul Mijlociu.

- Republica Moldova marchează în martie Zilele Francofoniei, printr-un program amplu de activități culturale, academice și educaționale.

Guvernul de la Chișinău declară stare de alertă în sectorul energetic pentru 60 de zile. Măsura vine în contextul evoluțiilor recente din Orientul Mijlociu, impactul economic, inclusiv evoluția prețurilor. Anunțul a fost făcut acum câteva minute de premierul Alexandru Munteanu în deschiderea ședinței Executivului.

***

Mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova aflați în Orientul Mijlociu au solicitat evacuarea. Ministerul Afacerilor Externe anunță că monitorizează permanent evoluțiile prin intermediul Celulei de Criză și menține legătura cu misiunile diplomatice din statele vizate. Două persoane au fost evaluate din Israel, cu sprijinul României.

Trimiterile poștale internaționale către mai multe state din Orientul Mijlociu vor fi sistate pentru o perioadă nedeterminată, din cauza suspendării traficului aerian. Măsura vizează scrisorile și coletele destinate Israelului, Irakului, Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite, Libanului, Iordaniei, Qatarului și Bahrainului.

***

Fostul număr doi din serviciul de informații al Republicii Moldova, Alexandru Bălan, arestat în România pentru colaborare cu serviciile secrete din Belarus, folosea metode clasice de spionaj adaptate erei digitale și trimitea sistematic rapoarte scrise în rusă. La scurt timp după arestarea sa, unul din conturile de poștă electronică pe car ele folosea a fost șters de pe o adresă IP din Belarus, scrie Digi24.

Publicația notează că dosarul lui Alexandru Bălan ridică întrebări grave despre vulnerabilitățile structurale ale serviciilor de informații din Republica Moldova și despre amploarea penetrării acestora de către servicii ostile.

Arestat în România pentru divulgarea secretului care periclitează securitatea națională, Alexandru Bălan a fost trimis în judecată la finalul săptămânii trecute, fiind acuzat oficial de tentativă la trădare prin transmitere de informații secrete de stat. Dosarul instrumentat de DIICOT se va judeca la Curtea de Apel București. Alexandru Bălan a fi ajuns adjunct al șefului Serviciului de Informații și Securitate de la Chișinău în 2016, cu ajutorul oligarhului Vladimir Plahotniuc.

***

Pentru a restabili legătura de transport cu satele moldovenești din regiunea transnistreană, circulație care poate fi făcută doar cu bacul peste râul Nistru, autoritățile au efectuat lucrări de spargere a gheții. Bacul Molovata urmează să-și reia activitatea, după o pauză de două luni, după ce râul Nistru a înghețat din cauza gerului puternic din ianuarie. În lipsa bacului, aprovizionarea localităților, dar și circulația localnicilor se face rutier prin posturile de control ale administrației separatiste transnistrene, rută considerată nesigură.  

Într-un mesaj public, administrația bacului a atras atenția asupra pericolului pe care îl prezintă gheața în această perioadă. Aceasta a devenit instabilă și prezintă un risc sporit pentru pescari și persoanele care se află în apropierea apei. Autoritățile urmează să anunțe data la care circulația bacului de la Molovata va fi reluată în regim normal.

***

Republica Moldova marchează în martie Zilele Francofoniei, printr-un program amplu de activități culturale, academice și educaționale desfășurate la nivel național. Evenimentele reunesc instituții de învățământ, organizații culturale și misiuni diplomatice, anunță Radio Chișinău.

Programul include conferințe, dezbateri, concursuri academice, proiecții de film, spectacole de teatru, recitaluri de poezie, ateliere tematice și competiții lingvistice. Activitățile sunt organizate la Chișinău, Bălți, Tiraspol, Cahul, Ungheni, Orhei, Soroca, Hâncești și în alte localități din R. Moldova.

Un punct important al programului este cea de-a 25-a ediție a Festivalului Filmului Francofon, care se va desfășura în a doua jumătate a lunii martie.

Suntem oare în siguranță dacă ne deplasăm într-o altă țară având doar asigurarea medicală de călătorie la noi? 

Câți dintre români investesc astăzi într-o asigurare de sănătate internațională?

Este ea același lucru cu asigurarea de călătorie sau cu asigurarea privată de sănătate? 

Invitată: Alexandra KONRAD, Country Manager, MediHelp International