Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Modificarea pensiilor magistraților, în a șasea ședință de la CCR / Judecătorii discută astăzi solicitarea ICCJ de a sesiza Curtea europeană de Justiție. Ce variante au pe masă (HotNews) - Ce înseamnă pentru români că datoria publică a depășit 60% din PIB: Ne împrumutăm cel mai rapid din UE doar pentru a supraviețui (Adevărul) - Pentru ei s-a inventat Anghel Saligny. Cine sunt cei șase baroni locali campioni la bani bugetari (Cotidianul) - Performanță istorică. Tentea și Iordache, cel mai bun rezultat al României de peste 3 decenii la Jocurile Olimpice de iarnă (Golazo)

Hotnews informează că judecătorii Curții Constituționale se reunesc astăzi, de la ora 11.00, într-o nouă ședință pe proiectul de lege al Guvernului Bolojan care crește vârsta de pensionare a magistraților și care reduce pensiile magistraților. Proiectul este blocat din decembrie pe masa CCR.

La ultimul termen de la Curtea Constituțională, din 11 februarie, decizia a fost amânată pentru ca judecătorii să analizeze o solicitare venită cu o zi înainte de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța condusă de judecătoarea Lia Savonea a cerut ca proiectul de reformă să fie trimis pentru analiză la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. O cerere similară a fost depusă și de judecătorul constituțional Gheorghe Stan.

Una dintre variantele pentru ședința de astăzi este ca judecătorii Curții Constituționale să decidă sesizarea CJUE pe problema pensiilor magistraților, așa cum a cerut ICCJ. Surse din CCR au declarat marți pentru HotNews că balanța înclină spre sesizarea CJUE, dar o decizie nu a fost luată. 

Fost președinte al CCR Augustin Zegrean afirma, într-un interviu la Digi24, că dacă CJUE este sesizată, procedura poate dura până la doi ani, perioadă în care legea nu poate intra în vigoare.

Înainte de a pleca spre Washington pentru a participa la Consiliul Păcii, clubul diplomatic lansat de Donald Trump, președintele României a anunțat că principalul motiv pentru care a decis să se alăture acestui controversat proiect e reprezentat de încercarea de-a reface “relațiile privilegiate” cu SUA.

În extinsul interviu oferit Radio România Actualități, Nicușor Dan admite din nou că anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a provocat o schimbare a atitudinii administrației Donald Trump față de țara noastră.

Odată cu trecerea timpului, se conturează tot mai mult imaginea că România a fost cea mai lovită membră NATO de atacurile hibride ale Rusiei. 

Colapsul politic provocat în noiembrie 2024 și documentat pe larg ca fiind rezultatul unei acțiuni intense, puternice și sofisticate lansate de Kremlin și executate de rețelele de influență de la București a reprezentat un mare succes al Moscovei și un eșec greu de interiorizat de instituțiile din sistemul de apărare a României.

Problema e atât de complicată, iar eșecul serviciilor de informații atât de extins, încât Nicușor Dan, deși a promis în repetate rânduri că va veni în fața opiniei publice cu un raport complet despre ce s-a întâmplat în noiembrie 2024 și cum a fost propulsat Călin Georgescu de către serviciile secrete ruse în finala prezidențială, n-a reușit s-o facă până acum, scrie jurnalistul Emilian Isăilă.

Continuarea, pe pagina SpotMedia.

Analiștii avertizează că ritmul accelerat de împrumut al României, cel mai rapid din UE, concentrat pe consum și salarii în detrimentul investițiilor, transformă datoria publică într-o povară majoră pentru generațiile viitoare. Aceștia anticipează o creștere a datoriei publice a României la 70% din PIB în următorii 3-4 ani, alimentată de deficitele bugetare semnificative finanțate prin împrumuturi. Experții chestionați de Adevărul subliniază că România se împrumută la costuri similare cu Franța, ceea ce indică o tendință către nesustenabilitate și se traduce pentru români printr-o inflație persistent ridicată.

Mult hulit de unii și iubit de alții, Programul Anghel Saligny a însemnat pentru liderii locali cu greutate o vacă de muls din 2022 până azi. Întâmplător sau nu, cei mai câștigați au fost baronii PSD. Dar sunt și vreo doi liberali care au prins topul. Cotidianul a obținut de la Ministerul Dezvoltării cele mai noi date despre Programul Anghel Saligny.

Județul Buzău conduce detașat topul beneficiarilor. Urmează, în ordine, județele Olt, Suceava, Vrancea, Bihor și Vâlcea.

Până în prezent, pentru Programul național de investiții Anghel Saligny, de la bugetul de stat au fost alocate 66,1 miliarde lei, din care 53,3 miliarde lei au fost contractate. 

Prin Programul național de investiții Anghel Saligny au fost aprobate la finanțare 5.755 de obiective de investiții.

Cu toți banii alocați, dezvoltarea se răspândește în ritm de melc. Românii din multe localități încă mai așteaptă utilitățile de bază:

• Gaz în doar o treime din localități
• Canalizare lipsă în jumătate din comune
• Un sfert dintre români nu au apă potabilă curentă
• Încă mai avem drumuri naționale de pământ.

Boberii Mihai Cristian Tentea (27 de ani) și George Iordache (22 de ani) au obținut locul 5 la bob-2 persoane, la Jocurile Olimpice de la Milano-Cortina.

Acesta este cel mai bun rezultat obținut de delegația României în ultimii 34 de ani!

Tentea și Iordache au fost depășiți doar de cele trei echipe ale Germaniei și de cea a Statelor Unite.

Golazo reamintește că singura medalie a României la JO de iarnă a fost obținută tot la bob, în 1968, la Grenoble.

V-ați întrebat vreodată ce semnifică prescurtarea MGA? Ce face efectiv un MGA și care este rolul său în asigurări? Ne poate ajuta un MGA să suportăm mai ușor consecințele riscurilor legate de viața, sănătatea, casa sau mașinile noastre? Aflăm răspunsurile în cadrul unei noi ediții a celei mai longevive emisiuni săptămânale de asigurări, ”Ora de Risc” by XPRIMM, difuzată de RFI România, cel mai citat post de radio la nivel național.

Invitat: Daniela BĂDĂLUȚĂ, Președinte și Fondator, RECREX International Insurance Services

Comisia Europeană se pregătește să schimbe o regulă de bază a unei economii libere. Este vorba despre impunerea obligației să existe produse de fabricație locală. Programul se numește generic „Fabricat în Europa” și a fost anunțat încă din toamna anului trecut de către Ursula von der Leyen cu ocazia prezentării raportului asupra stării Uniunii.

Programul încalcă regula pieței libere, dar are scuza că Europa este nevoită să își apere industriile strategice de avalanșa produselor care vin cu precădere din China.

Săptămâna viitoare, Comisia Europeană va prezenta propunerile privind programul „Fabricat în Europa” care vor include cerințe pentru companiile care primesc finanțare publică să producă în Europa.

Teoretic, este simplu. Doar că lucrurile se complică atunci când vine vorba de detaliile practice. De exemplu, producătorii care primesc contracte publice sau subvenții europene vor trebui să aibă un procent din componente fabricate în Europa.

Publicația britanică „Financial Times” a citat un proiect de regulament european care arată că pentru vehiculele electrice 70% din componente vor trebui să fie fabricate în Europa, pentru produsele din aluminiu cota va fi de 25%, iar pentru materialele plastice utilizate la producerea de ferestre sau uși procentajul impus va fi de 30%.

Desigur, regulamentul european se află în discuție, deci lucrurile se pot schimba. Există o înțelegere pe tema așa-numitei „preferințe europene”, dar părerile sunt împărțite atunci când vine vorba despre aplicarea efectivă.

Concret, o tabără europeană, mai strictă, dorește ca măsura să fie aplicată mărfurilor industriale produse din componente fabricate efectiv în Spațiul Economic European, adică în statele Uniunii Europene plus Norvegia, Islanda și Lichtenstein. Această viziune respinge ideea ca în Uniunea Europeană să fie doar asamblate componente importate.

Este o propunere realistă? Cei care critică ideea dau exemplul industriei auto și argumentează că o mașină fabricată în Europa este, de fapt, asamblată în Europa din multe componente, unele provenind din economia globală. În mod obiectiv, unele piese și subansamble nu pot fi fabricate în Europa din motive economice sau, pur și simplu, pentru că nu pot fi produse în cantități suficiente.

Ambele puncte de vedere sunt valabile și au argumente pro și contra. State precum Germania sau Italia arată riscul creșterii costurilor în cazul în care ar fi perturbate lanțurile de producție și aprovizionare. În același timp, multe state europene sunt îngrijorate de eventualele măsuri de retorsiune pe care le-ar putea lua țările furnizoare.

Opiniile sunt împărțite la nivelul statelor membre. De exemplu, premierul suedez îmbrățișează principiile liberalismului și pledează ca produsele europene să fie competitive prin calitate și inovare și nu prin protejarea pieței. Cancelarul german este mai flexibil și vorbește despre „fabricat cu Europa”, în loc de „fabricat în Europa”.

Grupul japonez Honda propune ca eticheta „fabricat în Europa” să includă și componente din țări care au aceleași valori cu Uniunea Europeană. Această extindere este susținută și de Marea Britanie și Turcia. S-ar constitui astfel un grup de așa-numiți „parteneri de încredere”.

Deocamdată, nu este clar pentru ce sectoare se vor aplica aceste reguli. Este posibil să fie incluse sectoarele considerate strategice și care sunt afectate de concurența neloială a produselor chinezești, precum echipamentele folosite în producția de energie regenerabilă sau industria auto. Iată cum, „fabricat în Europa” este o idee dificil de pus în practică.

Doi tineri se implică în fermele de familie, una de cultivare a cerealelor, a doua, în domeniul zootehnic. Tinerii își propun să eficientizeze fermele, să le dezvolte sau le schimbe și vor să inoveze în materie de producție și vânzări.

Am discutat la Rural cu tinerii fermieri Letiţia Câţan și Marko Adămache și cu Mihaela Gherghișan, corespondent RFI la Bruxelles.

Ce se întâmplă cu cel mai mare combinat siderurgic din România? Aflat într-o situație financiară critică, cu datorii de peste un miliard de euro, Liberty Galați (fostul Sidex) își caută un nou drum prin mecanismul concordatului preventiv.

În această ediție a emisiunii „Esențial”, Constantin Rudnițchi îl are ca invitat pe Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO și expert în insolvență.

Prezența Romaniei la Consiliul pentru Pace va clarifica relaţia bilaterală dintre România si SUA, după o perioadă de neîncredere din partea administrației Trump ca urmare a anulării alegerilor prezidențiale de la finalul lui 2024, a explicat presedintele Nicușor Dan într-o emisiune la Radio România Actualități. Seful statului a explicat de ce Romania nu va adera la noua organizatie ci va avea doar statut de observator. Pe de alta parte, o intalnire ilaterala cu omologul american nu va avea loc.

Cea mai mare platformă de vânzare online din România a decis să retragă de la vânzare modelul respectiv. Jurnalistul auto Vlad Micșunescu spune că aceste vehicule, care nu necesita permis de conducere nu au nici un fel de standard de siguranta in comparatie cu masinile obisnuite. 

La Universitatea Alexandru Ioan Cuza creșterea este, în medie, între 10 și 20%. Mai piperate vor fi din anul școlar viitor taxele la Drept, Informatică și Psihologie. La Universitatea de Medicină din Iași noile taxe aprobate reflectă o creștere consistentă, în special pentru programele de lungă durată. Tinerii care opteaza pentru Medicina Dentara vor plati 13.000 de lei pe an. Cu 3.000 de lei mai mult decât pina acum. 

Jurnal de știri

Emisiunea Moldova Zoom, pe care o realizăm de jumătate de an la RFI România, a câștigat aseară premiul „Excelența în jurnalism”, categoria radio, oferit de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR). Moldova Zoom este singura emisiune cotidiană din presa din România dedicată actualității din Republica Moldova.

„Un proiect nou pentru spațiul informațional din România și o abordare foarte echilibrată din punctul de vedere al selectării și prezentării subiectelor”, așa a explicat opțiunea juriului pentru Moldova Zoom Dan Constantin, președintele UZPR.

„RFI România va menține și pe viitor angajamentul pentru acest proiect de importanță publică în cadrul căruia construim poduri informaționale și un spațiu românesc unic”, declară redactorul-șef Ovidiu Nahoi.

- Republica Moldova ar putea trece din nou printr-un val de scumpiri a energiei. Asta după solicitarea operatorilor de energie. Bombardamentele din Ucraina se văd și în facturile cetățenilor moldoveni. De ce? Ne explică jurnalistul Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

- Europa pleacă de la München fără ruptura transatlantică temută, dar și fără un răspuns clar la întrebarea-cheie: cum și când se termină războiul din Ucraina? La patru ani de la începutul războiului, există premise reale pentru o pace durabilă sau doar pentru o pauză fragilă? Liliana Barbăroșie a discutat subiectul cu Dumitru Mînzărari, expert în securitate și lector la Baltic Defence College.

- La Chișinău are loc astăzi reuniunea Biroului Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei.

- Autoritățile din ministere și alte instituții moldovene vor efectua vizite în Statele Unite, după negocierile dintre președinta Maia Sandu și secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, de la Munchen.

- O nouă rundă de negocieri pentru pacea în Ucraina începe astăzi la Geneva între reprezentanții Rusiei, SUA și Ucrainei.

- La Chișinău are loc, în premieră, extinderea celui mai amplu proiect dedicat sculpturii românești contemporane, „Luna Sculptorilor Români”.

- Marți și miercuri în Republica Moldova sunt valabile un Cod Portocaliu și un Cod Galben de precipitații puternice și intensificări ale vântului.

La Chișinău are loc marți reuniunea Biroului Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei (CALRE). În cadrul reuniunii va fi efectuat un schimb de opinii privind reforma administrației publice locale, inițiată în Republica Moldova, anunță Guvernul de la Chișinău. Republica Moldova deține în această perioadă președinția prin rotație a Consiliului Europei.

***

Autoritățile din ministere și unele instituții din Republica Moldova vor efectua o serie vizite în Statele Unite ale Americii, după negocierile dintre președinta Maia Sandu și secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, de la Munchen. Inițiativa acestei întâlniri a venit din partea americană, a declarat ambasadorul Moldovei în SUA, Vladislav Kulminski, în cadrul unei emisiuni la TV8. „Întâlnirea este importantă și pentru că SUA continuă să joace un rol-cheie pentru Moldova în ceea ce privește asigurarea securității. Datorită acestei întâlniri, multe inițiative vor putea fi accelerate”.  Potrivit diplomatului, negocierile dintre Maia Sandu și Marco Rubio au fost pregătite din timp de serviciile diplomatice ale ambelor țări. Mai mult, inițiativa a venit din partea americană, ceea ce a reprezentat un semnal clar că Moldova continuă să se afle în atenția Washingtonului. 

Diplomatul a subliniat că vizitele vor fi la nivel de ministere și instituții din domeniul energetic și economic și că negocierile sunt de o importanță majoră și „vor ajuta la deschiderea unui nou capitol” în relațiile bilaterale.

***

O nouă rundă de negocieri pentru pacea în Ucraina începe astăzi la Geneva între reprezentanții Rusiei, SUA și Ucrainei. Negocierile vor fi unele dificile. Este puțin probabil ca războiul să se încheie prea curând, pentru că Putin va face totul pentru a-l prelungi, a declarat la RFI analistul politic Nicolae Țibrigan, cercetător la Academia Română.

***

La Chișinău are loc, în premieră, extinderea celui mai amplu proiect dedicat sculpturii românești contemporane, „Luna Sculptorilor Români”, ajuns la cea de-a VI-a ediție. Evenimentul marchează sărbătorirea a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși și integrează capitala Republicii Moldova în circuitul internațional al acestui demers cultural, consolidând dialogul artistic dintre România și Republica Moldova.

Expoziția este realizată în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din Republica Moldova, în cadrul proiectului inițiat de Ateneul Național din Iași, cu sprijinul Primăriei Municipiului Iași, și desfășurat sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, și include artiști plastici din ambele țări, notează TVR Moldova.

***

În această dimineață, circulația pe drumurile publice din Republica Moldova se desfășoară în condiții de iarnă. Astăzi și mâine este valabil un Cod Portocaliu și Cod Galben de precipitații puternice și intensificări ale vântului. Potrivit meteorologilor, în zonele aflate de codul portocaliu se așteaptă ninsori și lapoviță abundentă, cu cantități între 20 și 35 de litri pe metru pătrat. Vântul va sufla cu rafale de până la 15-20 metri pe secundă. Va viscoli, se vor forma troiene, iar vizibilitatea va fi redusă. Pe drumuri este posibil să se formeze ghețuș, iar izolat se pot produce depuneri de lapoviță și polei. Agenția națională a drumurilor îndemnă șoferii să manifeste prudență sporită.

În următoarele zile, temperaturile ar putea coborî până la -10 grade noaptea.

Grădinile de bloc pot deveni nuclee de compostare urbană. Tot mai multe asociații de proprietari testează compostarea resturilor vegetale în grădini de bloc, reducând cantitatea de gunoi trimis la groapă.

Proiecte-pilot precum Academia de Compost arată că până la 40% din deșeurile menajere pot fi deviate prin compostare locală.

O veste bună e că Primăria Municipiului București a semnat recent un parteneriat cu Academia de Compost pentru a extinde proiectele comunitare de compostare la nivelul cartierelor, cu scopul de a reduce deșeurile menajere.

Discută și tu cu vecinii și solicită sprijinul primăriei pentru un proiect-pilot; multe administrații caută exact astfel de inițiative locale.

Deputatul PNL Robert Sighiartău declară într-un interviu la RFI că partidul său ar trebui la un moment dat să iasă din coaliție, dacă PSD va continua să saboteze reformele.

Robert Sighiartău îl critică pe fostul premier PSD, Marcel Ciolacu: ”Ei au scos la bătaie, ironia sorții, nu știu ce s-a întâmplat și cu consultanții lor de la PSD, l-au scos pe cel mai impopular președinte PSD din ultimii ani, omul care nu a reușit să intre în turul II, din cauza dezastrului pe care l-a lăsat în bugetul țării, mă refer la Marcel Ciolacu, care în loc să stea liniștit și să învețe din greșelile pe care le-a făcut, jucându-se cu o țară întreagă (...), pentru a împărți în stânga și în dreapta bani cu miză electorală, în loc să-și pună cenușă în cap, iese cu tupeu și spune că domnul Bolojan este un prim-ministru foarte rău și că guvernarea dânsului a fost bună”.

Despre tensiunile din coaliție: ”PSD nu joacă corect, ei joacă doar politic, joacă doar la speculă. Asta s-a văzut și în săptămânile trecute, când PSD a început o ofensivă împotriva premierului Ilie Bolojan, tocmai pentru a-i vulnerabiliza poziția de prim-ministru”.

În opinia sa, ”la un moment dat, PNL trebuie să facă o evaluare, după câteva luni, pentru a vedea dacă reușim să ne punem în aplicare ideile de dreapta care au fost convenite în programul de guvernare și aici mă refer la reducerea costurilor statului, la reducerea risipei, la eliminarea privilegiilor (...). Nu văd de ce am mai rămâne la un moment dat într-o coaliție cu PSD, dacă nu vom reuși să implementăm reformele pe care cetățenii și electoratul de dreapta le așteaptă”.