Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

Mihaela Păun, director ARCUB - Centrul Cultural al Municipiului București.

Mihaela Păun, director ARCUB - Centrul Cultural al Municipiului București.

Ioan Stanomir, critic literar și politolog, ne vorbește despre recent apărutul volum ”Mama. Istoria unei priviri”, publicat la Editura Humanitas.

Apoi, galeristul Andrei Jecza și artista Andreea Ilie, vin să ne vorbească despre expoziția #Laboratoriya

Eurodeputatul PSD Vasile Dîncu spune la RFI că România ar trebui să participe la discuția despre umbrela nucleară a Franței. Fostul ministru al Apărării crede că subiectul ar trebui discutat și în Parlament. Pe de altă parte, vicepreședintele PSD declară că în partid există ”o nemulțumire fundamentală” privind guvernarea.

Vasile Dîncu, despre umbrela nucleară propusă de Franța: ”România cu siguranță că nu poate să fie decât interesată de orice discuție care se referă la securitatea ei, mai ales astăzi, când există această dezordine, să spunem așa, securitară internațională, când avem o amenințare în plus pe flancul estic”.

Eurodeputatul PSD crede că ”poziția de principiu a României nu poate fi decât una, să salutăm această deschidere pentru o dezbatere europeană despre securitatea continentului, iar faptul că descurajarea nucleară este un element foarte important, după părerea mea, face ca România să fie chiar interesată pentru o reflecție europeană”.

Despre consultarea internă din PSD: ”Nu mi s-ar fi părut strategic necesară, dacă nu aș fi văzut în ultima vreme reacția internă, reacția pe grupurile de WhatsApp ale partidului, pe grupurile de primari, pe grupurile de parlamentari. Există o nemulțumire fundamentală în interior față de această participare comună cu USR și domnul Bolojan. De aceea, se fac, este mai degrabă o reacție la un mesaj intern”.

Starea de alertă în energie, instituită în Republica Moldova pentru următoarele 60 de zile, trebuie privită în primul rând ca măsură de precauție. „Sunt măsuri menite să oprească o eventuală «hemoragie» de carburant într-un moment în care Republica Moldova ar putea avea mare nevoie de aceste resurse”, spune invitata Moldova Zoom de astăzi, Eugenia Gușilov, expertă în domeniul energetic, fondatoare a companiei Romania Energy Center de la București. În perioada următoare, statul ar putea prioritiza anumite sectoare, precum agricultura, având în vedere că începe sezonul de semănat, iar fermierii au nevoie de combustibil pentru lucrările agricole. Liliana Barbăroșie a discutat cu Eugenia Gușilov despre impactul războiului din Orientul Mijlociu asupra aprovizionării cu carburanți a României și Republicii Moldova.

- Astăzi a intrat în vigoare starea de alertă în sectorul energetic, instituită de Guvern pentru următoarele 60 de zile, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu. Decizia se bazează pe analiza indicatorilor de risc a Centrului Național de Management al Crizelor. „Nu există motive pentru achiziții în exces de carburanți, nu are rost să faceți coadă la benzinării”, este mesajul autorităților de la Chișinău. Valeria Vițu a consemnat declarațiile autorităților.

- Un caz celebru de hate de pe rețelele de socializare s-a încheiat de curând în instanța de judecată în Republica Moldova. Un cetățean moldovean, care era în Italia, l-a amenințat pe un cetățean moldovean, care se afla la Chișinău. Ultimul își recunoscuse public orientarea sexuală, iar tânărul din Italia l-a amenințat pe rețelele de socializare. Ce a decis instanța și cum s-a desfășurat cazul aflați de la Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Portul Internațional Giurgiulești de pe segmentul moldovenesc al Dunării, proprietate al Administrației Porturilor Constanța, este declarat obiectiv de infrastructură portuară strategică. 

- Republica Moldova începe procedurile de retragere definitivă din Comunitatea Statelor Independente (CSI), o structură dominată de Rusia.

Starea de alertă în sectorul energetic, instituită de Guvern pentru următoarele 60 de zile, intră în vigoare astăzi. Măsura vine în contextul evoluțiilor din Orientul Mijlociu. Măsura este una preventivă și are rolul de a proteja securitatea energetică a țării. Alimentarea cu energie electrică și produse petroliere continuă în regim normal. Printre măsurile propuse se numără asigurarea stocurilor minime de produse petroliere, cu accent pe terminalul din Portul Giurgiulești. O altă prioritate este pregătirea sezonului agricol, care presupune un consum ridicat de motorină. Anunțul a fost făcut de premierul Alexandru Munteanu:

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică din Republica Moldova îndeamnă cetățenii să nu facă achiziții de panică la carburanți, pentru că tocmai aceste achiziții în masă ar putea epuiza stocurile și genera o criză reală de combustibil. Directorul general ANRE, Alexei Taran, declarat la o conferință de presă că Republica Moldova are stocuri suficiente pentru 18-20 de zile, aprovizionarea continuă în fiecare zi.

***

Și dacă Republica Moldova, care este conectată la piețele europene de energie, ia măsuri preventive, atunci în regiunea transnistreană, regiune separatistă alimentată cu gaze de Rusia, criza energetică lovește direct. Volumele de gaze destinate regiunii au scăzut brusc, iar administrația de a Tiraspol spune că acest lucru are legătură cu situația din Orientul Mijlociu. Asta, chiar dacă ruta fizică prin care Transnistria este alimentată cu gaze trece prin România și Republica Moldova. Centrala electrică de la Cuciurgan, din Transnistria, trece pe producția de curent în bază de cărbune. „În mecanismul de livrare a gazelor naturale au apărut perturbări critice, care au dus la reducerea semnificativă a volumelor de aprovizionare”, anunță Tiraspolul. Centralele termice care furnizează căldură populației au fost oprite temporar. Căldura va fi furnizată doar în spitale și instituțiile sociale cu ședere permanentă, inclusiv grădinițelor.

Potrivit unor surse ale portalului media Zona de Securitate, citate de Ziarul de Gardă, compania din Dubai prin intermediul căreia Rusia face plata pentru gazul livrat în Transnistria ar fi fost evacuată din cauza escaladării situației din Orientul Mijlociu, iar acest lucru a determinat oprirea plăților și, respectiv, sistarea livrărilor de gaze pentru Transnistria.

***

Portul Internațional Giurgiulești de pe segmentul moldovenesc al Dunării va fi declarat obiectiv de infrastructură portuară strategică. Guvernul a aprobat modificarea legii privind activitatea Portului, „pentru a consolida rolul acestuia în comerțul regional și a susține economia națională”, conform unui comunicat al Ministerului Dezvoltării Economice.

Proiectul prevede o nouă redacție pentru regimul vamal și fiscal al portului, aliniate la normele Uniunii Europene în materie de ajutor de stat și regimuri vamale.

Portul Giurgiulești reprezintă principalul punct de acces al Republicii Moldova la transportul maritim și fluvial internațional. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a semnat la sfârșitul anului trecut vânzarea companiei Danube Logistics, operatorul Portului Giurgiulești, către Administrația Porturilor Maritime Constanța. Astfel, Portul Giurgiulești urmează să fie integrat în rețeaua comercială și logistică a Portului Constanța.

***

Republica Moldova începe procedurile pentru retragerea definitivă din organele statutare ale Comunității Statelor Independente (CSI). Membrii Comisiei pentru politică externă din parlamentul de la Chișinău au aprobat avizele consultative pentru denunțarea acordurilor de constituire a CSI.

Retragerea din CSI, structură post-sovietică dominată de Rusia, a fost inițiată de Ministerul de Externe, pe motiv că Rusia își încalcă angajamentele internaționale, prin războiul de agresiune împotriva Ucrainei, a comis acte de agresiune împotriva Georgiei și menține ilegal trupe pe teritoriul R. Moldova.

„De asemenea, denunțarea Acordului CSI este o acțiune firească și inevitabilă în realizarea obiectivului de aderare la Uniunea Europeană”, notează Parlamentul de la Chișinău.

***

Elevii din Republica Moldova intră în vacanță, până la sfârșitul săptămânii. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) îndeamnă părinții să asigure supravegherea permanentă a copiilor. Un pericol major în această perioadă sunt bazinele acvatice. Temperaturile oscilante pot favoriza formarea unui strat subțire și instabil de gheață pe lacuri, existând riscul prăbușirii în apă, avertizează autoritățile.

Recent, Matei Mărăcineanu a câștigat premiul Young Travel Photographer of the Year, la doar 15 ani. El a surprins în imagini viața păsărilor și natura la vărsarea Dâmboviței în Lacul Morii, locuri pe care le-a explorat cu răbdare.

Fotografiile sale ne arată că frumusețea naturii urbane e la îndemâna tuturor, chiar și în locuri aparent simple, iar privirea atentă poate transforma o zi obișnuită într-o explorare continuă. 

Dacă ajungi prin zonă, oprește-te să vezi Lacul Morii prin ochii săi și urmărește-l pe Matei Mărăcineanu în aventurile sale vizuale din natura urbană pe site-ul său oficial sau pe pagina lui de Instagram.

Jurnal de știri

Curiosul caz al retragerii dlui Simion din prim-plan și legătura cu conflictele din AUR (Europa Liberă) - Zeci de mii de români desfid riscul din Orientul Mijlociu şi îşi văd de vacanţă în Egipt. Trei chartere au decolat ieri de pe Otopeni către Hurghada şi Sharm el Sheikh: „Nimeni nu a anulat“ (Ziarul Financiar) - Războiul de acasă: de ce arată străzile din București ca după bombardament. Când spun primarii că se va rezolva (HotNews)

Negocierile din coaliția de guvernare pe tema bugetului pentru 2026 rămân blocate, după o ședință de patru ore în care liderii partidelor nu au ajuns la un acord, iar adoptarea proiectului a fost din nou amânată pentru săptămâna viitoare.

Tot despre "săptămâna viitoare" se vorbeşte din 17 februarie, însă condiţiile puse de social-democraţi ţin totul pe loc, iar la finalul săptămânii viitoare vom fi deja la jumătatea lunii martie.

În acest context tensionat, PSD îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că a provocat blocajul, în timp ce PNL respinge criticile și afirmă că bugetul „nu trebuie să fie victima colaterală a jocurilor politicianiste”.

Premierul Ilie Bolojan a respins, la rândul său, acuzațiile social-democraților și susține că proiectul de buget este deja finalizat, iar discuțiile din coaliție s-au desfășurat „în bună regulă”.

PSD nu are soluţii de finanţare, dar nici nu renunţă, scrie SpotMedia.

PNL susține că pentru pachetul social au fost propuse fonduri similare cu cele din anul precedent, respectiv 1,7 miliarde de lei destinate pensionarilor. Liberalii arată că, pentru a acoperi alte solicitări sociale formulate de PSD, guvernul intenționează să utilizeze fonduri europene prin programe sociale.

George Simion, politicianul cu cel mai mare număr de urmăritori pe rețelele sociale – liderul partidului cotat pe primul loc în sondaje – face un pas în spate în aparițiile publice și cedează locul unora „mai experți”. În umbra nevăzută a problemelor partidului stau sute de procese pe care AUR le are cu foști membri nemulțumiți de modul în care partidul i-a tratat.

Conform portalului instanțelor de judecată, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) apare în peste 547 de cauze.

În multe dintre ele, partidul este dat în judecată de unii dintre cei care au fost aleși pe listele sale la alegerile locale. Motivul? Au fost dați afară din partid și astfel și-ar pierde funcțiile în administrația locală.

Într-un răspuns pentru Europa Liberă, purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ștefăniță Avrămescu a precizat că, „în anul 2024 a fost retras sprijinul politic pentru 105 aleși locali, iar în anul 2025 pentru încă 10 din cei 3.721 de aleși locali AUR din toată țara”.

Egiptul este pe locul 4 în topul destinaţiilor de vacanţă alese de români, cu 180.000 de turişti în 2024. Nivelul de alertă de călătorie pentru Egipt este 7 din 9, potrivit informaţiilor de pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe. Nivelul ridicat este însă pentru anumite zone din Egipt, mai exact pentru cele aflate în zona de nord a Peninsulei Sinai şi zonele aflate la graniţele cu Libia şi Sudan.

Conflictul din Orientul Mijlociu ridică semne de întrebare cu privire la amploarea pe care ar putea să o ia. Egiptul se înve­cinează cu Israelul, ţară vizată de atacurile Iranului, care are în continuare spaţiul aerian închis din cauza riscului de securitate.

ZF informează că în fiecare săptămână există plecări către Egipt din multe dintre aeroporturile locale. Spre exemplu, Karpaten Turism, unul dintre cei mai mari turoperatori de pe plan local, are şase zboruri săptămânale în luna martie, ceea ce arată popularitatea destinaţiei.

Până acum, spun reprezentanţii agenţiei de turism, nu au existat anulări din partea turiştilor care au vacanţe programate în perioada următoare în destinaţiile din Egipt.

Bucureștiul are 5.340 de străzi, dintre care 880 sunt la Primăria Capitalei, iar restul la sectoare. Arterele orașului se găsesc în cea mai proastă stare de care își amintesc locuitorii, în ultimii ani. „Toată lumea dă vina pe sare, dar principala cauză e alta”, spune unul dintre cei mai respectați ingineri de drumuri, Adrian Burlacu, decan al Facultății de Căi Ferate, Drumuri și Poduri din București.

„Nu ar fi fost atât de multe gropi dacă se făcea pregătirea drumurilor pentru iarnă, se colmatau fisurile, se reparau gropile”, este primul lucru pe care-l spune, în dialogul cu HotNews, Adrian Burlacu, conferențiar doctor-inginer, specializat în tehnologie civilă.  

Lucrările de peticire a carosabilului au început de săptămâna trecută în anumite sectoare, iar fiecare Primărie a anunțat un termen diferit de finalizare.

Primăria Capitalei spune că nu are un inventar al gropilor de pe marile bulevarde, dar va termina lucrările de plombare până la finalul lunii martie.

Președintele american Donald Trump a amenințat marți că va impune un embargou comercial complet asupra Spaniei. Aceasta după ce Madridul a refuzat să permită armatei americane să folosească bazele spaniole pentru misiuni legate de atacuri asupra Iranului. Dar poate Donald Trump să sancționeze individual un membru al Uniunii Europene?

Comentând informația, Associated Press consideră că nu este clar cum ar putea Trump să întrerupă comerțul cu Spania, având în vedere că țara se află sub umbrela Uniunii Europene. UE negociază acorduri comerciale în numele tuturor celor 27 de țări membre.

De altfel, UE a declarat că administrația Trump trebuie să onoreze acordul comercial încheiat anul trecut în Scoția, după luni de incertitudine economică legată de blitzkrieg-ul tarifar al lui Casei Albe.

„Comisia se va asigura întotdeauna că interesele Uniunii Europene sunt pe deplin protejate”, a declarat un purtător de cuvânt la Bruxelles. Cu alte cuvinte, dacă vei sancționa Spania, vei avea de-a face cu întreaga Uniune Europeană.

Citeste siPedro Sanchez, mesaj pentru Trump: Nu te poţi juca ruleta rusească cu destinul a milioane de oameni

La rândul său, vicepreședinta Comisiei Europene, Teresa Ribera, a contestat capacitatea președintelui american Donald Trump de a-și pune în aplicare amenințarea.

Într-un interviu acordat postului de radio Cadena Ser din Spania și preluat de Politico, ea a spus că „negocierile comerciale pentru fiecare dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene sunt responsabilitatea Comisiei și nu este posibil să le divizăm sau să le fragmentăm.”

Să nu uităm că amenințarea lui Trump vine imediat după o decizie a Curții Supreme care a anulat tarifele globale de amploare impuse de președintele american.

Trump susține că instanța îi permite, în schimb, să impună embargouri individuale, asupra oricărei națiuni, la alegerea sa.

Citeste siDonald Trump: Spania nu este un jucător de echipă în NATO

Jennifer Hillman, profesoară de drept comercial la Universitatea Georgetown, declară pentru Reuters că, pentru a face acest lucru, Trump ar trebui să declare o urgență națională cu privire la Spania, ca o amenințare „neobișnuită și extraordinară” la adresa Statelor Unite.

O astfel de mișcare ar merge „mult dincolo” de orice urgență anterioară, a spus ea.

Și ”este greu de înțeles, cum anume simplul fapt că Spania refuză utilizarea bazelor aeriene de pe teritoriul său pentru a lansa un atac neprovocat asupra Iranului reprezintă «o amenințare neobișnuită și extraordinară» la adresa securității naționale americane”, a adăugat tot pentru Reuters, Peter Shane, profesor  de drept la Universitatea din New York.

Iar morala poveștii este că apartenența la Uniunea Europeană, departe de a știrbi suveranitatea, o protejează. Spania, de exemplu, poate dispune de propriile baze militare, știindu-se astfel protejată în fața unor sancțiuni unilaterale ale lui Donald Trump.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România