Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Invitatul acestei ore este Achraf Manar, co-fondator al Asociației Destins Lies din Franța, responsabil "justiție climatică" la Fundația Europeană pentru climat.

Achraf Manar este unul dintre vorbitorii evenimentului "Ba tu să taci", organizat de Institutul Francez și Ambasada Franței în cadrul celei de-a 7-a ediții a Forum des initiatives jeunesse și a Nopții ideilor.

Clădirea Președinției de la Chișinău a fost iluminată aseară în culorile drapelului ucrainean, în semn de solidaritate cu Ucraina, la 4 ani de la agresiunea Federației Ruse. La Chișinău a avut loc și un protest în fața ambasadei Rusiei în Republica Moldova. Participanții au purtat pancarte în care calificau Rusia drept stat terorist, cereau oprirea războiului, o pace justă în Ucraina și condamnarea conducerii de la Kremlin pentru crime de război.

- Reforma administrației publice locale în Republica Moldova, una din cele mai dificile reforme ale actualului mandat al partidului de guvernare: puterea vorbește despre o necesitate, opoziția recurge la speculații și populism. Liliana Barbăroșie a discutat subiectul și cu Sergiu Palihovici, directorul Institutului de Administrație Publică din cadrul Universității de Stat din Moldova. Acesta susține necesitatea reformei administrativ-teritoriale, dar avertizează că reforma trebuie implementată cu prudență și cu un nivel ridicat de acceptabilitate. În lipsa acestor elemente, dar și a unei comunicări clare, nemulțumirea publică riscă să fie exploatată politic.

- Republica Moldova a intrat în atenția administrației Trump, ba chiar SUA au reînceput să ajute Chișinăul cu bani, asta după tăierile masive de fonduri de la începutul mandatului. Mai mult, Republica Moldova este singura țară din Europa de Est și Eurasia menționată direct în National Security and Department of State Appropriations Act. De ce acest interes brusc? Explică jurnalistul Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Mărturiile unei moldovence stabilite la Kiev, la patru ani de război. Într-o pădure de lângă Kiev s-a pomenit cu țeava unui Kalașnikov în spate, a văzut șiruri de mașini cu familii care încercau să scape, ciuruite de gloanțe rusești. După patru ani, ucrainenii par să se fi obișnuit cu amenințarea permanentă a morții, spune invitata Moldova Zoom de astăzi, Lena David, cu care a stat de vorbă Valeria Vițu.

- Taxa de 25% aplicată mărfurilor moldovenești la importul în SUA a fost redusă la 10% în urma recentei decizii a Curții Supreme a Statelor Unite.

- A fost semnat un acord de colaborare pentru dezvoltarea regiunii Ungheni–Iași.

- Primari și experți din Republica Moldova sunt invitați la București la cea mai mare expoziție regională dedicată energiei verzi și mediului, Green Energy Expo 2026.

Taxa de 25% aplicată mărfurilor moldovenești la importul în SUA a fost anulată în urma recentei decizii a Curții Supreme a Statelor Unite, anunță Ministerul Dezvoltării Economice de la Chișinău. Începând cu 24 februarie, suprataxa va scădea la 10%. Măsura este aplicată uniform tuturor partenerilor comerciali ai SUA, fără a viza în mod specific Republica Moldova. Două treimi din exporturile moldovenești în SUA constituie vermuturi și vinuri, sucuri de fructe și nuci.

***

La Iași a fost semnat un acord de colaborare pentru dezvoltarea regiunii Ungheni–Iași. Parteneriatul vizează dezvoltarea urbană și regională, mobilitatea și conectivitatea, protecția mediului, infrastructura verde, turismul transfrontalier, digitalizarea serviciilor publice și stimularea economiei locale.

Președintele raionului Ungheni scrie că acordul stabilește cadrul de cooperare pentru schimbul de bune practici, dezvoltarea și implementarea proiectelor comune cu finanțare europeană, atragerea investițiilor și consolidarea capacităților instituționale ale autorităților publice locale din raionul Ungheni și județul Iași.

„Semnarea acestui Acord este mai mult decât un gest formal – este o investiție în viitorul comun al comunităților noastre și în cooperarea transfrontalieră”, a declarat Dionisie Ternovschi, președintele raionului Ungheni.

***

Primari și experți din Republica Moldova, invitați săptămâna viitoare la București la cea mai mare expoziție regională dedicată energiei verzi și mediului, Green Energy Expo 2026, organizat la Romexpo. Evenimentul este considerat cea mai amplă platformă regională dedicată energiei regenerabile, tehnologiilor de mediu și soluțiilor pentru dezvoltarea orașelor inteligente, transmite Moldpres.

În cadrul evenimentului va fi organizat și un forum al primarilor din Republica Moldova și România.

Organizatorii anunță că participarea are o importanță strategică pentru Republica Moldova, în contextul statutului de țară candidată la Uniunea Europeană.

***

Supermarketurile din Republica Moldova ar putea fi obligate să afișeze la raft țara de origine a produselor alimentare, cu scopul de a încuraja procurarea produselor locale. „Este o inițiativă prin care vrem să transformăm cumpărăturile zilnice într-un motor de susținere a economiei naționale. Proiectul nu este doar despre etichete, denumiri de țări, ci și despre respectul față de consumator și față de munca producătorilor noștri locali”, declară autorul inițiativei, deputatul Radu Marian.

Conform estimărilor, implementarea proiectului ar putea crește vânzările producătorilor locali cu 5-15%.

În prezent, legea obligă indicarea țării de origine pe eticheta produsului. Noua versiune va impune ca comerciantul să afișeze țara de origine fie pe eticheta de preț, fie pe un anunț plasat imediat lângă produs.

Fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu îi cere premierului Ilie Bolojan să nu mai fie un premier contabil, ci un prim-ministru cu o viziune pe termen mediu și lung. Deputatul PSD mai precizează că partidul său va susține bugetul pe 2026, dar cu unele condiții.

Adrian Câciu, despre reforme: ”De aici încolo începe partea cea mai grea, partea nevăzută a oricărei măsuri sau decizii politice, implementarea, pentru că implementarea dacă o faci greoi, rezultatul nu este cel așteptat”.

Despre Ilie Bolojan: ”Aceste atacuri, dacă vreți să le numim așa, de fapt, aceste avertismente pe care le dăm sunt avertismente pentru domnul Bolojan să înțeleagă că dânsul este premierul românilor și al României, nu un premier contabil. De contabili putem, dacă vrem să angajăm și cred că sunt contabili la Guvern mulți, deci să nu se mai transforme într-un croitor și un tăietor, ci să se transforme într-un premier care să gândească pe termen mediu și lung”.

Despre bugetul pe 2026: ”PSD va susține bugetul, condiționat de două chestiuni: pachetul de solidaritate, sunt surse de finanțare multiple pentru acel pachet de solidaritate și alocarea banilor pentru investiții la autoritățile locale. Dacă vrem să avem banii din PNRR, să vină în țară, trebuie terminate acele investiții, inclusiv de la autorități locale, care sunt pe proiecte PNRR. Ca să poată fi terminate, trebuie bani pentru plata facturilor (...). Avem Anghel Saligny, la fel, trebuie toți banii de Anghel Saligny, facturile care sunt în plată”.

Ministrul agriculturii, Florin Barbu, doctor în economie, a avut la Consiliul de miniștri de la Bruxelles câteva propuneri discutabile. Ele au venit în contextul în care Comisia Europeană a lansat revizuirea directivei referitoare la practicile comerciale neloiale.

De ani buni, în România și la nivel european se caută tot felul de soluții legislative pentru a diminua așa-zisa forță inegală pe care o au marile rețele comerciale pe lanțul alimentar și totodată pentru a stopa practicile comerciale neloiale. Deocamdată, nici România, nici Uniunea Europeană nu au găsit soluțiile bune, dar se încearcă în continuare.

În acest context, ministrul Florin Barbu a propus patru măsuri. Prima este ca mărcile proprii ale supermarketurilor să nu depășească 20% din volumul de vânzări. Producătorii locali au contestat de-a lungul timpului mărfurile vândute sub așa-numita marcă proprie a magazinului, pentru că sunt mai ieftine, iar cumpărătorii au început să le achiziționeze în cantități tot mai mari. De fapt, majoritatea mărcilor proprii ale rețelelor comerciale sunt produse tot de fabrici locale, doar că nu sunt vândute sub brandul tradițional. O limitare a mărcilor proprii în supermarketuri ar fi în defavoarea consumatorilor sau mai exact chiar împotriva cumpărătorilor pe care ministrul Barbu vrea să îi apere și anume cei cu venituri reduse.

A doua propunere este ca adaosul comercial să fie asemănător sau identic pentru aceeași gamă de produs, pentru a elimina diferențele care sunt astăzi între 20% și 150%. Lăsăm la o parte dificultatea unei asemenea reglementări, pentru că fiecare produs are foarte multe standarde calitative. Mai vizibilă este obsesia ministrului agriculturii pentru plafonarea adaosului comercial. O metodă aplicată deja în România fără rezultate notabile.

A treia propunere este să fie eliminată refacturarea remizelor și rabatului pentru a stopa practica de refacturare a aproape 25% din valoarea produselor de care abuzează unele mari rețele comerciale. Despre ce este vorba? Supermarketul îi facturează producătorului local reducerile de prețuri convenite prin contract sau cele aplicate ca urmare a depășirii nivelului de vânzări. De asemenea, în factură se pot include costurile presupuse de ocuparea unei poziții preferențiale în magazin.

Subiectul a fost și este sensibil. Sunt situații în care supermarketul facturează către producător mărfurile perisabile, prezența în reclamele promovate de magazin sau pur și simplu neîndeplinirea obligațiilor de aprovizionare. Dar, abordarea propusă de ministrul agriculturii este radicală și iese din tiparele înțelegerilor comerciale.

În fine, a patra propunere este să existe o reglementare clară a discount-ului, pentru că în practică discount-ul duce la vânzarea unor produse sub costul de producție.

Nu știm dacă și câte dintre propunerile ministrului Florin Barbu vor fi luate în seamă la nivel european. Este evident că ele au fost făcute ascultând producătorii locali și ignorând opinia marilor rețele comerciale.

Ceea ce șochează, însă, la economistul Florin Barbu este dorința de a reglementa, de a legifera, de a controla în cele mai mici amănunte o relație care este de fapt comercială, între doi profesioniști. De asemenea, este șocant pentru că propunerile României lovesc exact în modelul de business al marilor rețele comerciale.

Dacă, prin absurd, ar fi adoptate toate cele patru propuneri, supermarketurile ar trebui să își caute alte piețe. Marile rețele comerciale ar ieși din România, unde plătesc și impozitul minim pe cifra de afaceri. Interesant este că statul român dă lecții de business, dar propria experiență reflectată prin Casa de comerț Unirea, susținută și de actualul ministru al agriculturii, a fost dezastruoasă din toate punctele de vedere.

În concluzie, Uniunea Europeană caută soluții pentru a echilibra raportul de forțe comerciale dintre producătorii locali și supermarketuri. Dar, „mai binele este dușmanul binelui” și suprareglementarea poate avea efecte negative chiar pentru consumatori.

La intrarea în cel de-al cincilea an de la declanșarea războiului la scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei, Parlamentul European și-a afirmat poziția cu privire la condițiile unei păci corecte și durabile. În cadrul unei sesiuni extraordinare consacrate Ucrainei, președintele Volodimir Zelenski s-a adresat adunării europene. Iar deputații au adoptat cu o largă majoritate o rezoluție cu privire la condițiile păcii.

Parlamentul European indentifică Rusia drept principalul vinovat  pentru declanșarea războiului. Alături de Rusia, regimul din Belarusul învecinat, de unde trupele rusești au lansat atacuri asupra Ucrainei. De asemenea, Parlamentul European a condamnat implicarea regimurilor iranian și nord-coreean.

Cu privire la actualele negocieri de pace, eurodeputații atrag atenția că nicio decizie despre Ucraina și despre Europa nu poate fi luată fără participarea acestora – o reacție la actualele formate în care Statele Unite și Rusia caută să impună condiții Kievului.

Parlamentul European consideră că trebuie decise noi sancțiuni împotriva Rusiei pentru a opri definitiv războiul de agresiune, inclusiv interzicerea completă a importurilor din Rusia și Belarus.

Totuși, în acest moment, un nou pachet de sancțiuni rămâne blocat prin veto-ul a două state membre, ale căror guverne sunt favorabile Rusiei – este vorba de Ungaria și Slovacia.

Potrivit Parlamentului European, acordurile de pace nu trebuie să limiteze dreptul Ucrainei de a se apăra și, de asemenea, trebuie să includă despăgubiri plătite de Rusia pentru pagubele provocate Ucrainei.

Deputații condamnă, de asemenea, deportarea copiilor ucraineni în Rusia și sprijină eforturile internaționale de a asigura returnarea acestora. Rezoluția mai cere desemnarea Grupului Wagner și a entităților sale succesoare drept organizații teroriste.

Cât despre eventuala ridicare a sancțiunilor, invocată de partea americană în contextual negocierilor, Parlamentul European este ferm. sancțiunile nu pot fi ridicate înainte ca Rusia să dovedească respectarea pe termen lung a acordurilor de pace.

Salutând eliminarea treptată a importurilor de gaz rusesc și pregătirea eliminării importurilor de petrol, eurodeputații  cer renunțarea totală la importurile din Rusia pentru petrol și produse petroliere, uraniu, uraniu îmbogățit, combustibil și servicii nucleare.

În sfârșit, deputații susțin idea unei o „forțe de asigurare” propusă de aliații occidentali ai Ucrainei, combinată cu garanții de securitate, dar își exprimă îngrijorarea cu privire la abordarea actuală a SUA a negocierilor de pace.

Să mai spunem că mai mulți europarlamentari din România nu au susținut rezoluția de condamnare a Rusiei.

Europarlamentarii Diana Șoșoacă și Luis Lazarus, aleși pe listele SOS România, au votat împotrivă. La fel, Șerban-Dimitrie Sturza, ales pe listele AUR. Eurodeputatul Claudiu Târziu, intrat și el pe listele AUR dar care între timp a fondat o altă formațiune politică, s-a abținut de la vot.

Guvernul a adoptat marți două pachete esențiale: reforma administrației și pachetul de relansare economică, menite să eficientizeze funcționarea aparatului central și local, să întărească descentralizarea și să stimuleze investițiile strategice în România. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete anunță că „Spitalele publice și serviciile de ambulanță sunt exceptate de la această tăiere de 10%”, scrie Adevărul.

Lukoil s-a retras din proiectul Trident de extragere a gazelor naturale din Marea Neagră. Specialiștii subliniază că miza reală nu este plecarea Lukoil, ci capacitatea României de a-și crea noi oportunități. Intregul articol pe defapt.ro.

Șoferii care nu-și vor plăti amenzile rutiere în termen de 105 zile de la constatarea prin proces verbal a contravenției nu vor mai avea dreptul de a conduce, deoarece Ministerul de Interne va suspenda automat permisul auto, a anunțat Cseke Attila, ministrul Dezvoltării. Măsura ar urma să intre în vigoare de la 1 septembrie 2026 și este cuprinsă în proiectul de Ordonanță de urgență privind reforma administrației, care a fost adoptat marți de Guvern.

În ianuarie, aproape un autoturism din zece înscris în circulație în România aparţine unei mărci chinezești. Au apărut și primele anunțuri de vânzare ale mașinilor second-hand din China, citim într-o analiză Economedia.

Numai în luna ianuarie, în România au fost înmatriculate în total aproape 750 de autoturisme chinezești, care aparțin a numai puțin de 11 mărci.

Numărul lor a ajuns să reprezinte aproape 10% din totalul mașinilor înscrise în circulație în prima lună a anului.

Faţă de anii trecuţi, avansul e considerabil, remarcă economedia. Numărul mașinilor chinezești înmatriculate în luna ianuarie a fost de peste două ori mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut și de aproape 30 de ori mai mare decât cel înregistrat în ianuarie 2024.

Încă din 2025, colectarea separată a deșeurilor textile este obligatorie în toate statele membre UE, inclusiv în România, conform Directivei-cadru privind deșeurile. Măsura vizează reducerea impactului asupra mediului, gestionarea a peste 160.000 de tone de deșeuri textile generate anual în România și creșterea gradului de reciclare.

Dacă ai haine pe care nu le mai folosești, caută magazinele de caritate ale primăriilor prin Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), containerele dedicate hainelor de prin orașe, sau vinde-le în grupuri și pe platformele dedicate precum Vinted.

Dacă ești om creativ și cauți o pauză de la ecrane, transformă o pereche de blugi într-o geantă sau un portofel.

Jurnal de știri

Acum, când s-au încheiat Jocurile Olimpice de la Milano Cortina, ies la suprafață mai multe povești cutremurătoare care stau în spatele multor succese ale sportivilor de la Olimpiada albă. La Pastila de sport aflați despre campioana americană de la monobob care are doi copii surzi, despre medaliatul cu bronz la sărituri cu schiurile din Norvegia care și-a pierdut tatăl, despre patinatorul japonez de pe primul loc în programul liber care nu se mai putea opri din plâns și despre schioara italiană care a terminat pe locul 3 în concursul de big air deși avea ligamentul încrucișat rupt.

Aproape fiecare medalie obținută de sportivi la Jocurile de la Milano Cortina are câte o poveste. Unele dintre ele sunt de-a dreptul cutremurătoare. După ce le auzi te întrebi câtă voință au avut acești sportivi pentru a trece peste problemele de viață cu care s-au confruntat și a ajunge campioni.

Este cazul americancei Elana Meyers Taylor care a devenit la 41 de ani cea mai în vârstă medaliată cu aur  într-o probă individuală la Jocurile Olimpice, după ce s-a impus în proba de monobob la competiția din Italia. Monobobul este sportul exclusiv feminin în care sportiva este și împingătoare și pilot, iar americanca le face bine pe amândouă coborând la o viteză amețitoare pe un traseu în care orice mică eroare o poate costa chiar viața. Iar Taylor nu este un om ca toți ceilalți. De fapt nu este o mamă ca toate celelate. Ea a născut 2 copii surzi, unul dintre ei suferind de sindromul Down. Cu toate acestea, înaintea Jocurilor de la Milano-Cortina, sportiva  avea deja cinci medalii olimpice, trei de argint şi două de bronz, dar acum şi-a completat colecţia cu medalia din cel mai strălucitor metal, astfel că a izbucnit în lacrimi şi a sărbătorit performanţa alături de copiii ei.

Un alt exemplu al unui sportiv care are o poveste de viață deosebită este norvegianul Johann Andre Forfang. Săritorul cu schiurile a cucerit în întrecerea de super-team o medalie olimpică, a treia din carieră, la puțin timp după ce a trecut prin cumpăna vieții. În spatele succesului său se ascunde o dramă imensă deoarece medalia sa de bronz vine la două săptămâni după ce tatăl său a decedat. Săritorul cu schiurile în vârstă de 30 de ani a vorbit cu multă emoție despre cel care i-a fost model și erou, spunând că tatăl său a reprezentat busola sa morală. Ultima dorință a părintelui, care era bolnav de o boală incurabilă, a fost ca fiul său să concureze la săriturile cu schiurile și să meargă la Jocurile Olimpice. Așa că Forfang i-a ascultat sfatul, a concurat terminând pe locul 3 și a ridicat ochii spre cer în momentul în care s-a văzut cu medalia de bronz la gât

Ce mai e de spus în cazul Riku Miura și Ryuichi Kihara, japonezii care au cucerit medalia de aur în proba de perechi de la Jocurile Olimpice de la Milano Cortina, după un program liber excepțional, în care au doborât recordul mondial pe acest palier? Niponii rataseră complet programul scurt, iar Kihara considerându-se vinovat a fost în pragul disperării, partenera sa dezvăluind că acesta a plâns în continuu între cele două evoluții. Kihara a vârsat lacrimi la fel ca în cântecul “Și băieții plâng câteodată”, varianta asiatică, dar acest plânset nervos l-a ajutat. Japonezii au recuperat fabulos la programul liber și la final s-au situat pe primul loc , cei doi devenind prima pereche din „Țara Soarelui Răsare” care ia aur olimpic. La sfârșitul competiției, Kihara a fost din nou foarte emoționat, a plâns din nou, de data asta de bucurie, și le-a mulțumit tuturor celor care l-au ajutat să treacă peste acel moment stânjenitor pentru un bărbat.

Italianca Tobanelli este și ea un caz aparte. Sportiva de la schi acrobatic și-a rupt  ligamentul încrucișat la genunchi înaintea Jocurilor,  la fel ca legendara coborâtoare Lindsey Vonn. Dacă americanca în vărstă de 41 de ani a suferit o căzătură oribilă, în urma căreia s-a ales cu mai multe fracturi, italianca de 18 ani a reușit 3 sărituri foarte bune în concursul de big air și a obținut medalia de bronz, prima pentru Italia în schi acrobatic. Tânăra a explicat că i-a fost foarte greu să concureze cu o placă de titan care să-i protejeze genunchiul accidentat, dar satisfacția de a fi pe podium la Jocurile Olimpice nu se poate compara cu nimic.

Nu va mai concura deloc în 2026, urmând să se opereze pentru refacerea ligamentelor. Flora Tobanelli este încă un exemplu care demonstrează că pentru a fi printre protagoniști la competiția supremă din sport, mulți sportivi au ambiții ieșite din comun și își asumă riscuri enorme pentru a-și îndeplini un vis. Podiumul olimpic!

Președintele american Donald Trump își intensifică presiunea asupra Iranului. El a avertizat că se vor întâmpla „lucruri rele” dacă Iranul nu va accepta condițiile puse de Washington. De partea sa, Iranul spune că vrea să negocieze dar este gata și de o confruntare. Comentatorii discută despre consecințele unui atac american, în Orient dar și în Statele Unite.

L’Express vorbește despre îngrijorările de la Pentagon cu privire la o potențială confruntare cu Iranul.

”În timp ce Statele Unite își adună trupele în jurul Iranului, șeful Statului Major Interarme, Dan Caine, și-a exprimat rezervele cu privire la un potențial atac, subliniind riscurile pentru soldații americani și un stoc insuficient de muniție”.

The Independent relatează că  Trump a ripostat pe platforma sa de socializare împotriva a ceea ce a numit „știri false” lansate de Caine.

Potrivit ziarului, ”Trump ia în considerare un atac asupra Iranului de săptămâni întregi, ceea ce ar putea răspândi haos și conflict în regiune.

Iranul reprezintă o amenințare puțin perceptibilă pentru SUA, iar un atac neprovocat ar încălca probabil dreptul internațional.

Iranul și-a exprimat speranța că negocierile pot da roade, dar a respins ceea ce numește o serie de cereri maximaliste ale SUA cu privire la îmbogățirea nucleară, rachetele balistice și sprijinul pentru intermediari regionali.

Analiștii au remarcat că multe dintre cerințele Washingtonului adresate Teheranului se aliniază cu prioritățile israeliene”.

The Washington Post atenționează că ”deși Statele Unite au baze în regiune, în special în Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, aceste țări refuză să permită lansarea unei ofensive împotriva Teheranului de pe teritoriul lor de teama represaliilor. Prin urmare, o astfel de operațiune ar prezenta riscuri nu doar pentru personalul militar desfășurat la fața locului”.

Le Monde își pune întrebări cu privire la amenințările americane și adevăratul lor scop.

”Donald Trump vorbește despre un război ale cărui obiective rămân nedefinite deocamdată.

Încearcă președintele SUA să-și consolideze poziția pentru negocieri ulterioare sau să distrugă un program nuclear despre care susținea în iunie că a fost anihilat?

Să fie, oare, ținta programul de rachete balistice dezvoltat de Teheran, o amenințare reală pentru toți vecinii Republicii Islamice?

Are el în vedere o schimbare de regim la Teheran, un rezultat care cu greu ar putea fi obținut prin bombardamente, oricât de masive ar fi fost acestea?

Oscilările sale din timpul revoltei din ultimele săptămâni, inclusiv promisiunea unui ajutor care nu s-a materializat niciodată, au arătat că poate fi indiferent față de soarta poporului iranian.

Donald Trump este amator de gesturi mărețe, campanii scurte urmate de un comunicat de victorie. Nu există nicio garanție că situația Iranului se pretează acestei abordări”.

USA Today analizează consecințele interne ale deciziilor lui Donald Trump.

”Criticat de MAGA pentru întâlnirile sale frecvente cu lideri străini la Casa Albă și pentru concentrarea generală pe războaie și încheierea de acorduri de pace, președintele și-a intensificat călătoriile interne înainte de alegerile de la jumătatea mandatului

Imaginea unui Trump care va ataca Iranul pentru a doua oară, exact când urmează să facă un turneu prin țară, nu ar fi una ideală”.