Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Poliția moldoveană anunță în această dimineață operațiuni comune cu Ucraina într-un caz de organizare a unor asasinate la comandă ținta cărora ar fi fost persoane publice din Ucraina, asasinate coordonate de Rusia.

- Republica Moldova este în centrul atenției serviciilor de securitate rusești. Au fost mai multe incidente de securitate legate de Chișinău. Ultimul este straniu și implică un tren din Polonia, care transporta petrol spre Ucraina. Ni-l explică jurnalistul Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Și Republica Moldova are parte de o iarnă adevărată în acest an – deja de o lună codurile galbene și portocalii de ger, vreme rea, ceață, ninsori sau polei dau de cap autorităților, dar și oamenilor de rând. Ultimul episod a adus din nou căderi de curent, drumuri închise și suprasolicitarea serviciilor de urgență. O corespondență semnată de Valeria Vițu.

- Peste 70 la sută din turiștii care vin în Republica Moldova sunt din România. Operatorii de turism și cramele de peste Prut și-au promovat oferta la târgul de turism din București. Cu ce oferte au venit operatorii din Republica Moldova discutăm cu invitata de astăzi Moldova Zoom, Irina Popa Ladaniuc, șefa secției promovarea turismului din cadrul Primăriei Chișinău. Cele mai căutate atracții sunt Chișinăul, complexul Orheiul Vechi, cramele și vinăriile.

- Colegii noștri din Bălți v-au pregătit un reportaj din cel mai mic oraș din Republica Moldova. Orașul Frunze are doar 600 de locuitori.

- O nouă tranșă, în valoare de aproximativ 170 de milioane de euro, din Planul de Creștere pentru Moldova, va fi acordată de Uniunea Europeană în luna martie.

- Organizatorii unor call-centre de fraudă, care au prejudiciat cetățeni români cu peste un milion de lei, au fost reținuți în cadrul unei operațiuni comune între Republica Moldova și România.

O nouă tranșă, în valoare de aproximativ 170 de milioane de euro, din Planul de Creștere pentru Moldova, va fi acordată de Uniunea Europeană în luna martie. Dacă vor fi îndeplinite toate condițiile stabilite de partenerii europeni, în septembrie Republica Moldova ar putea primi alte 145 de milioane, anunță Ministerul Finanțelor.

Uniunea Europeană va oferi în total 1,9 miliarde de euro prin Planul de Creștere pentru Moldova pentru perioada 2025-2027, dintre care 1,5 miliarde sub formă de împrumut și 400 de milioane sub formă de grant.

Anul trecut, UE a transferat aproximativ 300 milioane de euro din acest plan, fonduri destinate proiectelor de infrastructură.

***

Organizatorii unor call centre de fraudă, care au prejudiciat cetățeni români cu peste un milion de lei, au fost reținuți în cadrul unei operațiuni comune între R. Moldova și România, sub egida Eurojust și Europol, anunță Inspectoratului General al Poliției de la Chișinău.

Investigațiile din cadrul cauzei penale inițiate în iulie 2025 au scos la iveală o grupare criminală organizată care activa la Chișinău, specializată în escrocherii prin investiții fictive în servicii financiare și criptomonede.

„Sub pretextul unor câștiguri rapide și substanțiale, suspecții convingeau victimele să instaleze aplicații de acces la distanță pe telefoanele mobile, obținând astfel control total asupra dispozitivelor. Ulterior, aceștia creau conturi pe platforme de tranzacționare a criptomonedelor și determinau părțile vătămate să efectueze transferuri multiple de pe cardurile bancare proprii, inclusiv prin contractarea de credite de la companii de microfinanțare”, se arată în comunicatul Poliției moldovene.

Din grup făceau parte cetățeni ai Republicii Moldova, Ucrainei, Turciei și României. În total, 26 de persoane sunt învinuite, iar bunuri și conturi în valoare de peste 9 milioane de lei urmează a fi puse sub sechestru.

***

Poliția moldoveană a mai anunțat în această dimineață că astăzi au loc acțiuni de urmărire penală pe teritoriul Republicii Moldova în cadrul unei operațiuni comune cu Ucraina într-un caz de tentativă de lichidare a unor oficiali ucraineni. „Sunt investigate activități infracționale dirijate de serviciile speciale rusești”, anunță autoritățile, citate de Ziarul de Gardă. Altfel spus, asasinate la comandă ținta cărora sunt persoane publice din Ucraina, coordonate de Rusia. Acțiunile procesuale sunt în plină desfășurare, iar oamenii legii urmează să ofere detalii suplimentare după finalizarea acestora.

***

Extinderea cooperării bilaterale, consolidarea dialogului internațional și integrarea în structurile financiare globale au constituit principalele teme ale discuțiilor purtate între conducerea Băncii Naționale a Moldovei (BNM) și cea a Băncii Naționale a României (BNR), în cadrul unei întâlniri care a avut loc la București. Un comunicat al Băncii naționale moldovene apreciază sprijinul venit din partea Bucureștiului pentru alinierea la standardele europene și integrarea Republicii Moldova în arhitectura financiară internațională. BNR a avut n rol determinant în pregătirea Republicii Moldova pentru admiterea anul trecut în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), ceea ce a adus beneficii directe pentru cetățeni și pentru mediul de afaceri, a subliniat guvernatoarea Băncții Naționale a Moldovei, Anca Dragu.

***

Ministerul Educației de la Chișinău a lansat un plan de acțiuni pentru învățarea și promovarea limbii ucrainene în rândul comunității ucrainene din Republica Moldova, inclusiv a persoanelor refugiate din Ucraina. Planul prevede formarea continuă a profesorilor, dotarea bibliotecilor cu literatură clasică în limba ucraineană și ateliere de discuții cu oameni de cultură, scriitori și poeți de origine etnică ucraineană din Republica Moldova și Ucraina, anunță Moldpres.

Un compartiment distinct al Planului prevede organizarea sesiunilor de informare pentru părinții refugiați privind încadrarea copiilor în instituțiile de învățământ din Republica Moldova, facilitând astfel integrarea educațională și socială a acestora.

***

Ninsorile și viscolul au blocat ieri mai multe drumuri naționale în sudul Republicii Moldova, iar circulația camioanelor și a fost oprită până dimineața. Pe parcursul zilei de astăzi vremea se menține rece, dar nu mai ninge. Pe drumuri este ghețuș, în sudul țării se menține ceața, iar noaptea temperaturile vor scădea până la -12 grade.

Jurnal de știri

Eurodeputatul PNL Gheorghe Falcă spune la RFI că România își poate salva cele 231 de milioane de euro din PNRR, aferente reformei pensiilor speciale pentru magistrați. CCR a decis după repetate amânări că legea este constituțională.

Gheorghe Falcă, după decizia CCR privind pensiile magistraților: ”Deja, de ieri, noi care lucrăm la Bruxelles ne-am activat. Sunt sigur că și Guvernul României de ieri a trimis informația către reprezentanții Comisiei. Comisia încă nu a făcut un raport, care înseamnă un raport de evaluare a reformelor, abia la sfârșitul lui februarie primim acest raport și printr-o negociere putem să salvăm acele 231 de milioane de euro”.

Gheorghe Falcă estimează că șansele României sunt ”un pic peste 50%”.

Despre decizia României de a participa ca observator la Consiliul pentru Pace, inițiat de Donald Trump: ”Când vorbim despre securitate, trebuie să spunem foarte clar că noi întotdeauna începem cu parteneriatul strategic între SUA și România. Acest parteneriat se menține și printr-o relație politico-administrativă mai apropiată. Participarea la un astfel de consiliu dă o relaționare mai directă între SUA și România”.

Antrenorii echipajului de bob care a reușit cea mai bună performanță a României la Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina spun că s-a născut o adevărată echipă românească de bob, a treia ca națiune în această probă sportivă și că ar fi extraordinar să se construiască o pistă la noi în țară. După ce s-au clasat pe locul 5 la bob dublu, Mihai Tentea și George Iordache vor reveni pe canalul de gheață în echipajul de bob 4 persoane, unde sunt șanse să facă o figură frumoasă.

Boberii Mihai Tentea şi George Iordache, primul pilot și al doilea împingător, au reușit cel mai bun rezultat al României la Jocurile Olimpice de iarnă din ultimii 34 de ani, locul 5 în proba de bob-2 masculin. Cei doi vor primi  un premiu de 42.000 de euro, o sumă care reflectă doar parțial sacrificiile făcute de doi sportivi care trebuie să se antreneze în străinătate, în țara noastră neexistând infrastuctura necesară.

Unul dintre antrenorii lotului de bob, Iulian Păcioianu, de 3 ori participant ca sportiv la Jocuri și de 5 ori ca antrenor, povestește cum a trăit cursele lui Mihai și George și dezvăluie care a fost secretul echipei de bob 2 persone, cel care a obținut  cel mai bun rezultat românesc la Jocurile Olimpice de iarnă după ediția din 1992 de la Albertville. Este vorba de omogenitate, tinerețe, entuziasm și foarte multă pasiune, căci fără pasiune nu faci nimic.

Creierul echipajului este considerat pilotul Mihai Tentea în vîrstă de 28 de ani și originar din Pitești. El este fost campion european și mondial de tineret, se află la a 3-a participare la Jocuri și a fost desemnat să fie portdrapelul României la Festivitatea de deschidere, alături de Raluca Strămăturaru de la sanie.

Păcioianu îl știe pe Mihai de când acesta era junior și spune că este un tip foarte inteligent și avid de performanță. Mihai a recunoscut că nu se aștepta la un rezultat atât de bun. El și George vor reveni pe canalul de gheață în echipajul de bob 4 persoane, unde sunt  șanse să facă o figură frumoasă, cu toate că va fi mult mai greu.

COSR alături de echipajele de bob

Performanța de la bob 2 persoane a fost posibilă și pentru că echipajul și antrenorii au avut tot sprijinul din partea Comitetului Olimpic și Sportiv Român. Antrenorul Iulian Păcioianu spune că nu se pot obține rezultate fără a face investiții în acest sport scump. Un bob de 2 persoane costă 80 000 de euro, iar de 4, 120.000 de euro, plus cantonamentele din străinătate.

S-a născut așadar o echipă de bob care plasează România în primele 3 națiuni la acest sport în proba de 2masculin. Dar ce facem pentru ca generațile următoare să o egaleze și chiar să o depășească? Celălalt antrenor al lotului de bob, Dorin Grigore spune că ar fi extraordinar ca în România să se construiască o pistă de bob.

La câteva zile după summitul european informal din Belgia, ministrul român al finanțelor, Alexandru Nazare și-a declarat susținerea față de propunerea privind o uniune cu două viteze. Ideea a fost discutată de liderii europeni, cu scopul de a permite  unui număr de cel puțin nouă țări să își unească forțele pentru a adopta inițiative care altfel ar fi imposibil de aprobat din cauza lipsei de consens.

Într-un interviu acordat rețelei de televiziune Euronews, ministrul Nazare și-a exprimat sprijinul pentru această măsură.

Mai întâi de toate, să spunem că instrumentul juridic pentru o cooperare consolidată a intrat în prim-plan anul trecut, când liderii UE au decis să acorde un împrumut de 90 de miliarde de euro Ucrainei fără aprobarea Ungariei, Slovaciei și Republicii Cehe - un punct de cotitură care pare să indice că liderii prioritizează acum viteza în detrimentul unanimității. Cu alte cuvinte, cine vrea merge înainte. Cine nu, rămâne pe dinafară.

În interviul acordat Euronews, ministrul Alexandru Nazare a afirmat că România susține formarea unei piețe unice de capital, propusă în Raportul Draghi din 2024 privind competitivitatea.

De asemenea, susține și așa-numitul Club E6 al greilor economici.

Grupul include Germania, Franța, Italia, Spania, Olanda și Polonia. Reprezentanții lor au avut deja mai multe întâlniri pentru a discuta modalități de accelerare a integrării piețelor de capital europene. Dar a stârnit îngrijorări că interesele țărilor mai mici vor fi sacrificate.

De partea sa, ministrul român al finanțelor consideră că, dacă grupul va reuși, va fi „un lucru bun” pentru întreaga Europă.

Potrivit lui Alexandru Nazare dacă formatul numit ”uniunea cu două viteze” ne va permite să accelerăm în unele dintre problemele pe care le avem deja, atunci este o idee bună.

„Cred că trebuie să vedem ce va ieși în cele din urmă din E6”, dar ”ar putea fi foarte pozitiv” a declarat ministrul român, adăugând că a discutat această problemă cu omologii săi francez și german în marja reuniunii ECOFIN de marți.

„Nu cred că intenționează să lase pe nimeni în urmă”, a mai precizat ministrul.

El a susținut, de asemenea, propunerile înaintate de Franța pentru strategia „Fabricat în Europa”, care ar introduce cerințe minime de conținut european pentru bunurile produse local, un subiect abordat și la summitul de săptămâna trecută.

Întrebat despre riscul ca acest lucru să dăuneze relațiilor României și Europei cu parteneri comerciali cheie, precum Statele Unite, Nazare a subliniat importanța unui mediu investițional favorabil în Europa.

O altă idee discutată, susținută și de Franța, este emiterea de datorii comune ale UE - euroobligațiuni - menite să stimuleze investițiile în sectoare strategice precum tehnologiile verzi, apărarea și securitatea.

Nazare a apărat această propunere, menționând că UE a folosit-o deja în trecut pentru planul european de redresare postpandemie NextGenEU.

După cum amintește Euronews, ideea utilizării datoriei comune pentru a stimula competitivitatea a fost susținută și de fostul prim-ministru italian Mario Draghi, în raportul său privind competitivitatea. Însă propunerea se confruntă cu o puternică opoziție din partea Germaniei și a unor state membre nordice.

Întregul interviu poate fi consultat AICI.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Prima reuniune a Consiliului pentru Pace, un organism nou creat de președintele Donald Trump, este programată pentru joi, 19 februarie. Destinată inițial să gestioneze reconstrucția Fâșiei Gaza, organizația își propune, prin statutul ei, atribuții mult mai largi. Comentatorii observă că state importante nu s-au alăturat inițiativei, în timp ce Comisia Europeană va trimite o delegație, dar fără a se alătura Consiliului.

După cum observă cotidianul francez Les Echos , ”în această etapă, Consiliului pentru Pace i s-au alăturat mai multe puteri regionale din Orientul Mijlociu — în special Turcia, Egipt, Arabia Saudită, Qatar și Israel — dar și țări emergente precum Indonezia. Însă aliații istorici ai Statelor Unite din Europa au refuzat să participe, privind cu suspiciune crearea acestui organism care urmărește să rivalizeze cu ONU”.

Europenii sunt divizați în privința Consiliului pentru Pace al lui Donald Trump, constată la rândul său Le Monde:

”Din partea europeană, doar Ungaria și Bulgaria au fost de acord să participe, dar mai multe țări, precum și Comisia Europeană, au decis totuși să trimită observatori”.

”Europa se apropie în liniște de Consiliul pentru Pace al lui Trump”, titrează ziarul belgian L’Echo: 

”UE o va trimite pe comisarul european Dubravka Šuica, în ciuda neliniștii unor capitale europene față de acest organism”.

Iar France Info amintește că ”organismul condus de Donald Trump a fost conceput pentru a pune capăt războiului din Fâșia Gaza, dar statutul său îi atribuie un obiectiv mult mai larg: rezolvarea conflictelor armate la nivel mondial.

Membrii permanenți ai Consiliului pentru Pace trebuie să plătească un miliard de dolari pentru a se alătura, ceea ce a stârnit critici conform cărora consiliul ar putea deveni o versiune „cu plată” a Consiliului de Securitate al ONU”.

Potrivit Newsweek, ”aproximativ 60 de țări au fost invitate la anunțul consiliului, însă numai un număr limitat s-au alăturat oficial, participarea provenind în mare parte din statele din regiunea Orientului Mijlociu.

Franța, Regatul Unit, Norvegia, Slovenia și Suedia au declarat că nu vor participa, invocând îngrijorări cu privire la domeniul de aplicare al consiliului și relația sa cu Națiunile Unite”.

Citeste siObiectivele foarte neclare ale Consiliului de Pace creat de Donald Trump

Și Vaticanul a respins invitația lui Trump de a se alătura Consiliului Păcii. În acest context, The Independent precizează că ”Papa Leon a criticat în repetate rânduri politicile domnului Trump de când a devenit primul pontif american.

În octombrie anul trecut, el a pus la îndoială dacă politicile de imigrație intransigente ale președintelui erau în concordanță cu valorile „pro-viață” ale Bisericii Catolice”

Iar ziarul italian La Stampa se întreabă dacă ”o mână de țări pot să aibă succes acolo unde organizații universale precum ONU și OSCE au eșuat?

Această rezervă politică și strategică este o consecință a rupturii transatlantice care s-a deschis în primul an al administrației Trump și a fost confirmată la Conferința de Securitate de la München.

Președintele american nu vrea Europa la masa negocierilor privind Ucraina și Iranul. (...) Geopolitica lui Trump îi ține pe aliații «istorici» departe de Consiliul Păcii – chiar și Londra, ceea ce nu s-a mai întâmplat niciodată.”

 „O decizie pe care Curtea a dat-o pe placul poporului”. Doi foști judecători CCR explică miza reală a pensiilor speciale (Cotidianul) - Magistrații au pierdut la CCR. E o victorie definitivă? (DW) - Ce caută Nicușor Dan lângă Donald Trump și Viktor Orban? Claritatea morală, înlocuită de independența solidară (G4Media) - Participarea lui Nicuşor Dan la Consiliul pentru Pace împarte intelectualii din România. Cine îl susţine şi cine îl critică (HotNews)

Curtea Constituțională a României (CCR) a dat undă verde Legii Guvernului Bolojan de reducere a cuantumului pensiilor magistraților.

„Este o decizie pe care Curtea a dat-o pe placul poporului. Poporul și-a dorit ca pensiile nesimțite să fie reduse”, afirmă fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, după decizia Curții Constituționale privind pensiile speciale. El avertizează că în perioada următoare ar putea urma „o avalanșă de pensionări ale magistraților”.

O opinie diferită vine din partea fostului judecător CCR Tudorel Toader, care susține că judecătorii constituționali au pus în balanță principiul echității. El adaugă că discuția juridică nu este închisă definitiv. 

Pe larg în Cotidianul.

Validarea legii care reformează pensiile magistraților pune capăt unei perioade de instabilitate și tensiuni în coaliția de guvernare. Dincolo de textul juridic, decizia are o puternică încărcătură politică.

În viziunea analistului politic Cristian Hrițuc, fost consilier prezidențial, deznodământul favorabil de la CCR nu este doar o validare legislativă, ci mai ales o confirmare a stilului de leadership adoptat de Ilie Bolojan.  „În primul rând, este victoria lui Ilie Bolojan și a faptului că a ținut cu dinții de această lege, indiferent de ce au încercat să joace partenerii de guvernare. Și aici mă refer la PSD. Obtuzitatea de care îl acuză adversarii politici a fost, de fapt, principalul atu aici, pentru că a mers până la capăt cu o lege care se dovedește constituțională și nu a cedat nici în fața presiunilor făcute de PSD, nici în fața tertipurilor făcute de anumiți judecători desemnați de PSD”, a explicat Cristian Hrițuc pentru ziarul Adevărul.

Dincolo de jocurile de putere, impactul major al acestei reforme este la nivelul percepției publice. Hrițuc consideră că validarea legii oferă premierului o „încărcare de energie” vitală și legitimează o abordare politică bazată pe refuzul compromisului mărunt.

Din perspectivă juridică, lucrurile comportă mai multe nuanțe. Fostul judecător Cristi Danileț avertizează că victoria Guvernului trebuie privită cu rezerve până la publicarea motivării oficiale. Există aspecte tehnice sensibile care vor defini aplicabilitatea legii, în special în ceea ce privește pensiile aflate deja în plată și drepturile magistraților activi.

Reforma pensiilor magistraților proiectată de Ilie Bolojan e constituțională, dar decizia CCR nu garantează modificările ulterioare, avertizează jurnalista Sabina Fati.

CCR a mai sprijinitc, în 2000, revenirea la vârsta de pensionare de peste 60 de ani, după ce Valeriu Stoica, ministru liberal al Justiției, a creat în 1997 condiții speciale pentru magistrați. 7 ani mai târziu pensiile deveneau și mai mari: în loc să rămână 80% din venitul net din momentul ieșirii la pensie, au devenit 80% din venitul brut, deci mai mari decât salariile.

În 2010, fostul președinte Traian Băsescu a vrut și el să elimine pensiile speciale ale magistraților, dar deși parlamentul l-a ajutat, Curtea Constituțională cu implicarea Înaltei Curți s-a opus. Atunci, în plină austeritate, Băsescu a reușit să elimine șapte din cele opt categorii de pensii speciale. Magistrații au rămas însă pe poziție, deși judecătorii CCR au fost de acord cu tăierea pensiilor speciale ale celor din Armată, Interne, servicii speciale, parlament și diplomați.

Totuși, în România, nimic nu e ireversibil, conchide Sabina Fati pe pagina DW. 

În sfârșit înțelegem conceptul ambiguu de ”independență solidară” introdus de președintele Nicușor Dan în Strategia de Apărare: jucăm la toate capetele, comentează dur jurnalistul Cristian Pantazi, redactor șef G4Media. 

Șeful statului merge în SUA la Consiliul pentru Pace, inventat de Trump ca să nu rateze nici anul acesta Nobelul. Va fi probabil singurul șef de stat din UE alături de Trump, dacă nu îl socotim pe Viktor Orban, calul troian al Rusiei.

Ni se va replica de către susținătorii președintelui că însăși Comisia Europeană, plus Italia, Grecia și Cipru – state membre UE, vor fi reprezentate în SUA. Desigur, doar că la nivel diplomatic inferior, de comisar european sau ministru. Nicușor Dan va fi singurul șef de stat sau de guvern dintr-un stat membru aliniat cu Bruxelles-ul care rupe solidaritatea europeană și validează un capriciu faraonic al lui Donald Trump.

E același Donald Trump care a amenințat, la propriu, integritate teritorială a UE prin pretențiile asupra Groenlandei. Tot președintele SUA acuză constant UE că e pe cale de dispariție și că e vinovată de cenzură (ce ironie, tocmai el care cenzurează vocile incomode din media americană). Trump care ne-a anunțat oficial că va interveni în alegerile europene, sprijind partidele anti-UE, cum o face în Ungaria.

Prezența președintelui Nicușor Dan la Washington, în aceste condiții, arată ca o gudurare pe lângă stăpânul cel puternic. O tentativă de cumpărare a bunăvoinței.

HotNews a discutat cu mai mulți intelectuali și analiști despre ce cred despre vizita șefului statului. Unii susţin vizita, iar alţii critică vehement alegerea preşedintelui. Care sunt argumentele lor?

Alina Mungiu Pippidi, profesoară de politici publice: „Având în vedere că sunt și alte țări europene ca observatori, mai ales Italia, nu cred că România o să plătească în Europa pentru acest mic oportunism. Mai degrabă mă tem să nu fie inutil”.

Cristian Pîrvulescu, profesor: „În diplomație, rangul delegației transmite un mesaj la fel de clar ca declarațiile oficiale”.

Teodor Baconschi diplomat și scriitor: „Era în interesul nostru să fim prezenţi”.

Cristian Preda, profesor: „Mă tem că la Paris, la Londra sau la Bonn, acceptarea de către președintele român a invitației lui Trump e văzută ca o desolidarizare fără scop precis”.

Costi Rogozanu, profesor și publicist: „Avea o bună ocazie să tacă”.

Radu Vancu, scriitor: „România a fost prinsă aici cu mâna la spate: pe de o parte, economic nu putem funcționa fără UE; pe de alta, militar nu putem funcționa fără parteneriatul strategic cu SUA. Astfel încât, pentru a nu compromite relația cu Trump, președintele Dan i-a acceptat invitația. De fapt, e o simulare de participare la un simulacru de instituție”.

România este departe de aderarea la zona euro, dar subiectul este discutat. În ultimii 15 ani, mai multe comitete și comisii au avut ca scop crearea unui plan de aderare la zona euro. Toate planurile, însă, s-au lovit de realitatea crudă a economiei.

Este greu de spus motivul pentru care Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a ținut să facă referire în câteva idei la o temă sensibilă și anume aderarea României la zona euro. Este adevărat că în ultima perioadă s-au exprimat pe tema adoptării monedei euro atât președintele României, cât și prim-ministrul guvernului. Aflat la Berlin, Ilie Bolojan a vorbit despre intrarea în zona euro ca despre un proiect de țară spunând că s-ar putea ca la alegerile din anul 2028 să existe un acord între toate forțele politice.

La rândul său, președintele țării, Nicușor Dan, a precizat că putem vorbi despre aderarea la zona euro doar în funcție de atingerea condițiilor impuse de tratatele europene.

Totuși, subiectul a fost declanșat anul acesta de intrarea Bulgariei în zona euro. Cu siguranță, majoritatea covârșitoare a românilor au privit aderarea Bulgariei ca pe un succes economic. Ceea ce și este. Pentru mulți români, trecerea Bulgariei la moneda euro a fost ca un „duș rece”: au înțeles că politicienii nu au vrut sau nu au putut să ducă România spre zona euro.

În acest context, guvernatorul BNR aruncă tema ușor în derizoriu spunând că dincolo de intrarea Bulgariei, ar trebui să ne uităm la Ungaria, Polonia sau Cehia, care nu sunt în zona euro.

Cazurile evocate de Mugur Isărescu sunt totuși diferite față de România, în sensul că în cele trei state foste socialiste există, de multă vreme, un curent politic și în rândul cetățenilor împotriva trecerii la moneda euro și totodată eurosceptic.

În România, sondajele de opinie arată o susținere substanțială pro-europeană și cu siguranță și în favoarea monedei euro. De altfel, consumatorii români sunt obișnuiți cu euro, pentru că facturile la utilități se raportează la moneda europeană, creditele în euro au o pondere importantă, iar tranzacțiile imobiliare se raportează tot la euro. De aceea, din multe puncte de vedere cazurile România față în față cu Polonia, Cehia sau Ungaria sunt diferite.

Este adevărat că în materie de disciplină bugetară (esențială pentru drumul spre zona euro), Cehia și cu câțiva ani în urmă și Polonia au fost mult mai responsabile decât România.

Recent, ministrul polonez de finanțe declara că din moment ce Polonia reușește să aibă o creștere economică mai mare decât multe state din zona euro, nu vede de ce ar trebui să adere. Poate fi un argument, dar întrebarea este: ce ar împiedica Polonia să crească într-un ritm înalt și în interiorul zonei euro?

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a adus în discuție și cele câteva comitete, sub coordonarea băncii centrale, care și-au propus să realizeze un plan național pentru trecerea la euro. Ne aducem aminte de comitetele respective, dar întrebarea este: la ce au folosit? În ultimii ani, România a fost tot mai departe de adoptarea monedei euro.

Bineînțeles că nu se poate reproșa Băncii Naționale dezordinea din finanțele publice românești care, în esență, a îndepărtat țara de zona euro. A fost vorba despre politici guvernamentale greșite care au crescut peste măsură deficitul bugetar și datoria publică.

Dar, în momente importante, când România încă spera să se încadreze pe traseul euro, de la economiști ai Băncii Naționale au venit mesaje, exprimate în nume propriu, de descurajare a trecerii la euro. Bunăoară, economiștii „au bătut mult monedă” pe convergența reală, dincolo de cea nominală. De fapt, în față erau comitetele care pregăteau planul de aderare, iar în spate se căutau motive pentru ca România să întârzie intrarea pe acest drum.

Astăzi, România este departe de zona euro. Este nevoie de cinci ani pentru ca deficitul bugetar să se întoarcă în parametrii zonei euro. Și, probabil, alți cinci ani pentru o eventuală aderare. Totul este, însă, sub un mare semn de întrebare, pentru că datoria publică a depășit pragul agreat de tratatele europene. Dacă deficitul se poate reduce, scăderea datoriei este un proces mult mai complicat. De aceea, este greu de înțeles motivul pentru care Mugur Isărescu „răsucește cuțitul în rana” rămânerii României în afara zonei euro.

Pensiile magistratilor vor fi taiate iar varsta de pensionare va creste. Curtea Constitutionala a respins sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan. Presedinta Inaltei Curti, Lia Savonea, transmite insa ca institutia va sesiza instituțiile europene competente.

In Capitala, transportul in comun nu a functionat isr pompierii au fost chemati la zeci de sesizari, inclusiv arbori cazuti pe masini. Au fost curse aeriene anulate, autostrada A1 Bucuresti-Pitesti a fost inchisa. Si in Iasi, zapada si viscolul au creat probleme. La fel s-a intamplat si in Republica Moldova. Corespondentii nostri au pregatit reportaje. 

Discuţiile de marţi de la Geneva între ucraineni şi ruşi, mediate de SUA, în vederea găsirii unei soluţii după patru ani de razboi în Ucraina, au fost „foarte tensionate”, dar continua astazi. Negocierile sunt însă blocate din cauza Donbasului, marele bazin industrial din estul Ucrainei: Moscova cere ca forţele ucrainene să se retragă din zonele pe care le controlează încă în regiunea Doneţk, ceea ce Kievul refuză.

Studiul vine într-un moment de creștere a sprijinului pentru forțele populiste și naționaliste pe întreg continentul, în condițiile în care partidele de extremă dreaptă se situează confortabil în sondaje în Germania, Franța sau Regatul Unit.