Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

Universitatea Craiova a învins pe FCSB și își păstrează fotoliul de lider, în timp ce campioana stă la mâna rezultatelor pentru a intra în play-off. Dinamo este pe locul doi, la  trei puncte de Rapid, care pierde viteză după înfrângerea cu Farul. Tudor Furdui face analiza etapei a 27-a a Superligii

Organizația paramilitară rusă Wagner nu a dispărut după încercarea nereușită de lovitură de stat din 2023. După cum relatează presa britanică, gruparea este acum prezentă în Europa. Și caută agenți pentru a-i implica în acte de sabotaj.

În iunie 2023, gruparea paramilitară Wagner, prezentă pe frontul din Ucraina, a încercat o lovitură de stat împotriva armatei și conducerii ruse. Manevra a eșuat. Două luni mai târziu, liderul grupării, Evgheni Prigojin, alături de alți colaboratori apropiați, a murit într-un accident de avion ale cărui circumstanțe rămân neelucidate.

Dar cu sau fără Prigojin, Wagner continuă. Ba, mai mult, organizația este implicată în operațiuni de sabotaj în Europa, după cum au dezvăluit oficiali ai serviciilor secrete occidentale în Financial Times. Potrivit ziarului britanic, foști membri ai grupării paramilitare joacă un rol major în aceste atacuri orchestrate de Kremlin.

Iată și câteva exemple.

În 2023, de exemplu, proprietatea ministrului estonian de interne, Lauri Läänemets, a fost vizată cu un cocktail Molotov. Atacuri incendiare au vizat și depozite care conțineau ajutoare pentru Ucraina. În 2024, cinci bărbați au fost condamnați la Londra, găsiți vinovați de declanșarea unuia dintre aceste incendii.

Unul dintre autorii operațiunii de la Londra a fost condamnat la 23 de ani de închisoare.

Dylan Earl, un infractor mărunt din orașul englez Leicester, a fost recrutat online. Și nu este singurul. Potrivit Financial Times, rețelele de socializare, și în special aplicațiile de mesagerie criptată precum Telegram, sunt favorizate de Wagner pentru recrutarea agenților săi de sabotaj în Europa.

Se naște, așadar, o nouă generație de recruți după ce, în urma valurilor de expulzări diplomatice din 2022, serviciile de informații interne rusești s-au confruntat cu o reducere semnificativă a numărului de agenți secreți din Europa. Iar implicarea acestor recruți în misiuni de sabotaj nu lasă loc de îndoială, spun sursele din serviciile occidentale pentru Financial Times.

Citeste siPrigojin, prototipul uman al Rusiei actuale: o carte despre “iobagul” lui Putin

Activi din 2014, mercenarii Wagner au sarcina de a apăra interesele externe ale Rusiei. Până să se implice pe frontul din Ucraina, gruparea acționa mai ales pentru exploatarea diverselor resurse naturale din Africa.

Militanții săi sunt cunoscuți pentru violența lor extremă, pentru execuțiile sumare, utilizarea torturii și a violului ca armă de război.

De asemenea, gruparea era anterior specializată în recrutarea de tineri din regiuni izolate ale Rusiei pentru a lupta în Ucraina.

Acum, însă, obiectivul pare să se fi schimbat: recrutarea de europeni vulnerabili din punct de vedere economic pentru a comite acte de violență pe teritoriul NATO.

Citeste siMali: Ȋnchisori secrete și "sute de civili" torturaţi de mercenarii ruşi de la Wagner (investigație Forbidden Stories)

Scopul este de a semăna haosul pe continent, a declarat pentru Financial Times un oficial occidental al serviciilor de informații.

Această exploatare a rețelelor de socializare nu este deloc nouă pentru gruparea paramilitară.

În 2023, Prigojin a recunoscut că este fondatorul Agenției de Cercetare a Internetului – cunoscută și sub numele de „ferma de troli” a Kremlinului. Rolul acesteia: să semene haos în țările democratice prin dezinformare și propagandă.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

De ce îi este imposibil Curții Constituționale să accepte – decât cu riscul de a se umple de ridicol – cererea Liei Savonea de a sesiza Curtea de Justiție a UE (G4Media) - Noua ordine din AUR. Ce ascunde, de fapt, promovarea tandemului Dungaciu-Peiu: „Creează impresia de specializare” (Adevărul) - Cenaclul Flacăra: delir, dans, aplauze. Patrioți și suverani: „Ne vânează Liiceanu, Nicușor și Bolojan!” REPORTAJ (Libertatea) - Eutanasia ca afacere: zeci de mii de câini uciși pe milioane de euro, bani publici, sub ochii autorităților (Snoop)

Președintele Nicușor Dan a anunțat participarea României în calitate de „observator” la prima reuniune a Consiliul Păcii organizată la Washington, pe 19 februarie, la care vor mai participa țări precum Ungaria, Kosovo și Belarus. 

Există câteva probleme referitoare la decizia președintelui Dan, explică Marius Ghincea, specialist în relații internaționale și securitate. 

Prima este că statutul de observator nu există. A doua problemă este legată de motivația oficială pentru care se duce: „pentru a reafirma sprijinul nostru ferm pentru eforturile internaționale de pace și deschiderea de a participa la procesul de reconstrucție din Fâșia Gaza” – asta în contextul în care, din carta care va sta la baza organizației conduse de Donald Trump, lipsește orice mențiune despre Fâșia Gaza. 

Așadar, de ce merge Nicușor Dan la o întâlnire pe care unele dintre cele mai puternice state europene, precum Franța, au refuzat-o deja? Și ce înseamnă asta pentru România?

Nicușor Dan vrea ca România să revină în grațiile Statelor Unite ale Americii, așa că îi onorează invitația lui Donald Trump într-o organizație internațională care „ridică semne de întrebare legate de viitorul ordinii internaționale”, spune Marius Ghincea pentru PressOne.

Printre lucrurile pe care speră șeful statului să le obțină în urma întâlnirii din Washington se numără „o repornire a procesului Visa Waiver, promisiuni legate de menținerea forțelor americane din România și pentru ca administrația americană să uite sau să ignore toată povestea legată de anularea alegerilor din 2024”, adaugă expertul. 

Din păcate, țara noastră e prea slabă și polarizată pentru ca liderii ei să poată refuza o invitație, de orice gen, venită din partea președintelui american. 

SUA înseamnă mult mai mult decât mandatul controversat al lui Donald Trump, iar ușile diplomației nu trebuie închise niciodată.

Puteți citi pe pagina SpotMedia articolul de opinie semnat de jurnalistul Emilian Isăilă.

Lia Savonea a depus cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară privind compatibilitatea cu dreptul UE a legii de ajustare a pensiilor magistraților. Documentul are 35 de pagini.

G4Media a examinat cererea cu asistența unor experți în drept european.

Legea pensiilor se află în control de constituționalitate înainte de promulgare, nu este în vigoare, nu produce efecte. Ea mai poate suferi modificări chiar dacă este aprobată de CCR, prin eventualele cereri de reexaminare formulate de președinte. A cere Curții de Justiție a UE să se pronunțe asupra ei ar echivala cu transformarea instanței de la Luxembourg în consultant juridic – ceea ce CJUE nu a acceptat niciodată.

Toată jurisprudența pe care și-a construit cazul Lia Savonea – cu spețe din Spania, Portugația, Ungaria, Italia, Polonia și multe altele – se referă exclusiv la cazuri în care au fost reclamate la CJUE legi deja adoptate, nu legi viitoare.

Experții în dreptul UE au fost clari: „Niciodată în istoria sa Curtea de Justiție a UE nu a acceptat întrebări preliminare privind legi care nu erau adoptate. Le-a respins pe toate ca fiind cazuri ipotetice”.

Dan Dungaciu și Petrișor Peiu au devenit principalii purtători de mesaj ai AUR după marginalizarea fondatorilor partidului, însă profilul lor conturează, în opinia politologului Cristian Pîrvulescu, o agendă revizionistă periculoasă. Într-o analiză pentru „Adevărul”, Pîrvulescu explică dedesubturile ascensiunii celor doi și mizele strategiei puse la cale de George Simion.

Miza este aceea de a combate eticheta de partid lipsit de expertiză. Totuși, Pîrvulescu demontează mitul tehnocratului atașat noilor veniți.

„Reproșul adus AUR este că nu are specialiști. Prin urmare, încearcă să creeze această impresie. Numai că, în realitate, cei doi nu sunt specialiști. Dungaciu este cunoscut de multă vreme ca militant de extremă dreaptă, provenit din zona universitară. Peiu a fost promovat ca specialist în economie, posibil prim-ministru, tehnocratul partidului. În realitate, nu are competențe speciale în acest domeniu, dar a fost recuperat și este util din acest punct de vedere”, punctează profesorul.

Discursul lor, deși pare mai elitist, nu intră în conflict cu electoratul tradițional al AUR deoarece rolul lor nu este de a mobiliza masele, ci de a oferi o aparență de seriozitate.

Analiza profesorului Pîrvulescu evidențiază traseul sinuos al construcției politice AUR. Partidul a pornit de la nucleul dur al galeriilor de fotbal, a absorbit rețelele religioase neoprotestante din Coaliția pentru Familie, pentru ca ulterior să capitalizeze frustrările pandemice.

Cinci ore de Cenaclu Flacăra. Duminică seara, începând cu ora 6.00 până la 11 și ceva în noapte.

Pe ecranul Sălii Palatului defilează imagini uriașe cu Adrian Păunescu. Sub acest uriaș, copleșit de umbra lui, pe scenă stă fiul lui, Andrei. Fără har, fără talent, fără spontaneitate. Are chitară. Și mai ales invocă nume și momente sacre ale Cenaclului Flacăra, din anii 1970 și 1980, apoi, din anii 2000. Andrei repetă „Tatăl nostru” când vorbește de Adrian. Și-și prezintă tatăl ca pe un disident. 

Mircea Vintilă, Nicu Alifantis, Mircea Baniciu, Lipan Țăndărică, Gheorghe Gheorghiu au venit în trecere. Au zis o vorbă-două, au intonat imnuri și au plecat. Afișul Cenaclului avea înscrise numele lor mari și tari. Au cântat vreo jumătate de oră cu toții. Ore-n șir? Rudele lui Andrei.

Aici e prezent. Nu e trecut. Sunt și spirite care vor să trăiască ce-au trăit odată. Nostalgie după „cultura națională” care se făcea odată. Nostalgie după „spectacolele de calitate, în care ne simțeam oameni în Dictatură, astăzi suntem câini”. 

Reportajul integral în Libertatea.

Peste 64.000 de câini au fost eutanasiați în România în ultimii trei ani, iar jumătate dintre ei au ajuns în patru adăposturi ale unor veterinari care au transformat procedura într-o afacere. Cel puțin 9 milioane de euro din bani publici însumează contractele câștigate de firme și asociații implicate în prinderea și eutanasierea câinilor fără stăpân, inclusiv a celor sănătoși. Prin legea actuală se încurajează eutanasia câinilor la nivel național, susține societatea civilă.

Snoop documentează de câteva luni eutanasia și maltratarea câinilor din adăposturile din țară.

Ce se va întâmpla în Europa după Conferința de securitate de la München? Comentatorii de pe ambele maluri ale Atlanticului încearcă să găsească răspunsul. Un lucru e clar: schimbarea nu mai poate fi oprită.

Euronews vorbește despre „vântul schimbării” , amintind de hitul formației Scorpions din 1990.

După 1989, expresia simboliza ”promisiunea unei ordini mondiale unite și liberale”.

Astăzi, ”la sfârșitul celei de-a 62-a Conferințe de Securitate de la München, vântul s-a schimbat. Ne lovește direct - și nu mai vine doar din Est.

Vine chiar din interiorul Occidentului și zguduie fundațiile structurii noastre de securitate mai mult ca niciodată.

Cea mai mare schimbare geopolitică din trecut a fost prăbușirea blocului estic. Cea mai mare schimbare de astăzi este transformarea Occidentului în interiorul său.

Citeste siRubio la München: cuvintele frumoase nu ascund realitatea

Vântul s-a schimbat - și vine din direcții pe care le-am crezut mult timp sigure.

Europa are la dispoziție resurse enorme: putere economică, capital intelectual și experiență diplomatică. Cu toate acestea, acest potențial nu trebuie utilizat doar retoric, ci și în mod real”.

De partea sa, Le Monde invocă necesitatea unității europene.

”Observarea unei înstrăinări durabile între Statele Unite și Uniunea Europeană, care a reieșit din discursul lui Marco Rubio rostit sâmbătă în Germania, îi obligă pe europeni să nu mai apară ca divizați.

Când administrația americană prezintă o imagine apocaliptică a Uniunii Europene ca pe un cimitir al ambițiilor, identităților și libertăților, UE poate riposta cu acuzații de negare a schimbărilor climatice, respingere a științei, derivă plutocratică și tendințe autoritare. „Civilizația occidentală” pe care Moscova o denigrează, nu mai are aceeași definiție de ambele părți ale Atlanticului, iar europenii nu au absolut niciun motiv să o abandoneze pe a lor”.

Publicația poloneză Polityka, citată de Eurotopics, vede deja conturarea unui nou curs:

”Atitudinea prietenoasă a reprezentantului de la Washington a fost binevenită, dar fără mari iluzii. Cursul pentru consolidarea capacităților de apărare ale Europei a fost stabilit de mult timp și este acum larg acceptat, deși este implementat cu viteze diferite de către diferiți actori”

Dincolo de Ocean, The Wall Street Journal consideră că SUA și Europa ”nu mai sunt suflete pereche și intră într-o căsătorie de conveniență”.

Potrivit ziarului, ”provocarea majoră în materie de securitate, văzută dinspre capitalele europene, este reprezentată de războiul Rusiei de subjugare a Ucrainei și de posibilele planuri ale Moscovei asupra statelor baltice și a altor părți ale Uniunii Europene.

Președintele Trump, în schimb, a vorbit în repetate rânduri despre Rusia ca despre o sursă de afaceri importante și o posibilă protecție împotriva Chinei.

Presiunea exercitată de Trump asupra Ucrainei pentru a accepta un acord de pace în termenii Rusiei și a ceda teritorii necucerite din regiunea Donețk, a fost o sursă de tensiune transatlantică timp de luni de zile.

Întrucât Trump îl prezintă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski drept un obstacol în calea păcii, problema ar putea declanșa o altă criză în relațiile transatlantice în următoarele săptămâni, se tem mulți lideri europeni”.

Ziua de ieri a avut ciudățeniile ei. A fost ședința coaliției politice de la guvernare care a ajuns la înțelegerea ca o serie de domenii să fie exceptate de la reducerile de salarii. Este vorba despre medici, profesorii din sistemul preuniversitar, angajații din instituțiile de forță și chiar cei din instituțiile de cultură.

Este ciudat că după aproape o jumătate de an s-a ajuns la această revelație. Păi, ar fi putut să își închipuie cineva din coaliție că va putea să taie salariile medicilor și profesorilor? Dacă premierul Bolojan a avut o astfel de ambiție, înseamnă că are o mare doză de naivitate. Dacă PSD a tăcut pe acest subiect până acum în cadrul coaliției, atunci înseamnă că a făcut acest lucru doar pentru a trage de timp. Era absolut evident pentru oricine a trăit în România, în ultimii ani, că niciun guvern nu se va putea atinge de salariile din sănătate, din educație sau din instituțiile de forță.

De fapt, suntem pe o pistă falsă. Reducerile de cheltuieli vizau scăderea anvelopei salariale în administrație, adică în ministere și în instituțiile subordonate, nu salariile medicilor și profesorilor. Doar că după atâta timp și profitând de confuzie, ministerele care administrează domeniile exceptate vor scăpa și ele de la reducerile de cheltuieli.

De exemplu, ministrul sănătății și-a început mandatul cu un apetit crescut pentru schimbări. A pus în discuție subiectul delicat al dublului statut al medicilor, adică faptul că practică și la stat și la privat. Ministrul sănătății nu a cerut medicilor să aleagă între locurile de muncă de la stat sau de la privat, ci doar să lucreze opt ore în spitalele de stat, pentru cei care au contracte cu astfel de instituții de sănătate.

Apoi, ministrul sănătății a prezentat numărul imens de zile de concediu medical, dar fără să încerce să descopere zonele din sector sau eventual chiar medicii care sunt campioni la eliberarea de concedii medicale.

În timp, elanul reformator al ministrului sănătății s-a topit, astfel că, în aceste zile, ministrul nu a fost de acord să restructureze ministerul pe care îl conduce.

De asemenea, fostul ministru al educației a fost acuzat că s-a grăbit să reducă nivelul cheltuielilor bugetare în sistemul de educație. Sistemul de burse de stat a fost schimbat, plata cu ora s-a modificat, iar numărul de elevi într-o clasă a crescut. Deocamdată, în ciuda protestelor elevilor, studenților sau profesorilor, singurele măsuri de scădere ale cheltuielilor vor rămâne cele introduse de fostul ministru Daniel David.

Cu alte cuvinte, niciun politician nu se putea gândi că va tăia salariile medicilor sau profesorilor cu 10% din două motive: pe de o parte, pentru că societatea românească, în ansamblu, a acceptat ideea că profesorii și medicii trebuie să fie mai bine plătiți pentru a consolida cei doi piloni, pe de altă parte, pentru că o acțiune de protest ale sindicatelor din cele două domenii ar fi blocat România.

A fost nevoie să treacă mai bine de jumătate de an de la instalarea guvernului pentru ca politicienii să ajungă la concluzia că unele domenii sunt exceptate de la reducerea anvelopei salariale cu 10%.

În același timp, coaliția politică a îndulcit într-o bună măsură reducerile de cheltuieli, în sensul că economiile realizate anul trecut se vor contabiliza anul acesta la pachetul de 10%.

Marea întrebare este ce impact bugetar va mai avea versiunea de scădere a cheltuielilor în noile condiții? În acest moment, nu știm, dar poate că vom afla cu ocazia promovării ordonanței de urgență. Și mai există o întrebare complicată: unde se va opri PSD?, pentru că ieri seară, președintele PSD a anunțat că partidul nu va vota bugetul dacă nu vor fi incluse măsurile de solidaritate. Și așa mai departe...

A început depunerea candidaturilor pentru cea de-a cincea ediție a Premiilor europene pentru producția ecologică.

Candidații pot aplica online până la 26 aprilie 2026, inclusiv.

Premiile cuprind șapte distincții, acordate pentru șase categorii, și recunosc actorii din lanțul valoric al sectorului ecologic care au dezvoltat proiecte inovatoare, durabile și inspiratoare, generând valoare adăugată pentru producători și consumatori.

În prezent, suprafața cultivată ecologic în Uniunea Europeană se ridică la aproximativ 17 milioane de hectare, reprezentând 11% din totalul terenurilor agricole, cu aproape 1,5 puncte procentuale peste nivelul din 2022, dar încă mult sub ținta de 25% stabilită pentru 2030. Cele mai întinse suprafețe destinate agriculturii ecologice se află în Franța, Spania, Italia și Germania.

Statisticile arată că agricultura organică este atractivă în primul rând pentru tinerii fermieri.

Reamintim că, la ediția precedentă, România a avut doi finaliști: un producător de miere din județul Sibiu și o piață volantă din Suceava.

Comisia Europeană a adoptat oficial noi norme privind utilizarea gunoiului de grajd procesat (RENURE) în agricultură. Regulile vor contribui la reducerea dependenței fermierilor de importurile de fertilizanți, permițând utilizarea îngrășămintelor RENURE peste limita actuală stabilită de Directiva privind nitrații.

Noile măsuri urmăresc reducerea costurilor pentru fermieri și sporirea autonomiei strategice a sectorului agricol din blocul comunitar. Executivul european precizează că utilizarea RENURE se va face în condiții care asigură protecția apelor și a mediului.

Normele vor intra în vigoare la 20 de zile după publicarea acestora în Jurnalul Oficial și se vor aplica în statele membre care aleg să autorizeze RENURE și să transpună modificarea Directivei privind nitrații în legislația națională.

Cel de-al 7-lea raport privind biodiversitatea, publicat săptămâna trecută, evidențiază progresele realizate de Uniunea Europeană în îndeplinirea angajamentelor asumate, dar arată că sunt necesare acțiuni mai rapide în toate statele membre pentru a asigura ecosisteme sănătoase, apă curată și sisteme alimentare reziliente.

Politicile europene prevăd alocarea a până la 10% din bugetul blocului comunitar, în 2026 și 2027, pentru sprijinirea biodiversității, prin politica agricolă comună, politica comună în domeniul pescuitului, politica de coeziune și programul Orizont Europa. În paralel, Uniunea Europeană finanțează acțiuni globale de refacere a biodiversității. În actualul exercițiu financiar multianual, sprijinul pentru țările în curs de dezvoltare, în special cele mai vulnerabile, ajunge la 7 miliarde de euro, dublul sumei acordate în perioada 2014–2020.

Raportul pregătește discuțiile care vor avea loc în cadrul conferinței ONU pentru biodiversitate din octombrie 2026, în Armenia.

Suedia a primit aprobarea pentru o nouă indicație protejată, care vizează un hering sălbatic din apele teritoriale suedeze din nordul Mării Baltice. Recunoașterea calității europene se bazează pe metodele de pescuit, pe textura și aroma peștelui, caracterizată prin note de lac, albuș de ou, sparanghel verde și midii crude, influențate de conținutul de grăsime.

Acest hering suedez, care poate fi consumat prăjit, afumat, murat sau fiert, va fi inclus în registrul denumirilor de origine protejată (DOP), alăturându-se celor peste 3.900 de denumiri protejate din baza de date eAmbrosia.

Parlamentul European a aprobat clauzele de salvgardare pentru sectorul agricol în contextul liberalizării comerțului cu țările Mercosur. Regulamentul, convenit deja informal cu statele membre, stabilește condițiile în care tarifele preferențiale pot fi suspendate și obligă Comisia să prezinte semestrial o evaluare a impactului importurilor de produse agricole sensibile.

Potrivit normelor adoptate de eurodeputați, Comisia ar urma să deschidă o anchetă privind necesitatea unor măsuri de protecție atunci când importurile de produse agricole sensibile, precum carne de pasăre, carne de vită, ouă, citrice și zahăr, cresc în medie cu 5% pe o perioadă de trei ani și, simultan, prețurile de import din blocul Mercosur sunt cu 5% mai mici decât cele de pe piața Uniunii. O anchetă poate fi solicitată și de un stat membru, de o persoană fizică sau juridică ori de o asociație care reprezintă industria, în cazul riscului producerii unui prejudiciu grav.

Clauzele de salvgardare bilaterale trebuie să facă parte atât din Acordul de parteneriat UE-Mercosur, cât și din Acordul comercial interimar, pentru a fi aplicate. Ambele acorduri trebuie ratificate de Parlamentul European, iar, potrivit unui comunicat al legislativului de la Bruxelles, aprobarea nu poate avea loc înainte de avizul solicitat Curții Europene de Justiție. Comisia Europeană poate opta însă pentru aplicarea provizorie, dacă cel puțin o țară Mercosur finalizează ratificarea.

Între timp, acordul dintre SUA și Argentina, anunțat la începutul lunii februarie, creează breșe în tratatul Uniunii Europene cu blocul sud-american. Potrivit publicației online Euractiv, înțelegerea dintre Washington și Buenos Aires deschide piața argentiniană pentru produse fabricate în SUA ale căror denumiri se suprapun cu protecțiile europene acordate în cadrul acordului cu Mercosur. Printre acestea, se numără feta, gorgonzola și pecorino.

Acordul dintre Statele Unite și Argentina vine pe fondul unor noi presiuni ale administrației Trump împotriva indicațiilor geografice europene, descrise de guvernul american drept „bariere comerciale”, într-un raport oficial publicat anul trecut.

Coaliția a decis în ședință  să adopte reforma administrației și pachetul de relansare economica prin ordonanță de urgență după ce se încheie procesul de avizare. Reforma va duce la scăderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor cu 10%. În educație, sănătate, cultură și apărare nu se vor opera reduceri. Schimbari apar si in cazul taxelor si impozitelor locale.  

Organizația arată că mai puțin de jumătate dintre copii erau vaccinați împotriva rujeolei cu prima doză, în 2025. Printre cauzele fenomenului, ONG-ul indică dezinformarea din social media, desființarea vaccinării în școli și izolarea din mediul rural. 

Iar Iranul este pregătit să reducă stocul de uraniu puternic îmbogățit în schimbul ridicării sancțiunilor americane. La Geneva se vor relua discutiile pe programul nuclear al Teheranului. 

Corpul de Control al Ministerului Mediului a stabilit că drumul din Pădurea Băneasa a fost construit ilegal. Ce înseamnă asta, ce ar trebui să urmeze și cât a contat presiunea pusă de organizațiile de mediu? Invitat la emisiunea Planeta Verde este președintele Eco-Civica, Dan Trifu.

Ce a descoperit de fapt Corpul de Control al Ministerului Mediului în privința drumului din Pădurea Băneasa? Dan Trifu: ”Corpul de Control a descoperit că acel drum forestier în realitate numai jumătare din el a fost cândva drum forestier, iar jumătate din el era de fapt linie parcelară, adică această categorie, pădure. Normal că linia parcelară este invadată de vegetație și atunci Direcția Silvică, în speță, sub oblăduirea Romsilva, s-au apucat să defrișeze acea parte care era categoria pădure, să construiască un drum nou, fără acte, fără nimic, în prelungirea celui existent de 700 de metri. Deci un total de un kilometru și jumătate, din care 720 de metri nu erau amenajați ca drum forestier și nici nu era prevăzut în vechile amenajamente silvice”.

Romsilva susține că drumul din Pădurea Băneasa nu este ilegal și nu a fost construit recent, ci există de 50 de ani, potrivit Pro TV.

Pe de altă parte, Dan Trifu vorbește la RFI despre faptul că Eco-Civica a depus o cerere de intervenție în instanță, pentru anularea a două dispoziții de retrocedare a Parcului IOR. Ce înseamnă asta?

Între timp, pe suprafața retrocedată în Parcul IOR, proprietarul a tăiat cam tot ce se putea tăia. Ce mai poate fi salvat acolo?

Cum de nici o instituție nu a fost capabilă să oprească tăierile din Parcul IOR?