Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

Naționala de rugby a României va juca duminică în deplasare al treilea său meci în Rugby Europe Championship împotriva Portugaliei, selecționată ce se află pe primul loc în competiția europeană. Stejarii au înregistrat până acum o înfrângere și o victorie și au șanse în continuare de calificare în semifinale.

Peste două zile România evoluează în etapa a 3-a a Campionatului European de rugby, ediția 2026. Stejarii înfruntă în grupa B, Portugalia pe Estádio Nacional Jamor, la Oeiras, lângă Lisabona, de la 19.30 în direct la TVR Sport.

Până acum, trupa lui David Gerard a pierdut surprinzător în prima etapă în Germania, iar duminica trecută a învins la Iași, selecționata Belgiei, scor 23-6. Adversara de duminică, Portugalia, a învins categoric în etapa trecută în deplasare Germania, 68-12, și este calificată deja în semifinale acolo unde vor ajunge, din grupa A, cu maximum de puncte, Georgia și Spania.

În grupa B, din care fac parte și Stejarii, lusitanii au 10 puncte, iar România  ocupă locul secund, cu 5 puncte, grație bonusului defensiv din Germania. La acel meci de la Heidelberg, gazdele nu au acumulat bonificația ofensivă deoarece, în conformitate cu reglementările Rugby Europe, bonusul se acordă nu la patru încercări marcate, ci atunci când o echipă are înscrise cu 3 eseuri mai mult decât adversara.

Astfel, se elimină posibilitatea ca ambele echipe să ia bonusuri ofensive într-un meci, dar rămâne valabilă ipoteza ca o echipă să poată acumula bonus ofensiv și defensiv în aceeași partidă.

Portugalia are punctaj maxim în grupă, România este pe locul doi

Calificarea Stejarilor în semifinale nu este imposibilă, mai ales în contextul în care, la începutul meciului, România este calificată, iar Germania, care are același număr de puncte ca noi, va juca în Belgia.

România și Portugalia s-au întâlnit și anul trecut tot în Rugby Europe Championship și și-au împărțit victoriile. În februarie 2025, Naţionala noastră a fost învinsă drastic la Botoșani scor 6-34 de Portugalia, care a câștigat grupa, iar revanșa a venit o săptămână mai târziu când stejarii s-au impus cu 21-7 la Lisabona și au cucerit medaliile de bronz ale ediției 2025 a Campionatului European.

Meciul cu Belgia a distrus terenul din Copou

Stejarii au mai spălat rușinea înfrângerii cu Germania din prima etapă, o partidă în care cota pentru o victorie a „tricolorilor” era 1,01, iar a nemților de 50. Au învins Belgia, o echipă în creștere, pe o vreme de iarnă veritabilă în care au predominat frigul,vântul și ninsoarea, elemente naturale care au umbrit calitatea jocului. Gazonul alunecos, a împiedicat un joc elaborat, curse în viteză ori combinații spectaculoase, inclusiv stabilitatea grămezilor ordonate fiind afectată din această cauză.

Stejarii au înscris doar două eseuri, neprimind bonusul ofensiv. Dacă vremea ar fi fost alta, pe un teren bun, situația ar fi fost alta, spun tricolorii. Așa însă, balonul ud, plin de noroi, a jucat și el feste jucătorilor, în meci fiind multe baloane scăpate sau abateri de înainte.

Acel meci a distrus practic  suprafața de joc din Copou, un teren pentru care Primăria Iași a cheltuit peste 500.000 de euro în ultimii 6 ani. La Lisabona situația va fi cu totul alta, la ora jocului anunțându-se 20 de grade.

Accidentările, bată-le vina

O mare problemă cu care se confruntă antrenorul David Gerard sunt absențele din lot datorate accidentărilor. Staff-ul tehnic a făcut câteva modificări în lotul extins. S-au alăturat echipei Nicolaas Immelman de la CSM Știința Baia Mare, Vasile Bălan de la Rapid și Taylor Gontineac de la AS Beziers Herault, iar staff-ul medical a reușit recuperarea lui Toni Maftei accidentat în meciul cu Germania.

Faptul că România a folosit de fiecare dată cu totul și cu totul altă echipă în ultimul an, îl neliniștește pe David Gerard în perspectiva participării României la Cupa Mondială din Australia de la anul. Chiar și așa, Andrei Mahu spune că Stejarii vor face tot ceea ce este posibil pentru a răsturna calculul hârtiei și a obține victoria la Lisabona.

Noi negocieri de pace au avut loc la Geneva, în această săptămână între delegațiile Rusiei și Ucrainei. Presa internațională comentează impasul în care au ajuns discuțiile. Și caută explicații.

”Negocierile de pace cu Ucraina s-au întrerupt la Geneva, în timp ce, nemulțumit, Zelenski acuzâ Rusia de tergiversare”, rezumă ziarul canadian The Globe&Mail.

Frankfurter Allgemeine Zeitung  consideră că

”pentru Rusia, aceste negocieri nu sunt despre pace, ci despre crearea unei rupturi între Ucraina și SUA.

Pentru Ucraina este vital să împiedice Moscova să atingă acest obiectiv.

Un armistițiu va fi posibil doar dacă presiunea constantă exacerbează problemele interne din Rusia într-o asemenea măsură încât Vladimir Putin să considere o pauză a luptelor ca fiind avantajoasă din punct de vedere tactic.”

(Sursa. Eurotopics)

Potrivit Kyiv Post, ”Putin face presiuni asupra NATO pentru a-și asigura promisiunea că organizația nu se va extinde spre est.

Moscova dorește să anuleze decizia de la Summitul de la București din 2008, potrivit căreia Ucraina și Georgia s-ar putea alătura în cele din urmă alianței.

Citeste siVolodimir Zelenski: Negocierile trilaterale de la Geneva sunt 'dificile'

Putin a acuzat în repetate rânduri Occidentul că „trădează” Rusia prin încălcarea promisiunilor de a nu extinde NATO spre est.

În același timp, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat anul trecut că Rusia nu poate avea niciun cuvânt de spus în privința aderării Ucrainei la alianță”.

... este de părere ziarul austriac Der Standard.

„În loc să trimită diplomați experimentați de la Departamentul de Stat, Trump i-a trimis mereu la negocierile de pace pe avocatul și dezvoltatorul imobiliar Steve Witkoff și pe propriul său ginere Jared Kushner.

Sprijinul SUA pentru pretențiile Rusiei dincolo de linia frontului actual poate fi explicat doar dacă scopul final este cooperarea economică profitabilă dintre Rusia și SUA – sau mai degrabă clanul Trump”.

Iar în Franța, săptămânalul L’Express observă cum, din Belgia până în Polonia, ”ambasadorii lui Donald Trump în Europa joacă cartea provocării.

Ei au generat fricțiuni fără precedent cu aliații europeni din cauza unor remarci considerate jignitoare sau a unor interferențe publice.

De exemplu, ambasadorul american a criticat Bruxelles-ul după ce trei persoane au fost urmărite penal pentru efectuarea circumciziilor fără medic, faptă ilegală în Belgia.

Citeste siUcraina: Pozițiile "diferă", încă, după discuțiile de la Geneva, potrivit lui Volodimir Zelenski

Atacurile l-au vizat și pe ministrul Sănătății, Frank Vandenbroucke, acuzat că a fost „foarte nepoliticos”  și că a refuzat să-i strângă mâna ambasadorului și să se lase fotografiat cu el.

Cu câteva zile mai devreme, în Polonia, un alt diplomat american a stârnit controverse. Ambasadorul la Varșovia a anunțat că rupe toate relațiile cu președintele Camerei Deputaților din Polonia, după ce acesta a declarat într-o conferință de presă că Donald Trump nu merită Premiul Nobel pentru Pace.

Nici Franța nu a fost scutită.

Încă din august 2025, Quai d'Orsay l-a convocat pe ambasadorul american, Charles Kushner, după ce acesta a acuzat Parisul de inacțiune în fața creșterii antisemitismului.

La fel ca în Belgia și Polonia, autoritățile franceze au considerat aceste intervenții publice fără precedent și insultătoare”.

Extraordinar de complicat baletul pe care președintele Nicușor Dan a fost nevoit – sau a ales – să îl facă la Consiliul pentru Pace, forumul inițiat de Donald Trump...

Privită cu suspiciune de majoritatea europenilor, adunarea a reunit categorii diferite de lideri.

Unii – și încă mulți – autocrați de toată mâna. Ei au simțit ocazia nesperată de a obține de la cel considerat omul cel mai puternic de pe planetă sprijinul pentru continuarea și eventual consolidarea regimurilor lor abuzive și hrăpărețe.

Alții, precum Nicușor Dan, care dintr-un motiv sau altul, au nevoie să-l îmbuneze pe Donald Trump.  

Cum ar fi argentinianul Milei, care are nevoie disperată de banii americani. Sau monarhiile din Golf, care încă speră să-l înduplece pe Donald Trump să nu dea drumul câinilor războiului împotriva Iranului cu riscul de a destabiliza întreaga regiune.

De partea sa, Nicușor Dan, cel mai înalt în rang dintre observatorii europeni, are nevoie să repare o relație încă avariată cu Casa Albă și mai cu seamă cu gruparea radicală MAGA.

Citeste siConsiliul pentru Pace | Donald Trump a încurcat funcția lui Nicușor Dan: „Prim-ministrul Dan”

Astfel că, prezent în sala Institutului American pentru Pace, redenumit recent Institutul Donald J. Trump pentru Pace, cu șapca roșie MAGA primită de la amfitrion, ascultând discursul autolaudativ al lui Donald Trump și cântecele de la ceremoniile sale politice, președintele Nicușor Dan a avut toate motivele să se gândească acasă.

La democrația considerată încă hibridă, în urma anulării alegerilor. La ratingul de țară pe buza prăpastiei junk.

La politicienii de extremă dreapta care caută să se lipească de sprijinul politic, logistic și financiar promis de MAGA și administrația Trump tuturor forțelor de pe Vechiul Continent care vor acționa pentru distrugerea Uniunii Europene.

Citeste siObiectivele ascunse ale unei vizite în America (SpotMedia)

Și, evident, să primească și binecuvântarea electorală a liderului de la Casa Albă, precum Viktor Orban. Care, însă, a și plătit un miliard de dolari.

Dar mai cu seamă, s-a putut gândi la societatea atât de divizată, la acea parte semnificativă care îi contestă vehement legitimitatea.

A reușit, oare, Nicușor Dan, ca prin prezența sa la Washington să repare măcar într-o anumită măsură, fractura socială? Viitorul o va spune.

Va fi atitudinea sa trecută cu vederea de către partenerii europeni, atât de reticenți față de inițiativa lui Trump? Poate, în speranța că aceștia înțeleg situația complicată a României și a președintelui său.

Mai greu îi va fi cu acel nucleu al propriului electorat care a văzut în prezența la Consiliul pentru Pace o îndepărtare de valorile europene și o cedare în fața ideologiei MAGA.

Într-o echilibristică grea, pe această linie subțire, președintele a vorbit, evident, și despre Gaza, ca toată lumea. Și asta, într-o reuniune în care toată lumea știa că, în realitate, este vorba despre Donald Trump....

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Cum vor arăta facturile la electricitate și gaze de la 1 aprilie. Șeful unei companii cu 3,4 milioane de clienți, critici către Guvern. „Dăunează întregii piețe”  (HotNews) - Ce șanse are Lia Savonea la Curtea de Justiție a UE ca să restaureze pensiile speciale. Instanța europeană tocmai i-a retezat din privilegii unui magistrat român: i-a refuzat includerea diurnei la calcului pensiei (G4Media)

Călătoria președintelui Nicușor Dan la Washington reprezintă cea mai urmărită și comentată acțiune de politică externă a acestuia de la începutul mandatului.

Sunt numeroase controverse în jurul evenimentului. 

Consiliul pentru Pace pe care Donald Trump l-a fondat e privit cu suspiciune de mulți lideri importanți din Europa și din lume, în frunte cu cei ai Marii Britanii, Franței și Germaniei.

Decizia președintelui României de a participa la acest consiliu a generat multe critici din partea unor experți din țară.

De asemenea, modul de călătorie a lui Nicușor Dan la Washington a provocat discuții, acesta zburând cu un avion privat, închiriat de la o companie a miliardarului Ion Țiriac. Operațiunea a amintit de deplasările luxoase ale lui Klaus Iohannis, care i-au distrus popularitatea în ultima jumătate a celui de-al doilea mandat de președinte.

Nicușor Dan a anunțat în SUA că România se pricepe să construiască sisteme funcționale de poliție și justiție în străinătate. Mulți s-au întrebat ironic de ce nu reușim să facem același lucru și acasă.

O referire nefericită a generat reacții negative pe rețelele sociale, aducându-se din nou în discuție criza din Justiție și problema corupției, scrie jurnalistul Emilian Isăilă pe pagina SpotMedia.

Vizita lui Nicușor Dan în SUA transmite publicului din România că parteneriatul strategic a rămas pe linia de plutire după o perioadă de incertitudine, că administrația americană nu dă doi bani pe Georgescu sau pe Simion și că adepții lui Trump din România ar face bine să vină în tabăra politică a președintelui.

În toată această ecuație complicată, cu foarte multe necunoscute, una e decisivă: Ce vor face votanții lui Nicușor Dan, cei care l-au trimis la Palatul Cotroceni? Mulți dintre ei dau semne că nu sunt prea fericiți.

„De 20 de ani încercăm să liberalizăm piața și statul a tot intervenit în acești ani. Problemele s-au rezolvat sau nu cu aceste intervenții? Răspunsul este nu”, spune  Volker Raffel, directorul general al E.ON România, unul dintre cei mai mari furnizori locali de electricitate și gaze din România, într-un interviu pentru HotNews. El vorbește și despre ce înseamnă concret, pentru oameni și pentru facturile lor, reglementările anunțate de Guvern.

Guvernul a anunțat săptămâna trecută că va amâna cu un an liberalizarea pieței gazelor, programată pentru 31 martie 2026, însă până în prezent nu a adoptat un act normativ în acest sens.

În interviul acordat HotNews, Volker Raffel critică situația creată, susținând că lipsa de claritate și schimbările de ultim moment generează haos atât în rândul companiilor din sector, cât și al consumatorilor. În aceste condiții, spune el, nimeni nu mai știe cu exactitate cât va plăti și devine imposibilă orice planificare pe termen lung.

După ce legea privind pensiile speciale ale magistraților a trecut testul de constituționalitate, șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, și Consiliul Superior al Magistraturii au emis comunicate de presă prin care au anunțat că vor continua să „apere independența justiției” prin sesizarea instituțiilor europene competente, inclusiv a Curții de Justiție a Uniunii Europene, prin „acțiuni individuale cu care instanțele judecătorești vor fi învestite”, după cum preciza comunicatul CSM.

De aceea este util să examinăm ce zice Curtea de la Luxemburg în privința veniturilor magistraților.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a emis pe 8 decembrie anul trecut o decizie prin care a consolidat un principiu pe care l-a mai afirmat de câteva ori: veniturile magistraților – fie că vorbim de salarii sau de pensii – pot fi reduse, fără ca această măsură să fie considerată un atentat la independența Justiției.

Singura condiție este ca veniturile magistraților să rămână, totuși, suficient de mari, raportat la nivelul de trai din țara respectivă.

Continuarea, pe pagina G4Media.

Zilele trecute, președintele american scria pe rețeaua sa socială, vizibil satisfăcut, că deficitul comercial al SUA a scăzut cu 78% datorită tarifelor vamale. Donald Trump face și o predicție și anume că anul acesta balanța comercială americană va fi în teritoriul pozitiv, fapt ce nu s-a mai întâmplat în ultimele decenii.

Numai că datele publicate ieri de Departamentul de Comerț al SUA îl contrazic flagrant pe Donald Trump. Respectiv, anul trecut, deficitul comercial de bunuri al SUA a fost la o valoare record de 1.241 miliarde de dolari, cel mai mare nivel după anul 1960.

În mod tradițional, economia americană are excedent la capitolul servicii, dar chiar și în această situație balanța comercială de bunuri și servicii a înregistrat tot deficit, mai mic (901 miliarde de dolari), dar deficit.

În ciuda impunerii tarifelor vamale pentru toate statele lumii, în ciuda acordurilor încheiate cu diverse țări, importurile în SUA au crescut anul trecut mai mult decât exporturile. Și atunci, se pune întrebarea: la ce au folosit tarifele vamale impuse de SUA, tarife care au întors pe dos economia globală? Cifrele ne dau răspunsul și anume taxele vamale nu au ajutat cu nimic pentru echilibrarea comerțului internațional al SUA.

Așadar, importurile de bunuri au crescut anul trecut cu 143 miliarde față de anul precedent atingând un vârf de 3.440 miliarde de dolari. Cele mai cumpărate mărfuri din import au fost semiconductorii, în valoare de aproximativ 500 miliarde de dolari, computerele (218 miliarde) și accesorile acestora (143 miliarde) plus echipamente de telecomunicații (114 miliarde de dolari). O evoluție care atrage atenția este scăderea valorică a importurilor de automobile de la 213 miliarde de dolari, în anul 2024, la 179 miliarde de dolari, anul trecut.

În ceea ce privește exporturile americane, valoarea bunurilor a crescut față de anul precedent cu 4,7% până la aproximativ 2.200 de miliarde de dolari. Principalele bunuri de export americane au fost țițeiul și gazele naturale, dar și produsele chimice și cele farmaceutice, urmate de computere, aeronave și semiconductori. În total, exporturile de bunuri au ajuns anul trecut la aproximativ 2.200 de miliarde de dolari, iar cele de servicii la 1.235 miliarde de dolari.

Referitor la distribuția geografică a schimburilor comerciale internaționale, Uniunea Europeană, China și Mexic sunt zonele cu care deficitul comercial american a înregistrat cele mai mari valori. Se poate constata că de fapt nu s-a schimbat nimic în comparație cu momentul impunerii noilor taxe vamale. Podiumul este completat de Vietnam și Taiwan, care nici ele nu sunt noutăți în materie.

De exemplu, Uniunea Europeană a înregistrat excedent comercial cu SUA de 220 miliarde de euro, într-o ușoară scădere față de anul precedent. Vârfurile de lance europene sunt Germania, cu un excedent de 73 miliarde de euro, Franța cu 18 miliarde și Italia cu 30 miliarde de dolari.

O îmbunătățire vizibilă în scăderea deficitului este în relația cu China: de la 300 miliarde de dolari, în 2024, la numai 202 miliarde, anul trecut. Dar, un furnizor important de semiconductori, cum este Taiwanul, înregistrează un excedent comercial de aproximativ 147 de miliarde de dolari.

În ceea ce privește deficitul comercial al SUA, Mexicul și Canada au avut traiectorii diferite: pentru Canada a scăzut semnificativ, iar pentru Mexic a crescut.

Cu alte cuvinte, taxele vamale impuse de Donald Trump nu au îmbunătățit vizibil balanța comercială, chiar dimpotrivă deficitul a devenit mai mare. Taxele vamale au fost plătite de importatori și apoi au fost incluse în prețul produsului, aceasta este concluzia unei analize publicată recent de Rezerva Federală americană. Deci, consumatorii americani au achitat nota de plată a exceselor vamale ale președintelui american.

 Fratele regelui Charles, Andrew Mountbatten-Windsor a fost arestat, suspectat de conduită ilegală într-o funcţie publică. El este acuzat ca ar fi transmis documente fostului infractor sexual condamnat Jeffrey Epstein. Monarhul britanic spune că a aflat cu „profundă îngrijorare” despre arestarea fratelui său mai mic si considera că „legea trebuie să-și urmeze cursul”.

Nicuşor Dan, va avea o intervenţie la reuniunea inaugurală a Consiliului Păcii. Romania are calitatea de observator. Cele mai multe state occidentale europene nu si-au trimis reprezentanti la Washington. 

Vorbim mai tarziu si despre o operațiune Moldova - Ucraina într-un caz de tentativă de lichidare a unor oficiali ucraineni, operatiune coordonată de serviciile speciale ruse.

Iar Emmanuel Macron a inaugurat la New Delhi Centrul Franco-Indian pentru Inteligență Artificială. Liderul francez se află în India pentru o vizită de trei zile axată pe noile tehnologii  și vânzări de armament.  

Jurnal de știri

Textilele pot căpăta o a doua viață prin afaceri sociale.

Inițiative precum Atelierul de Pânză sau ReMesh transformă bannere publicitare, textile uzate și plase industriale în sacoșe, accesorii și obiecte decorative, oferind în același timp locuri de muncă persoanelor din medii vulnerabile. 

Industria textilă generează cantități masive de deșeuri, aproximativ 85% din textilele post-consum ajungând la gropile de gunoi sau incinerate, în ciuda faptului că 95% pot fi reciclate sau refolosite.  

Alege produse realizate din materiale refolosite și donează textilele curate către astfel de inițiative.

Citeste siColectarea separată a deşeurilor textile devine obligatorie