Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, Nod Makerspace și Ordinul Arhitecților din România Filiala București au lansat o consultare publică pentru viitorul Dâmboviței, invitând locuitorii să evalueze șase proiecte câștigătoare din apelul internațional Dâmbovița 2035. 

Acestea ar urma să transforme marginile betonate ale râului într-unele vii, conectate cu orașul și sănătatea locuitorilor.

Inițiativa face parte din programul Dâmbovița Apă Dulce, care țintește spre mai mult spațiu verde pentru Capitală, un râu fără plastic, pontoane inteligente și activități comunitare ce readuc râul într-o relație mai strânsă cu bucureștenii.

Chestionarul îl găsești pe dambovitaapadulce.ro. Nu uita să te oprești între întrebări – gândește-te cum ai vrea să trăiești tu alături de acest râu.

Senatorul USR Ștefan Pălărie spune la RFI că bugetul de stat pe 2026 poate trece de Parlament în cel mult două săptămâni. El prezintă de asemenea liniile roșii pentru partidul său în privința bugetului. Senatorul critică pe de altă parte blocajele din coaliție cauzate de PSD.

Ștefan Pălărie, despre tensiunile din coaliție: ”Din păcate, am ajuns să ne obișnuim cu această stratagemă a celor de la PSD, care pare că în timpul zilei sunt ceva și în timpul nopții se transformă, ziua avem conversații tehnice, politice, pe prioritățile legate de țară, legate de bugetul de stat, iar apoi, seara, după ce au ieșit din aceste întâlniri, pare că alte persoane sau aceleași persoane însuflețite de alte spirite devin uneori chiar contradictorii total cu ceea ce au declarat în timpul zilei”.

În opinia sa, ”amenințările PSD sunt un fel de mic pistol cu apă, tocmai pentru că pe modelul poveștii cu Petrică și lupul, PSD face în fiecare săptămână consultare dacă mai rămâne sau nu, dacă votează bugetul sau nu”.

Despre bugetul pe 2026: ”Eu cred că în momentul de față au rămas puține lucruri de reglat și că pe parcursul săptămânii viitoare bugetul de stat va fi asumat în Guvern și va ajunge în Parlament, în așa fel încât peste două săptămâni să-l trecem prin dezbatere parlamentară și să devină lege promulgată la Cotroceni”.

Jurnal de știri

România se pregătește pentru semifinala Campionatului European de rugby. Stejarii vor juca duminică, în deplasare, cu Georgia, echipă pe care nu au mai învins-o din 2017. Tudor Furdui prefațează meciul în care tricolorii au șanse minime de izbândă.

Cronica unei înfrângeri dinainte anunțate s-ar putea numi Georgia-România, un meci care se va disputa, duminică de la ora 13.00 pe stadionul Avceala din Tbilisi, în direct la TVR Sport, în semifinalele ediției 2026 a Campionatului European pe Națiuni.

Stejarii au o misiune imposibilă pentru că diferența de valoare între ei și georgeni s-a mărit exponențial în ultimii ani. De fapt, România nu a mai învins Georgia de 9 ani. Atunci cele 2 echipe s-au întâlnit în finala europeanului, iar românii s-au impus cu mare dificultate, 8-7. De ani de zile georgienii au progresat vizibil, în ultimele două întâlniri disputate la Tbilisi, aceștia impunând-se clar, cu același scor, 43-5. Acum se pune întrebarea dacă diferența va fi mai mare sau mai mică de 50 de puncte. Georgia este evident mult mai puternică decât România numai dacă ne uităm la lotul adversarei noastre de duminică.

Din 37 de jucători, 27 evoluează în campionatele Franței, 2 în Anglia și 8 numai în competiția internă. Ca o comparație, din lotul de 35 de jucători ai României doar 8 joacă în Franța în diviziile inferioare. Acest lucru l-a remarcat și actualul selecționer David Gerard, și anume că numărul jucătorilor care evoluează în străinătate a scăzut dramatic în ultimii ani.

S-au efectuat totuși niște schimbări în lot față de meciul pierdut contra Portugaliei. Se încearcă tot felul de formule pentru a observa cât mai mulți jucători care vor putea face parte din lot la Cupa Mondială de la anul din Australia, unde România este deja calificată. Au fost convocați în premieră  Adrian Ţală, jucător din linia întâi, care a evoluat pentru toate naţionalele de juniori, România U20 şi România A şi CSM Ştiinţa Baia Mare, în ultimii ani acesta jucând în Franţa la Union Barbezieux Jonzac.

De asemenea, o noutate în acest grup o reprezintă şi Serge Le Mezec, mijlocașul la deschidere în vărstă de 22 de ani care evoluează la Lourdes.Internaționalul Marius Simionescu a declarat că România merge la Tbilisi să își joace șansa și să încerce imposibilul în Georgia.

'Vrem să câștigăm, naționala României merge acolo să își joace șansa. Nu ne gândim nicio secundă că vom pierde. Adevărat, în Georgia nu am mai câștigat de mult timp, dar nu ne gândim la asta. Vrem să ne facem jocul și la final să ieșim cu capul sus de pe teren. Georgia este echipa favorită, însă vrem să ne concentrăm pe ceea ce putem face noi, nu adversarul. Ne gândim numai să câștigăm și să ne întoarcem bucuroși acasă', a afirmat Simionescu la finalul antrenamentului naționalei desfășurat în Complexul Sportiv Steaua din Capitală.

'Ce am făcut nu tocmai bine cu Germania sau cu Belgia putem să reparăm acum. Vrem să punem toate la un loc și să facem un meci cât se poate de bun. Avem jucători în linia de trei sferturi care au viteză și care pot face față unui meci tare. Vrem să dovedim că se poate', a adăugat el. 

Și Nicolas Onuțu, centru care evoluează de mulți ani în Franța, acum la CS Annonay a spus, într-o română cu accent franțuzesc, că deși Georgia e favorită, stejarii pot produce surpriza.

Dar evoluția Stejarilor de până acum a lăsat de dorit...

Au pierdut surprinzător în Germania, într-un meci în care gazdele aveau 1.01 șanse să câștige, și-au revenit cu o victorie pe un teren complet înghețat la Iași împotriva Belgiei, și au clacat din nou în fața Portugaliei, care ne-a învins la mai mult de 30 de puncte. În tot acest timp, georgienii și-au câștigat clar grupa cu 3 victorii toate cu bonusuri ofensive și sunt favoriți la câștigarea Campionatului European pe Națiuni într-o finală în care vor juca cu câștigătoarea dintre Spania și Portugalia.

La acest  meci se va oferi și tradiționalul trofeu Cupa Antim Ivireanul, pus la bătaie de fiecare dată când joacă România și Georgia, exceptând meciurile din cadrul Cupelor Mondiale. Georgia este câștigătoarea en-titre a titlului european, naționala gruzină având în palmares 17 titluri continentale, dintre care ultimele opt consecutive. În ceea ce privește Cupa Antim Ivireanul, Georgia conduce, all-time, cu 19-6 în fața Stejarilor.

De la Paris la Berlin, liderii partidelor din dreapta radicală se confruntă cu o alegere inconfortabilă: să susțină bombardamentele americane și israeliene în Iran sau să rămână fideli principiilor lor de suveranitate...

Mulți dintre exponenții dreptei radicale se definesc ca fiind în opoziție cu ceea ce ei descriu drept islamizarea Europei și văd Israelul ca pe un aliat natural.

Cu toate acestea, mulți dintre ei critică ceea ce prezintă drept excese imperiale americane și implicațiile costisitoare în afaceri externe.

Politico analizează răspunsurile unor lideri marcanți ai extremei drepte europene la noua situație din Iran.

În Franța, Reuniunea Națională, de extremă dreapta — care este pe primul loc în sondaje înaintea alegerilor prezidențiale de anul viitor — a adoptat o poziție critică față de intervenția SUA în Venezuela, considerând capturarea liderului țării, Nicolás Maduro, o încălcare a principiului suveranității naționale.

Răspunsul la campania americano-israeliană din Iran a fost mult mai precaut.

În mod notabil a lipsit orice condamnare a ofensivei unilaterale împotriva Iranului — un contrast puternic cu limbajul energic folosit după operațiunea americană din Venezuela, efectuată cu doar o lună mai devreme.

Peste Rin, în Germania, problema s-a dovedit la fel de delicată și pentru partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).

Co-liderii partidului, Alice Weidel și Tino Chrupalla, și-au exprimat „o mare îngrijorare” cu privire la atacurile asupra Iranului, avertizând că „o nouă destabilizare a Orientului Mijlociu” „nu este în interesul Germaniei” și „trebuie să i se pună capăt”.

Această poziție nu a fost pe placul altor personalități importante ale partidului, care consideră că ofensiva împotriva regimului islamist iranian ar trebui susținută.

Această diviziune reflectă influența crescândă a unei aripi pro-ruse și antiamericane, cu rădăcini în estul Germaniei, unde se așteaptă ca AfD să aibă rezultate solide la următoarele alegeri regionale.

Citeste siCum ar putea schimba războiul din Iran raportul de forţe şi alianţele regionale din Orientul Mijlociu

George Simion, liderul român din dreapta radicală, a evitat să se poziționeze în țară față de situația din Golf.

El a dat însă o declarație pentru Politico, afirmând că „În Iran, Venezuela și în alte locuri din lume, administrația Trump face ceea ce este necesar pentru siguranța lumii libere și a democrației.”

Geert Wilders, liderul olandez de extremă dreapta, a salutat moartea lui Ali Khamenei, pe care l-a numit ”Diavolul Islamic”.

În Marea Britanie, Nigel Farage, a criticat reacția premierului Keir Starmer care a ezitat la început în a permite SUA accesul la bazele britanice pentru misiuni împotriva Iranului.

De partea sa, după cum remarcă ziarul Italian Il Manifesto, Giorgia Meloni a definit actuala criză a dreptului internațional drept „fiica agresiunii ruse împotriva Ucrainei”.

Dar a avut mare grijă să nu spună niciun cuvânt care ar putea suna ca o susținere deschisă a atacului.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa internațională analizează noua doctrină a „descurajării avansate”, formulată de președintele Emmanuel Macron. Comentatorii văd o cotitură în securitatea continentului european, pentru anii următori.

”Europa își intensifică jocul nuclear”, titrează Newsweek.

Potrivit revistei, ”criticile dure ale Casei Albe la adresa aliaților europeni și a Canadei au forțat restul NATO să reevalueze câtă încredere se mai poate avea în SUA și așa-numita sa umbrelă nucleară pentru a-și apăra interesele”.

În aceeași notă, US News & World Report, notează că ”apropierea lui Trump de Rusia în războiul din Ucraina și postura sa mai dură față de aliații tradiționali au zdruncinat guvernele europene”.

Potrivit The Economist, ”în mod tradițional, Franța  s-a ghidat după ceea ce a numit „suficiență strictă”: ideea că țara are nevoie de atâtea focoase focoase pentru a provoca daune de nesuportat unui potențial adversar.

Dar acum el vrea ca orice adversar să știe că un atac asupra Franței ar declanșa un răspuns „din care nu și-ar mai reveni”. De acum înainte, pentru a-i ține pe adversari în întuneric, Franța nu va dezvălui câte focoase deține”.

Citeste siRomânia, invitată sub „umbrela nucleară” a Franței | Singuri suntem în "calea vântului", doar uniți suntem puternici ca europeni (Expert)

World Politics Review vede ”o schimbare importantă care ar putea remodela descurajarea nucleară pe continentul european în anii următori.

Și este important de menționat că discursul liderului Franței a fost urmat imediat de o declarație comună din partea sa și a cancelarului german Friedrich Merz, confirmând că propunerile lui Macron vor fi urmate de acțiuni concrete”.

Există însă și semne de întrebare pentru partenerii europeni, cum ar fi stabilitatea politică, observă Financial Times:

”Pentru unii europeni, acest lucru limitează credibilitatea descurajării franceze. La fel perspectiva ca Macron să fie succedat de un președinte de extremă dreapta mai prietenos cu Rusia și opus extinderii prețioasei umbrele nucleare a Franței.

Chiar și un arsenal modest extins (oricum Franța nu își poate permite mai mult) ar putea înlocui cu greu vasta forță nucleară a Americii.

Dar, din păcate, europenii nu se mai pot baza pe SUA pentru a-i proteja cu orice preț”.

Citeste siNoua doctrină nucleară franceză: cine o salută și cine nu (prea)

Süddeutsche Zeitung crede că Germania ar trebui să facă parte din proiect, cu toate semnele de întrebare:

”Macron are fundamental dreptate când afirmă că desfășurarea de aeronave nucleare franceze în Germania, Danemarca sau Polonia poate spori securitatea europeană - fie și numai pentru că viața Kremlinului ar fi mai complicată.

Pe de altă parte, limitele promisiunii franceze pot fi exprimate mai clar ca niciodată în acești termeni: ar risca un președinte francez Parisul pentru a apăra Berlinul sau Tallinnul?

Republica Federală trebuie să accepte propunerea franceză fără a se retrage din NATO sau din relația cu Statele Unite. Nimeni nu știe cine va ocupa Palatul Élysée după Macron”.

Ce înseamnă ”umbrela nucleară” în Europa – Opțiunile României: Cum este asigurată de SUA pentru statele NATO și ce poate oferi Franța ((CursDeGuvernare) - Analiză: Are nevoie România de umbrela nucleară franceză? (DW) - Prețul carburanților, umflat nejustificat în România. Transportatorii economisesc 3.000 de lei la un plin făcut în Bulgaria (Adevărul) - Ce plăteşti de fapt când cumperi un litru de carburant. Cât ia statul şi cât rămâne la petrolist (Ziarul Financiar) - Chefuri de 8 martie, din banii femeilor! Cum împart primarii flori, bomboane și invitații la petreceri cu fonduri publice (SpotMedia)

Șeful statului este într-o situație în care oricum va pierde politic: fie respinge propunerile și intră în coliziune frontală cu PSD, gest care ar putea duce la ruperea coaliției de guvernare și, posibil, la suspendarea sa din funcție. Fie acceptă propunerile PSD și provoacă dezamăgirea votanților fideli, manifestată deja pe rețele sociale. Care va fi răul cel mai mic?

Președintele Nicușor Dan va accepta numirea procurorilor-șefi (Parchetul General, DNA și DIICOT) propuși de ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu, susțin pentru Cotidianul atât surse din coaliția de guvernare, cât și din echipa prezidențială. Potrivit legii, șeful statului poate să respingă propunerile venite de la Guvern. Numele selectate de Ministerul Justiției au fost contestate, cu precădere în mediul online, de o parte a societății civile, în special de votații președintelui. Însă Nicușor Dan este de părere că un conflict cu PSD ar duce la ruperea coaliției de guvernare și chiar suspendarea sa din funcție. Pe de altă parte, șeful statului este ”vizibil îngrijorat” de modul în care va reacționa electoratul său fidel, foarte sensibil la problema Justiției, susțin sursele citate.

Continuarea în Cotidianul.

Umbrela nucleară este o formă de garanție de securitate prin care un stat care deține arme nucleare se angajează să protejeze statele aliate sau prietene care nu dețin astfel de arme.

Statele europene membre NATO se află sub umbrela nucleară a SUA. Franța are una proprie și vrea să o extindă, iar România se numără printre țările invitate la discuțiile pe această temă.

În ceea ce privește componentele umbrelei nucleare a Franței, vorbim de o componentă de bază – patru submarine, care au rachete nucleare, balistice intercontinentale, cu rază de acțiune de 8.000-10.000 de kilometri, precum și de o componentă aeriană – rachete folosite de pe avioanele Rafale, cu o „bătaie” mai mică, de aproximativ 500 de kilometri.

Componenta maritimă de decurajare nucleară ar putea fi asigurată pentru România din Marea Mediterană. 

Întrebat în cât timp poate fi operaționalizat un sistem de descurajare nucleară precum cel propus de Franța, generalul Virgil Bălăceanu a spus că depinde de la țară la țară și s-a referit la cazul României.

„Aerodromurile noastre – atât Kogălniceanu, cât și Câmpia Turzii – permit aterizarea și decolarea Rafale. Dacă se merge pe ideea de depozitare, trebuie să pregătești și depozitele, care nu înseamnă altceva decât construcția hangarelor, care trebuie să aibă niște condiții de protecție a aeronavelor superioare. Deci asta nu înseamnă lucrări extrem de complexe și extrem de costisitoare și se poate realiza, într-un termen rezonabil, de un an la câțiva ani. Nu aceasta este problema majoră, pentru că nu sunt niște investiții foarte mari. Problema majoră ar fi decizia politică, iar partea de securitate se asigură pornind de la experiența franceză”, a adăugat generalul.

Toate explicațiile în CursDeGuvernare.

Aflată între două războaie, pe o falie geopolitică activă, României îi trebuie aliați puternici și stabili. Parisul propune Europei o strategie nucleară defensivă, care ar putea fi o soluție și pentru România.

De ce n-ar vrea România să intre în proiectul francez? În fond, ar fi protejată de încă un scut, din care vor face parte Germania și Polonia, două state din Europa Centrală apropiate geografic de România. Inițiativa Parisului e concepută să fie „complementară NATO”, nu opusă Alianței.

Apoi, relația strategică pe axa București-Paris s-ar consolida, într-un moment în care România are nevoie de o plasă de siguranță strategică.

Ce-ar avea de pierdut?

Liderii de la București se tem să nu piardă avantajele militare pe care i le dă America. Mai sunt și alegerile prezidențiale de anul viitor din Franța, unde favoritul cursei vine din zona extremistă.

Pentru România, a venit poate momentul să renunțe la sentimentul de neajutorare și să ia decizii fără teamă, făcându-și propriile analize, dar uitându-se și la ce fac statele importante ale continentului, care prevăd hăul ce urmează, scrie jurnalista Sabina Fati în analiza DW.

Prețurile la pompă sunt umflate artificial în România, atrag atenția experții care cer intervenția urgentă a statului prin controale și reglementări. Românii plătesc cu 2 lei mai mult pe litru decât vecinii bulgari, depășind chiar și costurile generate de scumpirea petrolului și accize.

„În România alimentează doar transportatorii captivi și cei internaționali doar cât să ajungă în Ungaria și Bulgaria. Toți transportatorii care fac rute internaționale alimentează în țările de tranzit, alegând Bulgaria și Ungaria pentru că e mult mai ieftin”, a explicat Beniamin Lucescu, președintele Federației Operatorilor Români de Transport (FORT) pentru „Adevărul”.

În acest context, FORT solicită Guvernului să returneze parțial acciza către transportatori, să reducă temporar nivelul acesteia, dar și să plafoneze temporar prețul combustibilului.

Potrivit datelor din piață, preţul unui litru de carburant are următoarea structură. Cotaţiile internaţionale reprezintă circa 32% din preţul final, acciza este 35% din preţ şi se duce direct la stat, TVA este de 21% şi este din nou încasată de stat, iar compania petrolieră lucrează într-o marjă de circa 12%. Din această marjă, petrolistul acoperă costurile proprii, cum sunt cele cu distribuţia, rafinarea, dar păstrează o marjă şi pentru el, explică ZF.

Atenția presei la modul în care se cheltuiesc banii publici începe să-i descurajeze pe unii dintre primarii care organizau chefuri cu iz electoral din taxele și impozitele oamenilor.

Un prim exemplu: primarul PSD din Comana (județul Giurgiu) a declarat pentru Spotmedia.ro că anulat o serie de chefuri de 8 martie pe care le organiza de peste un deceniu.  

Alți primari continuă, însă, petrecerile de sezon. În unele comune se organizează chiar mai multe rânduri de chefuri: unele gratuite din bani publici, altele, private, pentru cei care-și permit.  

În plus, se duc zeci de mii de euro pe flori, felicitări și anunțuri cu care primarii bifează prilejul zilei de 8 martie, din banii oamenilor.  

În ultimele două zile, consumatorii români au fost iritați de creșterea prețurilor carburanților. Au fost două iterații de preț la care au apelat companiile distribuitoare de benzină și motorină.

Publicul românesc știe deja că orice creștere de preț a carburanților se reflectă în foarte multe produse, pentru că nu există marfă care să nu depindă, într-o proporție mai mare sau mai mică, de consumul de benzină sau motorină.

Dincolo de efectul de antrenare în economie pe care îl are creșterea prețului benzinei, în rândul consumatorilor români există câteva stereotipuri. Astfel, auzim ideea că firmele de distribuție ale produselor petroliere se grăbesc să crească prețul la pompă, atunci când țițeiul se scumpește și amână foarte mult timp să scadă prețurile în momentele în care cotațiile țițeiului coboară.

La fel s-a întâmplat și de data aceasta, respectiv după ce prețul unui baril de țiței Brent a crescut pe burse, în câteva zile, de la 72 de dolari la 84 de dolari barilul, ceea ce înseamnă un procentaj semnificativ. Reacția distribuitorilor a fost rapidă, în sensul că au decis creșterea prețurilor cu amănuntul, adică în stațiile de vânzare. Nu au întârziat nemulțumirile. Argumentul cel mai important a fost acela că actualul carburant există de mai mult timp în stoc și deci a fost cumpărat la un preț mai vechi, deci mai mic. Ceea ce este corect. Cu siguranță, majoritatea covârșitoare a carburanților vânduți la începutul acestei săptămâni, a fost cumpărată cu câteva săptămâni în urmă, la prețul de atunci, și este vândută la un preț mai mare. În felul acesta, companiile speculează momentul și fac profit mai mare. De asemenea, s-a spus că România nu se aprovizionează de la state din Orientul Mijlociu și că în felul acesta este mai ferită de fluctuațiile de preț de piața internațională. Fals. Piața țițeiului este internațională și cotațiile pentru același tip de țiței sunt la fel pentru un cumpărător, indiferent de regiune.

În multe cazuri, lucrurile stau chiar așa, adică firmele iau o hotărâre speculativă. Dar, nu este doar atât. Se știe mai puțin, dar decizia unei companii de a crește prețurile carburanților se bazează pe un set de cel puțin patru componente.

În primul rând este vorba despre produsele care există în stoc. Companiile pot păstra un nivel optim al stocului bazat pe experiența anilor anteriori și bineînțeles pe nivelul vânzărilor.

În al doilea rând, decizia de a mișca prețul se bazează pe așteptările referitoare la fluența aprovizionării. Este luat în calcul orice risc care ar putea perturba ritmul normal de aprovizionare.

În al treilea rând, la stabilirea prețului se are în vedere și prognoza de consum. Dacă ritmul consumului rămâne alert este un semnal că prețul mai poate crește și totodată că nevoia de aprovizionare, la un preț nou, mai mare, poate deveni destul de stringentă.

În al patrulea rând, se ia în calcul și o așa-numită primă de risc, o noțiune asemănătoare cu cea legată de o țară și care fără a defini clar elementele la care se referă influențează diferite cotații, de la dobânda la un împrumut până la prețul țițeiului în cazul un conflict armat.

Toate aceste elemente duc la decizia de a crește destul de repede prețul benzinei sau motorinei față de momentul scumpirii barilului de țiței. De altfel, o bună dovadă în acest sens este chiar faptul că prețul benzinei și al motorinei nu a crescut în aceste zile doar în România. Același fenomen s-a întâmplat și în Franța sau Germania. În Franța, un litru de benzină se vinde cu 1,9 euro, iar în Germania prețul carburanților a depășit 2 euro pentru un litru. Deci, dacă a fost un fenomen speculativ acesta s-a manifestat în aproape toate statele Uniunii Europene.

Autoritățile pot promite tot felul de măsuri și controale. Unele pot fi eficiente pe termen scurt. Dar, cel mai sigur mod de a amenda creșterea prețului este la îndemâna consumatorului și anume să se abțină să cumpere.

 Premierul spune că autorităţile încearcă să limiteze impactul asupra pieţei interne prin discuţii cu principalii furnizori şi prin creşterea capacităţilor de stocare a combustibililor. E o crestere naturala a preturilor la pompa sau una artificiala, discutam imediat. 

Familiile cu copii mici, femeile însărcinate, sau elevii unor tabere au avut prioritate. Statul francez nu plateste În   bilete de avion, consultaţii medicale sau sederi prelungite la hotel. În cel mai bun caz, statul poate avansa suma de bani pe care însă o va recupera odată ce resepctivii sosesc în Franţa.

România este deja protejată de „umbrela nucleară” a NATO, a raspuns presedintele Nicusor Dan întrebat despre oferta președintelui francez Emmanuel Macron privind extinderea protecției nucleare pentru aliații europeni. Europarlamentarul Vasile Dincu, fost ministru al Apararii explica de ce decizia finala ar trebui sa implice si Parlamentul.

Si asta pentru ca, spun directorii de resurse umane ale firmelor, foarte putini absolventi se angajeaza la firmele care le-au acordat burse. Municipalitatea susține activ acest sistem dar primarul Mihai Chirica spune ca multi tineri prefera sa se angajeze vanzatori la mall.  Si autoritatile, si reprezentantii companiilor cred că legislatia care reglementeaza invatamintul dual trebuie schimbata.