Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Interviu cu istoricii Armand Goșu și Cosmin Popa, la 4 ani de război în g4media. „Nu exclud un scenariu care să reaprindă conflictul diplomatic între București și Kiev” / „Putin construiește un regim fascist într-un cămin de bătrâni” / „A crescut ostilitatea față de Europa” / „Războiul are efecte morale devastatoare asupra rușilor”. Sunt câteva idei desprinse din interviu. Articolul complet pe  g4media.ro

PressOne trece în revistă 4 ani de război în Ucraina: Ce știm sigur - și aproape sigur - despre ajutorul militar pe care România l-a acordat Kievului până acum.

După 4 ani de război în Ucraina, provocat de invazia militară a Rusiei, declanșată pe 24 februarie 2022, România continuă să facă o ciudată excepție printre țările NATO și UE, în ceea ce privește transparentizarea clară a ajutoarelor militare acordate până acum Kievul.

În ciuda secretomaniei afișate de București, există câteva certitudini legate de ajutorul militar concret pe care România l-a acordat până acum Ucrainei

Cea mai importantă donație pentru armata ucraineană făcută de România: un întreg sistem antiaerian Patriot PAC 3, de ultimă generație

România mai oferă sprijin în ceea ce privește pregătirea piloților ucraineni pe avioanele F-16

PressOne vorbeste si despre Ciudata „suveică” România-Bulgaria în materie de exporturi de armament care ajung, prin ricoșeu, în Ucraina

Această pseudo-„ambiguitate strategică” a fost parafată în perioada președinției lui Klaus Iohannis, când toate cifrele clare, legate de cantitatea și tipul de ajutor militar acordat Kievului au fost secretizate în CSAT.

Venirea la Cotroceni a lui Nicușor Dan nu a schimbat această paradigmă. Emblematică rămâne, din acest punct de vedere, declarația făcută de noul ministru al Apărării, Radu Miruță, care a explicat de ce „nu e bine” să se știe cât armament a dat România Ucrainei.

Ajutorul pentru Ucraina a depășit miliardul de euro, dar autoritățile de la București nu spun ce anume „s-a dat” în acest ajutor

.............................................................................................................................................................................

Serviciile de informații trebuie restructurate fundamental. România a pierdut războiul hibrid cu Rusia - spune

Corneliu Bjola, profesor al Universității Oxford din Marea Britanie într-un interviu pentru spotmedia.ro

Seful grupului de cercetare “Oxford Digital Diplomacy”, consideră că Nicușor Dan a fost tratat cu superioritate în SUA de către oficialii americani, expunându-se gratuit într-o încercare dificilă de a reface relațiile privilegiate cu Washingtonul, în contextul în care SUA se retrag din Europa.

......................................................................................................................................................................

Comisia de Deontologie din cadrul Colegiului Psihologilor din România și Poliția Capitalei s-au autosesizat în cazul Ion Duvac, în urma dezvăluirilor făcute de PressOne. Poliția Capitalei face apel către toate persoanele „care consideră că au fost victime ale unor astfel de comportamente (n.red. hărțuire) să se adreseze poliției, în vederea formulării unei plângeri” scrie PressOne.

Investigația arată cum Ion Duvac, doctor în psihologie și membru în Comisia de Deontologie și Disciplină a Colegiului Psihologilor din România, își hărțuiește sexual pacientele prin propuneri sexuale explicite și cere poze cu părțile intime ale femeilor, încă de la prima ședință, potrivit unei înregistrări ajunse în posesia redacției. În aceeași înregistrare, Duvac afirmă că nu e prima dată când face acest lucru. 

.............................................................................................................................................................................................

Bolojan amenință cu revocarea miniștrii și secretarii de stat, dacă România pierde bani din PNRR

Premierul Ilie Bolojan a avertizat că miniștrii și secretarii de stat riscă revocarea din funcție dacă România va pierde fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), subliniind că răspunderea pentru neîndeplinirea angajamentelor va fi politică, dar și administrativă.

Declarațiile au fost făcute, luni, în cadrul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, desfășurată sub coordonarea prim-ministrului și a ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.

Sunt patru ani de când, într-o dimineață, ne-am trezit brusc într-o altă lume. De când am aflat, stupefiați, că războiul poate fi o realitate imediată. Chiar în Europa noastră, în care pacea părea inslatată pentru totdeauna.

Pentru noi, cei din redacția RFI România, lumea în care am intrat după 24 februarie 2022 a însemnat și vecinătatea imediată cu noii noștri colegi, de la redacția în limba ucraineană.

Un efort major, într-un timp scurt, al RFI și al companiei-mamă France Medias Monde, de înființare a redacției ucrainene la bucurești, pentru a sprijini țara sfâșiată de război.

Ucrainenii, sub presiunea invaziei rusești, au nevoie de multe - de echipamente militare, de adăposturi, de alimente, de energie și căldură.

Dar au nevoie și de informație curată, într-un război în care agresorul lucrează din plin și pe frontul dezinformării.

Așa a apărut redacția ucraineană de la București, care a început să lucreze efectiv în anul următor al declanșării invaziei.

De atunci,  Bucureștiul a devenit un hub regional al RFI, un avanpost al luptei împotriva narațiunilor false ale Rusiei.

Iar jurnaliștii ucraineni – cu precădere jurnalistele, din motive ușor de înțeles, date fiind restricțiile legate de părăsirea țării – au devenit parte din echipa noastră.

Fiecare, cu propria poveste a plecării din Ucraina, cu traumele zilelor de război, ale refugiului, cu soți, iubiți, membri ai familiei prieteni, aflați pe front. Cu cei dragi rămași în locuri pericolase. Cu viețile și carierele profesionale bulversate de război.

Lucrăm împreună în fiecare zi, ne sprijinim, schimbăm informații.

Prin intermediul lor suntem și noi, redacția în limba română, cu un pas mai aproape de realitatea sumbră a războiului.

Și tot colegii ucraineni mi-au oferit, fără să vrea, o lecție despre ce înseamnă cu adevărat războiul.

Ziua aceea din miez de vară nu o pot uita. Discutam, într-un seminar, despre România, țara lor de adopție. Erau curioși să afle despre viața politică, societate, istorie, obiceiuri și mentalități.

Și, în timpul pasionantei discuții, o escadrilă militară a vâjâit aproape de ferestele birourilor noastre, cu un efect imediat asupra colegilor ucraineni.

Le-am văzut privirile speriate, i-am văzut tresărind, gata să-și caute un adpost.

I-am liniștit imediat – sunt doar pregătiri pentru Ziua Aviației. ”Nu vă faceți griji, sunteți în siguranță”.

Și în acele clipe de confuzie am înțeles ce înseamnă cu adevărat traumele războiului.

Sperăm că războiul se va termina cât mai repede. Și colegii noștri ucraineni vor începe să relateze nu despre drone, despre morți, răniți, crize umanitare. Ci despre reconstrucția țării lor și procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Împlinirea a patru ani de la declanșarea invaziei rusești împotriva Ucrainei reprezintă un subiect predilect în presa internațională. Comentatorii semnalează câștigurile minime ale Rusiei, dar știu că Vladimir Putin nu are de gând să se oprească.

„După aproape patru ani de război împotriva Ucrainei, Vladimir Putin încă nu a obținut victoria la care spera”, își începe editorialul ziarul Le Monde.

„Rezistența ucraineană și mobilizarea occidentală au zădărnicit planurile FSB, care îi promiseseră președintelui o victorie rapidă și ușoară.

Deconectat de realitate și izolat după un sfert de secol la putere, liderul de la Kremlin se trezește prins într-un război de uzură, care provoacă ravagii pentru câștiguri teritoriale limitate.

Putin spera să profite de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă pentru a pecetlui rapid un «acord de pace», cu complicitatea Washingtonului.

El rămâne prins în logica sa belicosă, mânat de o căutare existențială a victoriei pentru a-și justifica viziunea istorică și ambițiile militare.

O nouă ofensivă pe un alt front european ar fi o evadare irațională, dar nu mai irațională decât tragica sa decizie de a invada Ucraina acum patru ani.”

USA Today observă la rândul său că  „liderul rus i-a convins pe Trump și pe negociatorii americani, inclusiv pe trimisul prezidențial Steve Witkoff, că dorește să încheie un acord – chiar dacă Moscova lansează rachete și drone asupra orașelor ucrainene.

Războiul pe care Trump a jurat în repetate rânduri că îl poate încheia într-o singură zi are acum patru ani”.

Pentru First Post, „războiul dintre Rusia și Ucraina a arătat o oglindă a Occidentului, expunând fracturi în credința îndelungată în descurajare, coeziune transatlantică și legitimitatea internaționalismului liberal. De asemenea, a grăbit calea către o ordine mai multipolară în care Sudul Global - și India în special - caută o voce distinctă”.

La rândul său, revista Forbes constată că Rusia și Ucraina nu sunt deloc mai aproape de pace, după patru ani de război la scară largă.

Timp de peste un an, președintele american Donald Trump și administrația sa au condus negocierile pentru a pune capăt războiului. Aceste eforturi, însă, nu au dus la încetarea războiului.

Potrivit analizei publicației ucrainene Kyiv Post, strategia Rusiei nu s-a schimbat: „Ucraina trebuie zdrobită prin uzură în timp ce se agită sabia armelor nucleare. Rusia pariază pe faptul că democrațiile nu au curajul pentru sacrificii prelungite, cu riscul unui război nuclear.

Până acum, având în vedere că administrația lui Donald Trump declară „nu este războiul nostru”, pariul lui Putin a dat roade.

Publicația spaniolă La Vanguardia, citată de Eurotopics, notează că, din perspectiva europenilor, „Putin nu trebuie lăsat să câștige, deoarece acest lucru ar deschide calea pentru o nouă agresiune rusească. Cea mai mare teamă din capitalele Europei este că presiunea asupra lui Zelenski ar putea produce un fals sfârșit al războiului, după care Putin s-ar putea reînarma și ar putea ataca din nou.”

Universitatea Craiova s-a detașat la patru puncte de urmăritoarele sale, Dinamo și Rapid, în clasamentul Superligii de fotbal, cu două etape înainte de finalul sezonului regulat. FCSB speră încă la play-off, dar nu depinde doar de ea ci de jocul rezultatelor. Tudor Furdui face analiza etapei a 28-a.

O companie de utilități, cu o prezență de mai multe decenii pe piața românească, dezvoltă programe inovative și, în același timp, sustenabile.

Invitată: Irina Munteanu, director general adjunct Veolia România.

 A fost o comunicare excesiva sau o reactie responsabila si transparenta? Alexandru Rogobete a fost criticat in spatiul public, inclusiv de reprezentanții unor companii aeriene, pentru că a înspăimântat populația fara sa aiba date concrete despre situatia aparatului de zbor. Unde a gresit , discutam imediat.   

Colegiul Tehnic de Căi Ferate „Unirea” din Pașcani este primul liceu din Iași care a stabilit reguli foarte clare în acest domeniu. Documentul stabilește și măsurile pe care profesorii trebuie să le ia atunci când există suspiciuni privind folosirea neautorizată a inteligentei artificiale. 

Controversa a luat amploare în Hexagon după ce deputați din tabăra prezidențială au acuzat-o pe expertă că ar fi desemnat ''Israelul drept un dușman comun al umanității'', ceea ce Francesca Albanese a negat categoric. Ea a denuntat ''acuzații false'' și o ''manipulare'' a declarațiilor sale. 

Bărbaţi înarmaţi suspectaţi a fi susţinătorii săi au blocat autostrăzile din mai multe state şi au incendiat maşini şi magazine. În unele oraşe, turiştii şi locuitorii au fost îndemnaţi să rămână în case, iar şoferii de camioane au fost sfătuiţi să aleagă rute sigure sau să se întoarcă la depozite până la încetarea violenţelor.

Jurnal de știri

Jurnal de știri

Deciziile neinspirate și stresul climatic împing Parcul Tineretului din Capitală spre un declin accelerat. Aceasta este concluzia unui studiu comandat de Asociația Parcul Natural București și realizat de peisagiștii Diana Culescu, Mihai Culescu și arborista Andreea Răducu-Lefter, evaluator de risc de arbori, președinta Asociației Peisagiștilor din România, filiala București. Aceasta din urmă este invitată la Planeta Verde, alături de Alexandru Oprița, coordonator de proiect la ONG-ul amintit.

Studiul comandat de Asociația Parcul Natural București arată că 15% dintre arborii din Parcul Tineretului necesită intervenții. Potrivit analizei, acolo există arbori mulți, dar îmbătrâniți. În plus, 5% dintre copaci se află în categoria de risc extrem pentru siguranța publică. Studiul poate fi consultat aici.

Alexandru Oprița, coordonator de proiect la Asociația Parcul Natural București, explică: ”O să încep cu lucrurile pozitive. Am descoperit un potențial imens pentru a aduce oamenii mai aproape de natură. Parcul Tineretului, pe lângă faptul că e unul dintre cele mai mari parcuri din București, avem în jur de 80 de hectare acolo, are un lac foarte mare, asta înseamnă și mai multă biodiversitate și încă de anul trecut, alături de colegii de la Parcul Natural București, am început să avem acțiuni acolo, am amenajat o pajiște cu flori de câmp pe malul lacului, pentru a promova soluțiile bazate pe natură, am amenajat un hotel de insecte, iarna asta am hrănit păsările cu semințe de floarea soarelui”.

El vorbește și despre aspectele negative din Parcul Tineretului: ”Am descoperit și o parte din lucrurile care nu funcționează la fel de bine. Anul trecut, înainte de a începe intervențiile, am făcut un chestionar, ca să sondăm comunitatea, să vedem cum percep ei principalele probleme și deși nu aveam în plan să intervenim pe arbori, am descoperit că era principala preocupare a oamenilor. Oamenii erau înspăimântați de faptul că văd din ce în ce mai mulți arbori care se usucă în parc (...). O parte din arbori efectiv cad, deși par verzi, par sănătoși”.

Studiul arată că 15% dintre arbori necesită intervenții. Ce înseamnă asta, e mult, e puțin? Andreea Răducu-Lefter, arboristă, președinta Asociației Peisagiștilor din România, filiala București: ”Este puțin, dacă o luăm pe 15%. Dar 5% dintre arbori prezintă un risc extrem, adică un risc de cădere iminent, de prăbușire, arborii nu cad doar dacă bate vântul, arborii cad și dacă este soare afară, iar 10% prezintă un risc ridicat de cădere. Acum, acest 15% este un procent mic, dar trebuie să ne raportăm la țintele care vor fi lovite, în cazul doborârii acestor arbori. Noi acești 5% cu risc extrem și 10% cu grad ridicat i-am identificat în zona locurilor de joacă și în zona locurilor de ședere. Deci atunci înseamnă foarte mult, înseamnă intervenții urgente, pentru a pune în siguranță cetățenii care frecventează aceste locuri”.

Ea precizează că ”acest parc este un parc tânăr, are 50-60 de ani. Noi acum suntem într-un moment critic, biologic, unii arbori sunt maturi și intră în faza de stagnare fiziologică sau alții în faza de retragere. Noi avem foarte multe masive monospecie, adică zone care sunt compuse dintr-o singură specie, arbori care chiar dacă pe termen scurt par stabili, pe termen lung uniformitatea asta genetică înseamnă vulnerabilitate”.

Subiectul rețelei de asasini plătiți de Moscova care aveau ca țintă oficiali și jurnaliști din Ucraina, destructurată de polițiștii moldoveni și ucraineni, continuă să rămână în atenția discuțiilor publice la Chișinău. În dimineața zilei, Președinția de la Chișinău a emis un comunicat în care explică cum s-a întâmplat că unul dintre figuranții dosarului a ajuns să fie grațiat de președinta Maia Sandu. Înainte de arestarea în Rusia, Nicolae Șepeli nu a avut antecedente penale. Acesta a fost ademenit într-o rețea de traficanți de droguri, cazul lui fiind calificat internațional drept victimă a traficului de ființe umane, statut confirmat inclusiv de organizația La Strada. Președinția anunță că realizează verificări „pentru a îmbunătăți mecanismele de verificare și prevenire pe viitor a unor astfel de situații”.

- Forțele de ordine din Republica Moldova și Ucraina au desconspirat o rețea care pregătea atentate și asasinate la comandă pe teritoriul Ucrainei. Cel puțin 10 persoane au fost reținute, inclusiv la Chișinău. Țintele erau jurnaliști și militari importanți, iar indicațiile veneau de la Moscova. Cât plăteau rușii și cum funcționa rețeaua ne explică jurnalistul Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Cazul „asasinatelor la comandă” a explodat rapid pe rețelele sociale. Pentru mulți în Moldova cazul readuce în prim-plan o problemă mai veche: cât de transparente sunt mecanismele de clemență ale statului. Liliana Barbăroșie s-a uitat peste reacțiile din presă și de pe rețele de socializare.

- Intrăm în săptămâna care acum patru ani ne-a schimbat complet viețile și viitorul – patru ani de când Federația Rusă a atacat Ucraina. Invitatul de astăzi este fostul deputat de la Chișinău, analistul politic Oazu Nantoi, cu care a stat de vorbă Liliana Barbăroșie.

- Satului Feștelița din raionul Ștefan Vodă este prima localitate din Republica Moldova care a demonstrat că independența energetică este posibilă la nivel rural. Printr-un proiect ambițios finanțat de Uniunea Europeană, Feștelița s-a transformat într-un model de eficiență: de la grădinițe încălzite cu biomasă, până la un parc fotovoltaic care aduce venituri la bugetul local. Povestea de succes de la Feștelița vă este prezentată de Veronica Gherbovețchi, care a stat de vorbă cu primarul din localitate, Nicolae Tudoreanu, dar și și cu directoarea grădiniței, Liuba Vozian.

- O delegație a Comitetului pentru afaceri externe din Seimasul Lituania efectuează, în perioada 23–25 februarie, o vizită în Republica Moldova.

- Agricultorii din Republica Moldova pot beneficia de granturi de până la 50 mii de euro din partea UE pentru inițiative de cooperare în domeniul producerii și valorificării semințelor.

- Mii de elevi din Republica Moldova s-au implicat în campania „O scrisoare ține loc de îmbrățișare”, pentru a transmite mesaje de solidaritate copiilor din Ucraina.

O delegație a Comitetului pentru afaceri externe din Seimasul Lituania efectuează o vizită în Republica Moldova. Parlamentarii lituanieni vor avea întrevederi cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, alți oficiali de la Chișinău. Agenda vizitei include schimburi de opinii privind cooperarea parlamentară, parcursul european al Republicii Moldova, oportunitățile de extindere a parteneriatului bilateral în diverse domenii.

***

Agricultorii din Republica Moldova pot beneficia de granturi de până la 50 mii de euro pentru inițiative de cooperare în domeniul producerii și valorificării semințelor. Programul are un buget total de 250.000 de euro și este finanțat de Uniunea Europeană, transmite Moldpres.

Sprijinul este destinat grupurilor de producători sau parteneriatelor care își propun să dezvolte proiecte comune pe întreg lanțul valoric al sectorului semincer, de la producere și multiplicare până la procesare și comercializare pe piață.

***

Mii de elevi din Republică Moldova s-au implicat în campania „O scrisoare ține loc de îmbrățișare”, inițiată de Ministerul Educației de la Chișinău, pentru a transmite mesaje de solidaritate, curaj și speranță copiilor din Ucraina. Scrisorile redactate de elevi urmează să fie transmise destinatarilor prin intermediul Ambasadei Ucrainei în Republica Moldova. Inițiativa a fost concepută pentru a oferi copiilor afectați de războiul din Ucraina un semn de apropiere, sprijin moral și empatie din partea colegilor lor din Republica Moldova.  

***

Drumurile din rețeaua rutieră națională sunt practicabile în această dimineață pe întreg teritoriul Republicii Moldova, după intervenții desfășurate în ultimele 12 ore, după ninsorile abundente din weekend.

Meteorologii anunță că, pe parcursul zilei de luni, cerul va fi variabil, iar local vor cădea precipitații slabe. Temperaturile vor indica o ușoară încălzire, totuși minimele nocturne rămân negative, între −10 și −4 grade.