Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Există percepția falsă, promovată în mediile pro-ruse și anti europene, cum că UE ar încerca să bulverseze agricultura tradițională prin introducerea unor ”intruși” precum făina de insecte sau produse artificiale în locul celor provenite din culturi agricole.

Și totuși, negociatorii Parlamentului și Consiliului tocmai ce au convenit asupra unei reglementări cheie: carnea produsă în laborator nu poate fi vândută sub denumirea de carne.

Putem numi ”carne”, din perspectivă comercială, doar părțile comestibile ale animalelor.

Cu alte cuvinte, orice produs cultivat în laborator sau pe bază de celule poate fi, eventual vândut, sub orice denumire, dar nu aceea de ”carne”.

Acordul, care deschide calea aprobării legislației europene, clarifică și utilizarea termenilor „corect” sau „echitabil” de pe etichetele produselor agricole.

Pentru a evita inducerea în eroare a consumatorilor, dar și pentru a-i proteja pe fermieri, au fost stabilite criterii clare pentru permiterea unei astfel de etichetări.

Criteriile ar include, de exemplu, contribuția reală a unui produs la dezvoltarea comunității rurale și promovarea organizațiilor de fermieri.

De asemenea, este definit mai clar termenul „lanț scurt de aprovizionare” de pe etichete sau din spoturile publicitare.  

Termenul ar trebui utilizat doar pentru bunurile produse în UE cu un număr limitat de intermediari între fermier și consumatorul final, sau care sunt manipulate pe o distanță scurtă, sau pentru o perioadă scurtă de călătorie.

Negociatorii au convenit și asupra unor măsuri cum ar fi contractele scrise obligatorii pentru a sprijini veniturile producătorilor de lactate.

Aceasta, având în vedere condițiile dificile cu care se confruntă sectorul.  Noile măsuri sunt menite a-i ajuta pe fermieri să își consolideze ponderea în cadrul lanțului valoric și să își protejeze veniturile.

Noul acord este răspunsul la dificultățile și provocările cu care s-au confruntat fermierii din UE în ultimii ani.

Comisia a prezentat o propunere în decembrie 2024, pentru a consolida poziția fermierilor în lanțul de aprovizionare cu alimente.

Acordul provizoriu trebuie acum aprobat atât de Parlament, cât și de Consiliu , după care noile reguli să poată intra în vigoare.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Războiul din Iran continuă și presa internațională își pune tot mai insistent întrebări cu privire la planurile administrației Trump. Au avut ei în vedere toate consecințele unei asemenea operațiuni?

După cum comentează The Wall Street Journal, ”Donald Trump a îmbrățișat intervenționismul total. Venezuela, Iran, Cuba... După ce a petrecut ani de zile denunțând intervențiile militare americane în străinătate, ocupantul Casei Albe pare să-și fi făcut o specialitate din răsturnarea, încolțirea sau asasinarea liderilor străini”.

The Atlantic atenționează că ”planul israeliano-american privind înarmarea unei insurgențe kurde în Iran riscă să dea greș.

Mulți iranieni și observatori se tem că milițiile etnice ar putea avea obiective teritoriale și separatiste, ceea ce ar duce Iranul pe calea dezintegrării sau a războiului civil”.

Un război civil iranian ”nu este în interesul Americii”, titrează Foreign Policy.

”Israelul ar putea saluta haosul produs de prăbușirea regimului. Statele Unite și aliații săi, nu.

Citeste siAdunarea Experţilor a ales noul lider suprem al Iranului. Numele său nu a fost anunţat

Președintele a lansat acest război îndemnând poporul iranian să răstoarne guvernul. Poate că a presupus că regimul se va prăbuși instantaneu. Dar când nu s-a întâmplat, într-o zi sau două, și-a schimbat discursul.

A început să mediteze la relațiile cu potențialii lideri din cadrul regimului și să laude intervenția SUA în Venezuela ca model perfect de urmat”.

”Confruntată cu tendințele agresive ale lui Trump, Europa trebuie să se echipeze pentru a exercita influență asupra lumii”, scrie Le Monde:

”Trebuie să luăm în serios ce spune Trump: este gata să facă înțelegeri cu fiecare mullah și chavist de pe planetă, cu condiția ca firmele americane să pună mâna pe bogățiile Iranului sau Venezuelei.

Același lucru este valabil și pentru mineralele din Groenlanda, Ucraina sau Rusia. Afacerile sunt afaceri, iar Trump intenționează să folosească forța pentru a face afaceri profitabile oriunde se găsesc, cu mâna pe armă, la fel ca puterile coloniale europene din trecut”.

The Conversation avertizează că dacă războiul va închide Strâmtoarea Ormuz, cel mai important punct de blocare a petrolului din lume, ar putea urma un haos economic global.

”Zona este una cheie pentru petroliere și transportoare de gaze naturale lichefiate, astfel încât perturbările afectează direct aprovizionarea globală cu energie.

În plus, o dependență mai puțin cunoscută este aceea că o treime din comerțul mondial cu îngrășăminte trece prin strâmtoare.

Atât lanțurile de aprovizionare cu energie, cât și cele agricole au fost deja destabilizate de războiul din Ucraina. Creșteri suplimentare ale prețurilor ar putea avea consecințe de amploare”.

Unde se va ajunge?- se întreabă La Stampa:

”Mulți așteaptă cu o convingere aproape mesianică marea revoltă populară iraniană care va răsturna în cele din urmă regimul după decenii de opresiune. Dar există scenariul de care este îngrijorată întreaga lume: o escaladare necontrolată care va atrage noi armate în luptă pentru a transforma un conflict regional în ceva mult mai amplu.” (Sursa: Eurotopics)

După un prim interviu acordat în urmă cu doi ani, o nouă discuție cu Simon Valette, directorul Liceului Francez Anna de Nouailles din București. Face bilanțul activităților instituției sale și revine asupra subiectelor abordate atunci, asupra viziunii sale despre ceea ce ar trebui să fie o „educație bună” sau asupra gestionării smartphone-urilor și a rețelelor sociale în viața de zi cu zi.

O analiză Moody's publicată la sfârșitul săptămânii trecute ne arată succint modul în care este văzută situația principalilor indicatori macroeconomici ai României la care se adaugă și o prognoză.

Instituția financiară precizează că este un raport pe care agenția o realizează periodic, fără să aibă legătură strict cu evaluarea ratingului de țară. Cu toate acestea, informațiile conținute în analiza Moody's sunt relevante pentru felul în care este percepută evoluția economiei locale atât de instituția financiară, cât și de investitori.

Astfel, studiul remarcă începerea consolidării fiscale, datorită măsurilor adoptate la jumătatea anului trecut. Deficitul bugetar, conform metodologiei europene ESA, a scăzut de la 9,3% din PIB, în anul 2024, la 8,2% din PIB, anul trecut, și este de așteptat să se reducă la 6,3% din PIB, anul acesta. Este menționat ritmul ridicat de scădere a deficitului pe care și l-a asumat guvernul.

Totodată, analiza arată explicit situațiile în care agenția de evaluare ar putea scădea sau crește calificativul României. Astfel, „ratingurile de țară vor fi probabil reduse în condițiile în care Guvernul nu va implementa planul de consolidare fiscală, ceea ce ar duce la o evoluție semnificativ deteriorată a indicatorilor fiscali comparativ cu așteptările din acest moment”.

Este un nou avertisment care se îndreaptă în special spre clasa politică și spre PSD, partidul care pune în mod constant piedici măsurilor de reducere a deficitului bugetar. De altfel, Moody's remarcă riscurile care încă există în ceea ce privește continuarea consolidării fiscale, respectiv sprijinul politic de care este nevoie în contextul în care anul viitor va avea loc rotația prim-ministrului și în anul 2028 se vor desfășura alegeri parlamentare.

Analiza agenției de evaluare financiară precizează și varianta în care s-ar putea îmbunătăți calificativul de țară. Trebuie remarcat că primul pas ar putea fi ameliorarea perspectivei asociată ratingului de țară, care astăzi este „negativă” și care ar putea fi promovată la categoria stabilă. Deci, până la o eventuală creștere a ratingului, mișcarea premergătoare ar fi îmbunătățirea perspectivei.

Acest lucru se va putea face doar respectând programul previzionat pentru datoria publică. Agenția Moody's precizează la ce se așteaptă și anume la sfârșitul anului viitor datoria publică va ajunge la 63% din PIB, de la 60,5% din PIB la sfârșitul anului 2025. De asemenea, estimarea este că la finalul acestui deceniu, datoria publică ar trebui să se stabilizeze la un nivel de 65% din PIB.

Dacă din punctul de vedere al ratingului, lucrurile sunt clare, mult mai complicat este viitorul proiect de buget. Momentul definitivării bugetului de stat este foarte dificil. Nu din motive interne, pentru că acum guvernul are și legislația referitoare la reducerile de cheltuieli în administrația locală și centrală. Deci, principala cerință a ministrului finanțelor și a premierului a fost satisfăcută, respectiv ca bugetul să fie alcătuit pe baza legislației existente.

În schimb, marile incertitudini vin din exterior. Cum ai putea să faci un buget de stat realist în condițiile în care prețul țițeiului este într-o continuă creștere? Cum ai putea să faci un buget realist când tariful gazului natural a crescut în câteva zile cu 70% la bursa de la Amsterdam, definitorie la nivel european?

Efectele asupra economiei pot fi dezastruoase. Creșterile de prețuri ale carburanților și creșterea tarifului gazelor naturale ar putea genera inflație și o încetinire a creșterii economice sau chiar intrarea în recesiune.

Deocamdată, nu avem o imagine clară a evoluției prețurilor materiilor prime energetice în următoarele luni. Totul depinde de durata și evoluția conflictului din Orientul Mijlociu. Dar, astăzi, situația nu arată deloc bine. Prețul țițeiului Brent este de 93 de dolari pentru un baril, iar gazul natural este cotat la aproape 53 de dolari pentru un MWh. Dacă se menține o dinamică de creștere a prețurilor, bugetul de stat de anul acesta va fi doar orientativ.

Jurnal de știri

 Inca 4200 de conationali au solicitat asistenta, transmite Ministerul de Externe. In prezent, peste zece state membre ale UE printre care și România, au făcut apel la Mecanismul de Protecție Civilă pentru a-și aduce acasă cetățenii aflați în zona de conflict. Cum functioneaza acesta, aflati imediat. 

Mai multe organizaţii civice protesteaza in aceasta seara, în faţa Palatului Cotroceni, faţă de propunerile ministrului Justiţiei pentru şefia marilor parchete si ii cer preşedintelui Nicuşor Dan să refuze numirile. Aflat ieri, in vizita in Polonia, seful statului a declarat ca ”e în dezacord cu ce se spune pe rețelele sociale despre oamenii care au fost selectați”. 

Sudul capitalei Beirut răvăşit de bombardamentele israeliene este asemănat cu situaţia de la Khan Younis, din Fâşia Gaza, după doi ani de conflict. În acest moment sunt trei divizii de militari israelieni pe teritoriul Libanului pe o suprafaţa tampon de 6 km, iar obiectivul acestora este protejarea populaţiei din nordul Israelului şi anihilarea grupurilor care ţin de mişcarea Hezbollah.

Ungaria a anuntat că a reținut șapte ucraineni care transportau aproximativ 82 de milioane de dolari în numerar și aur, sub suspiciunea de spălare de bani. Ungaria acuza insa autoritatile maghiare că au luat ostatici angajați ai unei bănci, pe fondul unei dispute legate de livrările de petrol. Ungaria acuza Ucraina că întârzie în mod deliberat, din motive politice, reluarea fluxurilor de petrol rusesc prin conducta Drujba avariată.     

Cât de pregătiți suntem astăzi pentru următorul mare cutremur? Discutăm cu Alina Kasprovski, director executiv al Fundației Comunitare București, organizația care a lansat recent Planul de supraviețuire pentru primele 72 de ore 

Mai multe detalii aici

Jurnal de știri

Invitat este Ionuț Antiu - Consultant și antreprenor în domeniul software.

La Chișinău, experții din societatea civilă critică o modificare a unei legi care reduce, de la 61% la 51%, numărul de voturi pentru numirea membrilor în Comisia de evaluare a procurorilor. „Puterea acționează prea forțat și riscă să ne atragă evaluări negative din partea Comisiei Europene, de care nu avem nevoie dacă vrem să încheiem negocierile către 2028”, spun experții. Pe de altă parte, puterea, prin vocea președintei Maia Sandu, spune că este singura cale de a avansa cu reforma justiției, care altfel poate fi blocată de opoziție. „În Parlament nu există 61 de deputați care să susțină reforma justiției. Iată de ce a trebuit să reducem acest prag la o majoritate de 51 de voturi, altfel reforma justiției s-ar opri și nu putem admite acest lucru”, a declarat Maia Sandu în cadrul unei emisiuni la Jurnal TV. Am discutat subiectul cu invitatul de astăzi al Moldova Zoom, Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) de la Chișinău.

- Subiectul energiei este din nou în prioritatea discuțiilor publice de la Chișinău, pe fundalul crizei din Orientul Mijlociu și a scumpirii carburanților. Valeria Vițu a urmărit subiectul.

- Și dacă la Chișinău se discută despre prețuri, în regiunea separatistă Transnistria se pregătește pentru ce e mai rău, adică de o oprire totală a energiei. Livrările de gaze au fost date peste cap de situația din Orientul Mijlociu. Liderii separatiști au scos de la naftalină planurile de urgență. Ce înseamnă Planul „A”, de ce se mută pacienții dintr-un oraș în altul și cum a ajuns cărbunele din nou „rege” la malul Nistrului, aflați de la Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- O investigație a comunității WatchDog.MD de la Chișinău a documentat o rețea coordonată de pagini anonime pe Facebook, care, începând cu februarie 2026, promovează activitatea Primăriei Chișinău și imaginea primarului Ion Ceban. Primarul Ceban a fost declarat persoană non-grata în spațiul UE de către România din cauza legăturilor sale cu Rusia. Paginile folosesc conținut generat cu inteligență artificială și sponsorizări plătite pentru a crește vizibilitatea mesajelor, ridicând întrebări privind transparența și legalitatea promovării politice în mediul digital. Unele dintre acestea utilizează aceeași infrastructură tehnică ca site-uri asociate AUR România, conform investigațiilor Context.ro. A urmărit subiectul Liliana Barbăroșie.

- 82 de moldoveni au revenit în această dimineață la Chișinău din Dubai

- Republica Moldova a înregistrat anul trecut o creștere cu peste 20% a investițiilor.

- Inegalitatea salarială a atins anul trecut cel mai critic nivel din ultimul deceniu. Datele indică un decalaj de aproape 17% dintre veniturile femeilor și ale bărbaților pentru aceeași muncă prestată.

Ședință de urgență la Tiraspol, capitala regiunii separatiste Transnistria a Republicii Moldova, în contextul crizei energetice. Gazele plătite de Rusia nu mai ajung în regiune din cauza tensiunilor din Orientul Mijlociu. După 3 martie livrările de gaze către regiune au scăzut brusc, iar presiunea în rețea este critică. Centrala electrică de la Cuciurgan a fost trecută la producția pe cărbune. Furnizarea gazului a fost întreruptă pentru mai multe întreprinderi mari iar căldura nu mai este furnizată decât spitalelor.

***

La Chișinău, autoritățile au instituit stare de alertă în energie, dar spun că nu există motive de panică, inclusiv în privința gazelor naturale. Energocom a asigurat deja Republica Moldova cu volumele necesare pentru lunile martie și aprilie, iar schimbări semnificative ale tarifelor nu sunt așteptate. În prezent, achizițiile de volume mari sunt suspendate, iar compania cumpără doar cantitățile necesare pentru acoperirea consumului de vârf. Precizările au fost făcute de directorul general interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, în cadrul emisiunii de la TV8.

***

82 de moldoveni au revenit la Chișinău din Dubai, anunță TV8, una dintre puținele conexiuni disponibile în prezent din Orientul Mijlociu.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, Celula de Criză activează în regim permanent și monitorizează evoluțiile din regiune. Până la această oră, nu sunt înregistrate victime sau persoane rănite în rândul cetățenilor Republicii Moldova aflați în statele monitorizate. În Israel, situația de securitate rămâne complexă, iar aeroportul este în continuare închis pentru zborurile comerciale. Doi cetățeni moldoveni au reușit să părăsească țara cu ajutorul României și au ajuns în siguranță la București.

***

Persoanele care amenință sau agresează judecătorii și procurorii vor fi sancționate penal. Un proiect de lege care prevede măsuri legislative „de fortificare a securității” persoanelor care activează în domeniul justiției a fost votat joi și promultag în aceeași zi de președinta Maia Sandu. Inițiativa legislativă a fost elaborată la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și are drept scop asigurarea securității judecătorilor, conform unui comunicat al Parlamentului.

***

Republica Moldova a înregistrat, în 2025, o creștere cu peste 20% a investițiilor, cel mai mare mare procent din istoria țării, ca urmare a performanțelor din sectorul bancar, prin aderarea la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu. Totodată, Guvernatoarea se așteaptă ca rata inflației în 2026 nu va depăși 5%, iar creșterea economică este estimată la 4%.

***

Inegalitățile salariale din Republica Moldova fac ca femeile să lucreze practic gratis două luni pe an. Conform unei analize a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), inegalitatea salarială a atins anul trecut cel mai critic nivel din ultimul deceniu. Datele indică un decalaj de aproape 17%, ceea ce înseamnă că o femeie a încasat, în medie, cu 1700 de euro pe an mai puțin față de un bărbat pentru aceeași muncă prestată.

Această explozie a inegalității este alimentată de creșterea numărului de femei pe piața muncii (în special a celor cu copii mici) care acceptă norme reduse sau poziții sub nivelul calificării pentru a reconcilia viața profesională cu cea de familie.

Inegalitatea salarială, notează analiza, se traduce într-un decalaj profund la etapa pensionării. În 2025, diferența de gen în pensii a fost de peste 16 la sută, iar în Chișinău pensia unei femei poate fi chiar și cu un sfert mai mică decât a unui bărbat.