Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Înainte de a arunca haine sau perechea aia de adidași care ți-au plăcut mult, gândește-te dacă sunt, într-adevăr, un caz terminal. Poate au nevoie doar de un petic sau de o cusătură...

Tot mai mulți români redescoperă croitoriile și atelierele de reparații, întrucât produsele reparate își pot dubla, practic, viața, iar ție îți pot proteja portofelul pe termen lung. 

În plus, dreptul la reparație este astăzi prevăzut de legislația UE și garantează consumatorilor posibilitatea de a-și repara bunurile mai accesibil și mai ieftin, inclusiv după expirarea garanției, reducând deșeurile și sprijinind economia circulară. 

Așa că dă o nouă șansă papucilor și hainelor și caută pe Maps croitoriile și cizmăriile din cartierul tău, înainte de a cumpăra ceva nou!

Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, spune într-un interviu la RFI că ”furia oamenilor a devenit aproape ură” la adresa autorităților, din cauza majorărilor de taxe și impozite. Social-democratul le cere în același timp colegilor de partid să nu-l mai critice pe premierul Ilie Bolojan.

Constantin Toma, despre taxe și impozite: ”Furia la propriu este foarte mare, a devenit aproape ură. Să vedeți ce-i pe rețele, la orice primar, nu numai la primarul Toma, că suntem vinovați. E un vinovat central, dar e prea departe, mă refer la Ilie Bolojan, dar vinovatul de serviciu, care este acolo în fiecare UAT din România, este primarul și bineînțeles că primarul acum este cel care trebuie să răspundă de ce s-a întâmplat la București”.

Despre reducerea de cheltuieli din administrație: ”Mi se pare puțin. 10% din tăierile care se fac la nivelul bugetar, la nivel central și local, este puțin, față de cât are nevoie România acum. Ați văzut că doar s-a dat un prim semnal, s-a redus povestea aia cu magistrații, cu justiția, cu creșterea vârstei de pensionare și reducerea pensiei și deja am scăzut cu șase puncte procentuale dobânda la care ne împrumutăm. Deci trebuie să arătăm din ce în ce mai bine în fața Comisiei Europene, în fața băncilor care ne împrumută”.

Despre PSD: ”Din păcate, de vreo șase luni de zile, jucăm alba-neagra cu reducerile astea din zona bugetară (...). Dacă nu ne liniștim și domnul Grindeanu și domnul Ciolacu și cei care mai bagă bățul prin gard așa, o să avem probleme. Haideți să stăm liniștiți, să nu-l mai atacăm atât pe Ilie Bolojan, deocamdată își face treaba și are deja primele rezultate bune și e bine pentru toată lumea, pentru această țară. PSD prin această atitudine, pierde în continuare mulți aderenți, care probabil se duc la AUR, oamenii nu sunt proști”.

Jurnal de știri

Politica barierelor comerciale, considerată esențială de către președintele Donald Trump, este din nou sub semnul necunoscutului. Vineri, 20 februarie a.c., Curtea Supremă a SUA a hotărât că președintele american și-a depășit autoritatea atunci când a decis impunerea unor tarife statelor terțe pe baza unei legi din anul 1977.

Toate tarifele introduse sub pretextul unei stări de urgență sunt considerate ilegale și deci anulate. Instanța nu condamnă principiul introducerii de tarife vamale, ci doar utilizarea unei baze juridice inadecvate.

Reacția lui Trump a fost ca de obicei vehementă, dar complet nefolositoare în context. Singurul fapt concret a fost anunțul introducerii unor noi tarife vamale de 10% pentru toate statele lumii. Noile tarife vor intra în vigoare în data de 24 februarie a.c. și se vor baza pe o altă lege decât cea contestată de Curtea Supremă.

După o zi, în binecunoscutul stil, Donald Trump a semnat un decret pentru tarife mai mari, adică 15%, în loc de 10%. De data aceasta, președintele american își bazează decizia pe o lege a comerțului exterior din anul 1974 care permite măsuri corective temporare în cazul unui dezechilibru al balanței de plăți.

Să reamintim că anul trecut a fost o adevărată telenovelă a taxelor vamale. În ceea ce privește Uniunea Europeană, Trump anunțase inițial taxe de 30%, dar în august 2025, după negocieri, tariful aplicat s-a redus la jumătate, adică la 15%, în anumite condiții.

Cel mai interesant este că importatorii care au plătit deja taxele vamale aplicate din august 2025 pot solicita rambursarea de la statul american a sumelor plătite, care ar putea ajunge până la aproximativ 175 miliarde de dolari. Desigur, nu trebuie exclusă nici varianta în care rambursările să facă obiectul unor acțiuni în instanță, ceea ce ar putea dura între trei și cinci ani.

Decizia justiției americane s-a bazat pe faptul că legea pe care a folosit-o președintele american nu îl autorizează să impună tarife vamale. Președintele Curții Supreme a explicat că pe baza a două cuvinte din lege, „reglementează” și „import”, președintele Trump a revendicat puterea independentă de a impune tarifele pentru importurile din orice țară, la orice produs, la orice preț și pe orice perioadă de timp. Este o abordare excesivă din punct de vedere legal.

Dar, tarifele aplicate unor sectoare economice, pe baza altor legi, cum sunt de exemplu, taxele la oțel și aluminiu, rămân valabile și legale. Experții arată că există variante juridice pe care le poate utiliza administrația americană, dar, pentru a găsi soluții în sistemul legislativ, este nevoie de o aplicare coerentă a prevederilor legale. De exemplu, tarifele anunțate de Donald Trump pot fi impuse doar pentru o perioadă de 150 de zile fără votul Congresului și fără să se aplice un tratament discriminatoriu diferitelor țări.

Dacă taxele vamale vor rămâne la 15%, statele europene vor fi dezavantajate, pentru că actualul acord include derogări care se referă la aplicarea unei cote de 10% pentru o serie de produse. În același timp, China ar fi avantajată pentru că în acest moment importurile din această țară sunt taxate cu o cotă mai mare de 15%.

De asemenea, președintele american a anunțat că va lansa mai multe anchete în temeiul legislației, mai restrictive, pe care a aplicat-o în primul său mandat pentru a impune tarife vamale mărfurilor chinezești. Deocamdată, Trump nu a specificat care vor fi statele sau domeniile vizate. Totodată, Parlamentul European a pus în așteptare ratificarea acordului cu SUA până la noi clarificări și eventual noi idei ale lui Donald Trump.

Președintele american nu renunță la ambiția de a suprataxa mărfurile din import. Acum, însă, din punctul de vedere al legislației americane, lucrurile s-au complicat. În același timp, partenerii comerciali ai SUA așteaptă să se lămurească până unde merge președintele Trump.

Criza de personal și plecările masive din sistem, anunțate de CSM, sunt teme false. Principala problemă e subfinanțarea Justiției de către liderii politici cu scopul de a lungi procesele și de a scăpa de eventualele dosare de corupție prin prescripție, scrie jurnalistul Emilian Isăilă în Spotmedia.ro

”Decizia CCR din data de 18 februarie a provocat furia judecătoarei Lia Savonea, care s-a prezentat, mereu, în fața magistraților ca apărătoarea privilegiilor lor. Decizia va avea efecte importante în interiorul sistemului de justiție.

Curtea Constituțională a respins, cu majoritate de voturi, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție... și a constatat că... legea, în ansamblul său, e constituțională în raport cu criticile formulate.

Curtea Constituțională a României, decizie 18 februarie

Odată cu reducerea pensiilor speciale e nevoie de o adevărată reformă instituțională care să scoată Justiția de sub controlul politic într-o măsură cât mai mare.

De asemenea, e nevoie de reținere din partea liderilor politici în ce privește amestecul în procese și lansarea a tot felul de inginerii legislative prin care să-și protejeze interesele de posibilele acțiuni ale magistraților”, mai scrie Spotmedia.

Cum a zăcut doi ani în camera preliminară dosarul ”Las Vegas”, al unor clanuri celebre acuzate de violențe, șantaj și grup infracțional / Curtea de Apel București a restituit dosarul la DIICOT

Juriști: Cel mai probabil faptele se prescriu înainte de o sentință finală. scrie info sud-est.ro

Dosarul ”Las Vegas”, lanțul de cazinouri care și-ar fi împărțit profitul cu frații Andrew și Tristan Tate, s-a aflat în camera preliminară, la Curtea de Apel București (CAB), din noiembrie 2023 până în 11 februarie 2026, în locul celor 60 de zile prevăzute de lege. Altfel spus, după mai bine de doi ani, judecata propriu-zisă în această speță încă nu a început, arată o analiză Info Sud-Est și G4Media.

Dosarul în care DIICOT acuză o rețea de clanuri de șantaj, loviri, alte violențe și constituire de grup infracțional organizat a fost restituit procurorilor de către un complet al Curții de Apel București după doi ani de amânări ale cauzei și alte pronunțări privind judecata. Inculpații au ridicat excepții și s-au arătat nemulțumiți de cum a fost întocmit rechizitoriul, iar CAB le-a dat dreptate parțial, în ce privește acuzația de grup infracțional organizat, cea mai gravă din tot dosarul și care vizează mare parte dintre inculpați.

Contestațiile DIICOT, dar și ale unor inculpați privind decizia CAB, s-au judecat alte patru luni la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) condusă de Lia Savonea. Aproape toate acuzațiile din dosar se prescriu în aproximativ 3-4 ani, au explicat juriștii consultați de G4Media, în condițiile în care nu a început încă nici măcar judecata pe fond. Ba mai mult, dosarul a fost restituit între timp la DIICOT, printr-o decizie definitivă a Curții Supreme. Practic, e puțin probabil să nu fie invocată prescripția pentru mai multe fapte până la o sentință definitivă, indiferent care ar fi ea, mai spun specialiștii consultați de reporteri.

Indemnizația pentru doctorat, tăiată la jumătate. Reacție dură din mediul academic împotriva Guvernului, dar și a tăcerii profesorale (contributors.ro)

Când un titlu academic devine monedă de schimb și comunitatea profesională tace, atunci e doar o chestiune de timp până când valoarea lui se prăbușește, explică într-un articol de opinie Dorin Dobrincu, cercetător la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași. El critică Guvernul, dar scoate în evidență și comoditatea mediului academic, care a tăcut de multe ori în fața imposturii.

Reacția din Contributors a cercetătorului vine în contextul în care Guvernul vrea să taie la jumătate, adică la 500 lei brut pe lună, indemnizația pentru titlul de doctor. 

După ce ministrul Sănătății Rogobete a panicat oamenii pe Facebook anunțând mobilizarea a 6 spitale pentru un avion care s-a întors pe Otopeni, putem anunța că Rogobete nu va mai fi ministru. Și că toți vom muri. Ambele nu acum, la un moment dat, scrie Cătălin Tolontan pe hotnews.ro:

Într-un act prin care a vrut să semnaleze că lucrează, Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a informat duminică seară în două postări tip breaking news pe Facebook că „a implicat” 6 spitale „pentru a preveni o situație critică” în cazul unui avion al companiei HiSky, după ce aeronava anunțase că revine la București. Intervenția ministrului a panicat, prin bizarerie și venind de la cineva care nu discută situații aviatice, dar e responsabil de îngrijirea medicală la nivelul României.

Ministrul Rogobete spune că a acționat bine în cazul anunțurilor pe Facebook despre avionul HiSky: „Asta înseamnă organizare și coordonare din timp, nu improvizație. Asta înseamnă responsabilitate”

Discutăm astăzi cu liberalul Paul Moldovan, primar al sectorului 6 al Capitalei, despre proiectul de regenerare urbană a României după multilarea din perioada comunistă, un adevărat proiect geopolitic...

Tudor Chirilă și regizorul Radu Potcoavă vorbesc la Art Cultura despre filmul ”Kîzîm”

După aproape o jumătate de veac, senzaționalul norvegian Johannes Klaebo a spulberat recordul medaliilor cucerite la o singură ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă. Cu 6 titluri, Klaebo a făcut uitate cele 5 medalii de aur câștigate de patinatorul american, Eric Heiden, la Calgary 1980. Tudor Furdui face un portret al vedetei Jocurilor de la Milano Cortina încheiate ieri.

Johannes Klaebo este regele Olimpului. Norvegianul a încheiat probele masculine de schi fond cu o a 6-a medalie de aur ca să stabilească recordul celor mai multe medalii de aur deținute de un singur sportiv la o ediţie a Jocurilor Olimpice de Iarnă. Ultimul triumf, cel din cursa de 50 de kilometri cu start în masă, a spulberat recordul de aproape 50 de ani stabilit de patinatorul american de viteză Eric Heiden, care a câștigat cinci medalii de aur la Jocurile Olimpice de la Lake Placid, din 1980. De menționat este faptul că toate victoriile americanului de acum 46 de ani, au fost în curse individuale, iar două dintre cele ale norvegianului de acum au venit în probe pe echipe, astfel încât recordul patinatorului de viteză american este, încă, intangibil.

11 medalii de aur în total pentru Klaebo

Dacă ar fi fost o țară, Klaebo s-ar fi clasat el singur în clasamentul pe medalii de aur înaintea unor țări cu tradiție în sporturile de iarnă cum ar fi Austria, Japonia, China sau Canada. Klaebo și-a extins la 11 recordul pentru cele mai multe medalii de aur la Jocurile Olimpice de iarnă din carieră, adunate la trei ediţii ale Jocurilor. Cu 10 zile în urmă, el a doborât borna de 8 medalii cucerite de compatrioţii lui, legendarii Dahlie, Bjorndalen și Bjorgen. Ca să facem o comparație cu Jocurile de vară, Klaebo deține al doilea cel mai mare număr de medalii de aur olimpice după înotătorul american Michael Phelps, posesorul a 23 de titluri între 2004 și 2016. 

Proba de 50km este maratonul schiului fond

Ultima sa medalie a fost obținută în proba de 50 km, considerată maratonul schiului fond. Klaebo era clar favorit după ce s-a impus la Mondialele de anul trecut organizate chiar în orașul în care a crescut Trondheim. De obicei, nici o cursă nu seamănă cu cealaltă, dar nu și pentru Klaebo, omul care termină întotdeauna primul. A topit cei 50 de km în 2 ore și 7 minute demonstrând încă o dată că este jupânul curselor de schi fond. 

"E greu să îmi găsesc cuvintele. Este incredibil ceea ce am reușit. Sunt multe sacrificii, însă dacă începi să le simți ca pe niște poveri, cred că e momentul să cauți altceva de făcut. Există alegeri importante, iar anul acesta am făcut toate alegerile potrivite. Chiar dacă am avut emoții la unele concursuri, încă simt că e o plăcere să concurez și abia aștept să intru pe traseu și să lupt pentru medalii. Am o familie și o logodnică care mă susțin enorm, iar împreună luăm deciziile corecte. Rezultatul? Șase medalii de aur", a declarat Klaebo după ce a reușit imposibilul.

Când îi vezi eleganța pe schiuri și cât de ușor alunecă, gândul te duce la Roger Federer, cel care atunci când era pe teren nu dădea niciodată impresia că forțează. Paralelele cu tenisul pot continua. Klaebo este un fel de Nadal, cel care s-a impus de 14 ori la Rolland Garos. De fapt, Klaebo e un fel de Nadal al zăpezii în stilul lui Federer.

Un tenismen chiar l-a felicitat pe Klaebo. Nu este vorba de Nadal sau Federer ci de un alt monstru al recordurilor care nu vor putea fi egalate vreodată : Novak Djokovici.

Sârbul a fost extrem de conectat la ce s-a întâmplat la Milano Cortina, el fiind în tribune la numeroase probe, inclusiv la finala pe echipe de la patinaj, unde a fost uluit de săriturile lui Ilia Malînin. Djokovici a salutat a 6-a medalie obținută de Klaebo prin 6 cuvinte: “Absolut uimitor. Efort și realizări fenomenale”, a scris sârbul pe contul său de Instagram.

Sârbul are dreptate. Johanes Hoesflot Klaebo, acesta fiind numele complet al norvegianului de 29 de ani, a scris istorie la Val di Fiemme. A câștigat toate cele 6 probe de schi fond de la Milano Cortina: schiatlon, sprint, 10 km, ștafetă, sprint pe echipe și 50 km. Zeul Klaebo nu vrea să se oprească aici. Va participa și la Jocurile Olimpice din Franța de peste patru ani.

Suntem aproape de împlinirea patru ani de la declanșarea de către Rusia invaziei pe scară largă împotriva Ucrainei. Se va întâmpla marți, 24 februarie. Iar Uniunea Europeană are de rezolvat o problemă complicată pentru a  putea finanța în continuare efortul de război al țării atacate. Problema se numește Ungaria.

Împrumutul de 90 de miliarde de euro, aprobat de UE pentru Ucraina, este în pericol, ceea ce ar pune Kievul într-o situație financiară foarte complicată începând din aprilie. Aceasta, după ce Budapesta a amenințat vineri că va bloca acordul până când fluxul de petrol rusesc prin conducta Drujba va fi reluat.

Ambasadorii UE urmau să dea aprobarea finală pentru împrumut înainte de marți, ziua care marchează împlinirea a patru ani de la invazia Rusiei în Ucraina. Dar, ca în atâtea alte rânduri, veto-ul Ungariei ține lucrurile blocate.

Ungaria, alături de Slovacia, sunt ultimele țări ale UE care se aprovizionează cu petrol din Rusia, prin conducta Drujba, datând din epoca sovietică. De la sfârșitul lunii ianuarie, fluxurile au fost perturbate. Kievul pune aceasta pe seama atacurilor rusești care au deteriorat echipamente cheie.

Efectele încep să se facă simțite pe piața ungară.

Orbán, care în aprilie se va confrunta cu un scrutin legislativ ce se anunță problematic, acuză Ucraina că generează în mod intenționat o criză a petrolului în Ungaria, în cooperare cu Comisia Europeană. Potrivit premierului ungar, scopul ar fi schimbarea puterii la Budapesta, după alegerile din această primăvară.

De partea sa, Kievul respinge aceste afirmații, argumentând că atacurile rusești sunt cele care au deteriorat infrastructura energetică.

Ministerul ucrainean de externe a condamnat sâmbătă ceea ce descris drept „ultimatumuri și șantaj” din partea Ungariei și Slovaciei. Budapesta și Bratislava, unde se află guverne favorabile Rusiei, au amenințat că vor opri furnizarea de energie electrică către Ucraina dacă Kievul nu reia fluxurile de petrol rusesc.

Și aceasta într-o perioadă în care Ucraina se confruntă cu o criză majoră a energiei, în urma atacurilor rusești. Kievul vorbește despre transformarea de către Rusia a energiei în armă, o armă cu care, iată, amenință acum și cele două țări central-europene, Ungaria și Slovacia.

Potrivit părții ucrainene, prim-ministrul Viktor Orbán încearcă să transforme sentimentul anti-Ucraina în armă înaintea unor alegeri cheie în care riscă să piardă puterea după mai bine de 15 ani.

După cum relatează Euractiv, ambasada Ucrainei la UE a sugerat într-o scrisoare adresată Comisiei Europene să continue furnizarea de petrol Slovaciei și Ungariei „fie prin sistemul de transport al petrolului din Ucraina, fie printr-o rută maritimă”.

Iar Politico transmite că la începutul acestei săptămâni, Comisia Europeană a convocat o reuniune de urgență pentru a soluționa disputa privind conducta Drujba.

Grupul de coordonare petrolieră al UE, care reunește reprezentanți ai tuturor statelor membre, dar nu și ai Ucrainei, se întrunește miercuri, în timp ce Bruxelles-ul îndemnă la calm.

Un purtător de cuvânt al Comisiei a afirmat vineri că nu se observă vreo urgență pe termen scurt. Atât Ungaria, cât și Slovacia au menținut stocurile petroliere de rezervă pentru un consum de nouăzeci de zile.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România