Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Problema nu este că suntem în recesiune tehnică, ci că vânzările de apartamente scad, iar acest lucru se duce din ce în ce mai mult în toată economia: banii stau blocaţi, activitatea economică scade, iar bugetul se va trezi cu o mare problemă (Ziiarul Financiar) - Bani pierduți. România a luat jumătate din banii gratis prin PNRR și un sfert din fondurile europene de coeziune (Cotidianul)

Participarea președintelui Nicușor Dan la Consiliului Pǎcii de la Washington marchează un punct de cotitură pentru administrația de la Cotroceni, însă succesul acestui demers depinde de transformarea unei decizii tardive într-o ofensivă diplomatică regională, spune analistul Gabriel Done. 

„Anunțul recent al președintelui Nicușor Dan, conform căruia România va participa la primul summit al Consiliului pentru Pace (BoP) în calitate de observator, reflectă o decizie cu potențial strategic, dar luată într-un context de sincronizare imperfectă cu partenerii săi europeni. În timp ce Bulgaria va participa ca membru, iar Cipru își asumă participarea în calitate de observator în numele Președinției rotative a UE, România rămâne în afara cercului central al deciziilor, ceea ce pune în evidență o inadecvare în alinierea cu principalele capitale partenere”, spune expertul.

Această decizie, chiar dacă tardivă, poate fi interpretată pozitiv, adaugă Done pentru Adevărul. România are acum oportunitatea de a folosi BoP pentru a-și legitima mandatul internațional asumat de președintele Dan și a-și reconstrui profilul în politica externă. „Contextul intern a forțat însă această acțiune: opoziția, în special formațiunea AUR, a preluat agenda politică externă, lăsând atât Palatul Cotroceni, cât și guvernul, într-o poziție defensivă, în off-side. Aceasta a creat un climat în care președintele Dan trebuie să acționeze pro-activ, pentru a-și reafirma relevanța și a calma vocile interne critice.”

Fără dar și poate, decizia Palatului Cotroceni de a participa, chiar și ca observator, are semne bune, deoarece „oferă României o fereastră pentru influență într-un format internațional complicat, dar și pentru a demonstra voință de colaborare transatlantică.”

Cu toate acestea, succesul acestei decizii depinde de capacitatea președintelui Dan de a dubla participarea cu o politică regională coerentă. „Trebuie să inițieze dialoguri strategice cu Bulgaria, Turcia și Cipru, imediat după alinierea cu Italia, pentru a evita percepția de izolare și lipsă de consistență”, explică expertul.

Problema nu este că am intrat în recesiune tehnică, ci că această tendinţă de reducere a cheltuielilor, a consumului, a continuat şi în luna ianuarie, continuă în februarie și nu ştiu dacă se va schimba situaţia în martie, chiar cu creşterea cheltuielilor cu florile, ciocolată, prăjituri, mese la restaurant şi, bineînţeles, mărţişoare şi cadouri.

Dacă s-au pierdut primele trei luni din an de consum, degeaba vom avea o creştere a investiţiilor, aşa cum spune peste tot premierul Bolojan că se schimbă paradigma, adică economia trece de la consum la investiţii.

Investiţiile, dacă se vor realiza, nu se realizează peste noapte, nu au efect imediat, se văd în statistică mult mai încolo.

Noi avem nevoie acum, nu peste un an, de câteva măsuri pe termen scurt care să revigoreze consumul, de la consumul de alimente, produse nealimentare, bunuri de folosinţă îndelungată, maşini, până la vânzările de apartamente.

Aproape toată lumea stă pe bani, aproape toată ecomomia stă pe bani şi se uită la ei cum stau în depozitele bancare sau prin sertare.

Dacă banii stau, nu avem niciun fel de creştere economică, iar de la recesiune, fie ea şi tehnică, nu mai este decât un pas până la o criză economică, scrie jurnalistul Cristian Hostiuc în Ziarul Financiar.

Până când va intra în vigoare pachetul de relansare economică, care este foarte greoi din perspectivă legislativă, economia se va duce în jos, iar în momentul în care investitorii vor vedea că avem scădere economică, nu vor mai face nicio investiţie, în ciuda pachetului de relansare economică. Toate companiile se uită în acest moment şi cu mai mare prudenţă la a face noi investiţii, la a face noi angajări, chiar şi la a veni în România.

Toată această gâlceavă publică din cadrul coaliţiei de guvernare, toată această retorică a PSD care este principalul partid de guvernare, la adresa premierului Bolojan îi determină pe investitori să fie şi mai prudenţi. Pentru ei nu contează sistemul de taxe, care oricum este în continuare foarte bun versus alte ţări, ci au multe semne de întrebare legate de viitorul politic şi economic al României.

Cotidianul a obținut cele mai noi date de la Ministerul Proiectelor și Fondurilor Europene privind absorbția banilor de la UE. Bilanțul nu le face tocmai cinste miniștrilor și premierilor din ultimii cinci ani. România a reușit să atragă doar 26% din fondurile de coeziune puse la dispoziție în 2021. În privința PNRR stă și mai prost. UE ne roagă cu bani gratis, dar România nu e capabilă să-i absoarbă. Autoritățile promit să atragă în 2026 ce nu au reușit în cinci ani. În decembrie 2026 vine bilanțul final. Va fi PNRR un succes sau un eșec răsunător?

Lumea a văzut o Americă mult mai puțin ofensivă la Conferința de Securitate de la München din acest an. Este aceasta și reflectarea unei schimbări de politică? Unul dintre liderii proeminenți ai Europei vede o schimbare de ton, nu de substanță.

Când vine vorba despre abordarea Rusiei sau a relației transatlantice, cuvintele unui anumit lider european devin repere importante. Vorbim despre președintele finlandez Alexander Stubb.

Țara sa are o experiență de lungă durată în a ține Rusia sub radar – prin descurajare militară și diplomație. Atlantist convins, Alexander Stubb a reușit să clădească o bună relație personală cu dificilul președinte american Donald Trump. Și asta eventual la o partidă de golf, dar fără a-l linguși sau a-și afirma întotdeauna acordul cu liderul de la Casa Albă.

În cazul Groenlandei, de exemplu, Stubb s-a situat clar de partea Danemarcei și a Europei.

Într-un interviu pentru Politico, în marja Conferinței pentru Securitate de la München, președintele finlandez a atras atenția că politica americană față de Europa nu s-a schimbat fundamental, cu tot discursul mai împăciuitor al secretarului de stat Marco Rubio, în comparație cu cel de anul trecut al vicepreședintelui JD Vance.

„Politica externă americană s-a schimbat”, a declarat Alexander Stubb, referindu-se la Strategia de Securitate Națională a SUA, care a rezervat unele dintre cele mai dure remarci aliaților din Europa și la mesajele recente ale unor oficiali de rang înalt. Un mesaj este ideologic, este foarte MAGA... iar al doilea este America pe primul loc.”

Potrivit lui Alexander Stubb, comentariile lui Rubio despre Statele Unite care mută povara apărării convenționale către Europa, concentrându-se în același timp pe emisfera vestică și Asia, nu sunt foarte diferite de cele ale lui Vance.

Totuși, președintele finlandez crede că discursul secretarului de stat american a mai ”redus temperatura în relația transatlantică”, Stubb a menționat că a vorbit cu Rubio aproximativ o jumătate de oră după discurs, adăugând: „Respectăm alegerile suverane ale țărilor”.

Potrivit analizei președintelui finlandez, comentariile lui Rubio au arătat o ordine clară a priorităților pentru Washington: „Nr. 1 este emisfera vestică, nr. 2 este Indo-Pacificul și apoi nr. 3 este Europa.”

Stubb a susținut că europenii ar trebui să înțeleagă schimbarea americană condusă de Trump.

Președintele finlandez - un atlantist de lungă durată - a subliniat, de asemenea, că integrarea militară a Finlandei cu Statele Unite este anterioară aderării la NATO, iar cooperarea bilaterală „este mai bună decât a fost vreodată”.

Relația transatlantică nu se încheie, a susținut el, ci evoluează către un echilibru diferit al rolurilor.

„Este în interesul Statelor Unite să aibă forțe de apărare foarte puternice în Finlanda, Suedia și Norvegia”, a spus Stubb. „Haideți să continuăm să lucrăm la acest parteneriat transatlantic”, a îndemnat președintele finlandez.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Aplauze după discursul secretarului de stat Marco Rubio la Conferința de securitate de la München. Dar a contribuit aceasta la o reparare a relației transatlantice, grav avariate de Donald Trump? Nu tocmai, sunt de părere comentatorii.

Rubio și liderii europeni sunt de acord asupra unui lucru: vechea ordine mondială „nu mai există”, transmite CNN: ”Forumul a avut loc la doar câteva săptămâni după o altă întâlnire tensionată a liderilor mondiali de la Davos, Elveția, în care Trump a ținut un discurs critic față de liderii europeni pentru politica lor de migrație și s-a plâns că SUA au fost exploatate de aliații europeni”.

The New York Times observă că, „spre deosebire de vicepreședintele american J.D. Vance, care anul trecut i-a acuzat pe europeni că cenzurează partidele de extremă dreapta în detrimentul libertății de exprimare, domnul Rubio a acționat diplomatic, subliniind secolele de istorie comună dintre țara sa și Europa, de la colonizarea Americii până la lupta împotriva comunismului în timpul Războiului Rece.”

Citeste siRaportul Conferinței de la München din acest an are o notă îndrăzneață, pentru că portretizează SUA în rolul de demolator al ordinii internaționale (Analist)

”După distrugere, repararea. Între cei doi candidați la funcția de succesor al lui Donald Trump, Vance și Rubio, votul european a fost exprimat”, consideră Le Figaro.

”Rămân însă întrebări. Prima îi privește pe americani: În ce măsură poate fi adoptată de Casa Albă și aprobată de un președinte american care susține că „Europa s-a terminat” retorica liniștitoare a lui Marco Rubio, care contrastează puternic cu unilateralismul brutal al lui Donald Trump?

A doua îi privește pe europeni. Este viziunea asupra lumii a lui Marco Rubio, care prezintă un continent subordonat de bunăvoie Statelor Unite, compatibilă cu cea a Europei de astăzi? 

Vor reuși europenii să țină pasul cu Statele Unite în materie de apărare? Dar mai presus de toate, vor dori aceeași politică de imigrație? Răspunsul va veni la München, în 2027. Și în capitalele europene care vor organiza în curând alegeri”.

Revista germană Der Spiegel nu se arată prea convinsă de prestația lui Marco Rubio, pe care îl descrie drept ”omul pus să care molozul”.

”Pare abordabil, dar asta nu schimbă nimic: Marco Rubio a reprezintat politica externă a lui Donald Trump la Conferința de Securitate de la München”.

„Este însă dificil de stabilit dacă aplauzele au reflectat o aprobare autentică sau doar o ușurare față de un discurs care a fost mai puțin agresiv decât se aștepta”, notează cotidianul spaniol El Mundo.

”Discursul lui Marco Rubio a avut un ton conciliant, dar a fost în esență trumpian”, este de părere Süddeutsche Zeitung. Cuvintele frumoase nu au reușit să ascundă realitatea. „Iar realitatea este aceasta: Europa și America lui Donald Trump trăiesc în două lumi extrem de diferite când vine vorba de politică.

(...) Acest lucru este valabil mai ales având în vedere că președintele american amenință în mod regulat că va ocupa un teritoriu danez autonom: Groenlanda”.

La sfârșitul săptămânii trecute, au avut loc două evenimente economice importante: confirmarea recesiunii tehnice și comunicarea calificativului de țară de către agenția de rating Fitch. Au legătură? Da. Recesiunea tehnică a apărut în ultima parte a anului trecut și a fost anunțată oficial, săptămâna trecută, pe baza evoluțiilor statistice.

A fost de-a dreptul revoltător modul în care tema recesiunii tehnice a fost folosită politic. Mai mulți lideri PSD, inclusiv președintele partidului și un ministru din actualul guvern, au aruncat vina recesiunii economiei exclusiv în cârca premierului Bolojan. Au fost acuzații și amenințări politice trecându-se cu vederea că guvernul este format și susținut de o coaliție politică.

Mai mult, datele statistice arată că și în anul 2024, atunci când premier era Marcel Ciolacu, România a traversat un episod de recesiune tehnică.

În aceste condiții, aproape că este imposibil să analizezi strict tehnic recesiunea tehnică, adică fără să fii bănuit că intri în jocul politic. Cu toate acestea, sunt câteva elemente care trebuie menționate.

Scăderea economică din cele două două trimestre consecutive (al treilea și al patrulea de anul trecut) era cât se poate de previzibilă. În urmă cu doi ani, guvernul Ciolacu a mărit cheltuielile bugetare pentru a crește salariile în sectorul public și pensiile, pentru a da bani administrațiilor locale și pentru investiții publice la nivel național sau local. Imensul efort financiar a fost susținut printr-un deficit bugetar pe măsură și prin creșterea gradului de îndatorare a statului.

A fost foarte simplu: guvernul Ciolacu a dat bani pe care i-a luat din împrumuturi la toată lumea din sectorul public. Să ne amintim cum guvernul Ciolacu folosea fondul de rezervă al guvernului pentru a evita să facă rectificări bugetare și pentru a aloca banii publici în mod netransparent.

După o asemenea exuberanță bugetară, cum ar fi putut să reacționeze economia, adică, firmele, populația, primarii localităților, în a doua jumătate a anului trecut, în momentul în care guvernul Bolojan a crescut câteva taxe și impozite? În mod logic, economia s-a contractat. Consumatorii au cumpărat mai puțin, firmele și-au micșorat ușor vânzările, iar aparatul de stat a fost obligat prin legislație să mai reducă din cheltuieli.

Nu toți consumatorii și-au redus achizițiile și nu toate companiile au avut vânzări mai mici, dar statistic s-a înregistrat o scădere economică pe parcursul a două trimestre consecutive suficientă pentru a constata recesiunea tehnică.

Însă, creșterea unor taxe și impozite a contribuit, anul trecut, la reducerea deficitului bugetar. O scădere pe care agenția de rating Fitch a considerat-o esențială pentru a păstra calificativul de țară și perspectiva neschimbate. Nu este o mare victorie, nici o înfrângere, dar de data aceasta nu au fost deloc emoții în ceea ce privește retrogradarea României la categoria junk.

Cu toate acestea, riscurile scăderii ratingului de țară există, iar agenția Fitch le numește. Este vorba despre pericolul eșecului implementării măsurilor suplimentare de consolidare fiscală, adică exact pachetul de reducere a cheltuielilor din administrația locală și centrală la care se opune PSD din răsputeri, despre creșterea în continuare a deficitele gemene plus a deficitului de cont curent și a datoriei publice. De asemenea, instituția financiară are rezerve serioase față de politica fiscală aplicată începând cu anul viitor, atunci când PSD va numi premierul.

Cu alte cuvinte, Ilie Bolojan este atacat la nivel politic din interior, dar, din exterior, agenția de rating vede, mai degrabă, riscuri referitoare la reducerea ratingului de țară o dată cu preluarea guvernării de către PSD. În felul acesta, putem înțelege mai bine cine are dreptate în controversa pe tema recesiunii tehnice.

Ionuț Jugureanu și Franco Aloisio se ocupă de mulți ani de Fundația Parada, care acum se numește Parada Samusocial. Vorbesc despre această fuziune cu Samusocial, dar și, mai ales, despre noutățile lor, cele care îi privesc pe cei mai defavorizați.

Jurnal de știri

„Face parte din costul anticipat”. Este prima reacție a premierului Ilie Bolojan, după ce România a intrat în recesiune tehnică.  Seful guvernului apreciaza ca in a doua jumatate a anului lucrurile se vor reaseza. 

Cea mai importantă intalnire anuală internaţională pe probleme de securitate, ar putea marca o resetare a relatiei dintre Statele Unite si Europa.

Este vorba despre suspiciune de fraudă privind vânzarea a 23 de clădiri ale executivului comunitar  către statul belgian în 2021. Sunt investigate ambele parti. Amanuntele acestei afaceri, mai tarziu, in 40 de minute.  

Invitat este Luca Niculescu, Coordonator Național pentru procesul de aderare a României la OCDE, secretar de stat în MAE.

Jurnal de știri

Astăzi discutăm despre Green Energy Expo & Romenvirotec - hub regional al tehnologiilor pentru energie verde, apă, deșeuri și orașe sustenabile (3-5 martie 2026, Romexpo, București), cu doamna Camelia Buda, organizator.

Detalii despre eveniment aici