Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

Recesiunea tehnică din România este o contracție de moment, declară la RFI fostul premier Ludovic Orban. Președintele partidului Forța Dreptei spune de asemenea că cei mai mulți primari de comune care l-au criticat pe premierul Ilie Bolojan sunt de la PSD.

Ludovic Orban, despre recesiunea tehnică din România: ”Sincer, era previzibil (...). Practic, s-a contractat PIB-ul în mare parte din cauză că nu a mai funcționat minciuna cu creșterea economică bazată pe stimularea consumului, prin măsuri guvernamentale care să crească venituri către categoriile care sunt finanțate de la buget (...). Cred că e o contracție de moment, nu cred că e un fenomen care să continue”.

Despre reforma administrației: ”E nevoie de o reformă administrativă care să ducă la concentrarea administrației, mai puține unități administrativ-teritoriale. Personal, susțin și reducerea numărului de județe (...). Eu pot să vă dau o cifră, pe baza evaluărilor mele, se poate ajunge la 17-18 județe, fără probleme”.

Despre primarii de comune care îl critică pe premierul Ilie Bolojan: ”Aproape toți primarii care au vorbit împotriva lui Bolojan au fost primari PSD, în frunte cu primărița de Cumpăna, care e din 2020 în funcție (...). Primărița din Cumpăna are 85 de angajați, la o primărie de comună. Cum să nu aibă de unde să facă reduceri de personal? (...) O primărie de comună medie poate să funcționeze liniștit cu 15-16 angajați care să-și facă treaba”.

Jurnal de știri

Lipsa locuințelor accesibile și creșterea costurilor au devenit o preocupare socială majoră pentru cetățenii europeni. Un plan al Comisiei și al Parlamentului European vizează construirea a 10 milioane de locuințe, pentru a răspunde acestei crize. Dar pentru aceasta, autoritățile locale trebuie să se mobilizeze foarte repede.

Din 2013, prețurile locuințelor în UE au crescut cu peste 60%, în timp ce chiriile medii au crescut cu aproximativ 20%, în zonele urbane chiar și mai mult, arată un raport al Comisiei Europene.

Doar 6-7% din fondul locativ din UE este reprezentat de locuințe sociale, în timp ce 20% dintre locuințe rămân neocupate.

În schimb, închirierile pe termen scurt – îndeosebi pentru scopuri turistice -  au crescut cu 93% între 2018 și 2024.

Uniunea Europeană își dorește acum construirea a aproximativ 10 milioane de locuințe suplimentare în Europa pentru a răspunde cererii crescânde. Și este gata să plătească pentru asta.

În sesiunea din această săptămână, Comisia pentru Locuințe din parlamentul European a adoptat recomandările sale finale privind criza locuințelor, solicitând executivului UE o legislație pentru construirea de noi locuințe.

Însă primăriile nu au motive să aștepte și trebuie să se mobilizeze imediat pentru studiile tehnice. Europarlamentarul Daniel Buda, din grupul PPE, membru al Comisiei pentru Locuințe, explică urgența momentului. 

Europarlamentarul Daniel Buda, membru al Comisiei pentru Locuințe a Parlamentului European, atrage atenția autorităților locale că trebuie să acționeze repede pentru a putea accesa banii europeni.

”Am dat votul în cadrul acestei comisii speciale și fac apel, prin intermediul dumneavoastră, la toți actorii economici, pe de o parte, dar și primării și autorități publice locale, să identifice terenuri, să identifice mecanisme prin care pot să dezvolte construcția de locuințe.

Va fi o pâine bună de mâncat pentru noi pe fonduri europene. Primăriile însă trebuie să-și identifice terenurile unde să vină, cu aceste parteneriate public-private, pentru aceste locuințe.

În același timp, avem bani europeni pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea rețelelor de infrastructură apă, canal, lumină și așa mai departe și, în același timp, vom avea bani inclusiv pentru edificarea acestor construcții.

Dar este important să înțelegem că nu vor putea fi ridicate aceste construcții dacă primăriile sau autoritățile publice locale nu-și fac treaba din perspectiva a ceea ce înseamnă cadastrarea terenurilor, planurile tehnice, planurilor de urbanism.

Trebuie să le pună la punct pentru a putea să absoarbă banii europeni. Dacă nu își vor fi făcut de pe acum proiectele tehnice,  evident că vom pierde și aceste oportunități, așa cum de altfel, din păcate, am mai pierdut și altădată oportunități din partea Comisiei Europene sau din partea structurilor europene.

Dar pentru România este o bună oportunitate de a-și dezvolta această rețea de infrastructură de locuințe, pentru că în momentul de față avem probleme cu ceea ce înseamnă accesibilitatea la locuințe”.

Peste 28,5%, din tinerii de astăzi de până în 30 de ani stau mai departe împreună cu părinții, de aici probleme cu natalitatea.

Toate acestea sunt de fapt înlănțuite și de aceea Comisia Europeană, pe bună dreptate, și Parlamentul European, vin cu această abordare pentru a pune la îndemână instrumentele necesare pentru acest fond locativ”. 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Care sunt așteptările de la conferința de securitate de la Munchen, unde participă și președinta Maia Sandu, dar și ce au însemnat primele 100 de zile de activitate a guvernului economistului Alexandru Munteanu, într-o discuție cu invitatul de astăzi, analistul politic de la Chișinău Nicolae Negru. Un interviu realizat de Valeria Vițu.

- Un conflict religios care testează reacția instituțiilor statului de drept. Conflictul din satul Dereneu, unde clerici ai bisericii ruse au agresat poliția și au intrat cu forța în biserica mitropoliei Basarabiei, subordonată Patriarhiei române continuă să rămână în atenția publică. Corespondenții noștri din nordul Republicii Moldova au fost în localitate. Un reportaj semnat de Cătălin Volconovici și Denis Chirtoca.

- Regiunea separatistă Transnistria nu trebuie să fie o piatră moară de gâtul Republicii Moldova, încearcă să spună Guvernul de la Chișinău. Așa că vrea să decupleze integrarea Transnistriei în teritoriul Republica Moldova de integrarea Republicii Moldova în UE. Care sunt planurile? Ne explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- În România, președintele Nicușor Dan trebuie să recupereze ce a pierdut până acum pe plan extern. Președintele român nu merge la conferința de la Munchen. Totuși, apetitul său pentru afaceri externe trebuie să crească în perioada următoare, spune la RFI analistul politic Radu Magdin, într-o discuție cu Andreea Pietroșel.

- Portul Constanța din România preia Portul Internațional Giurgiulești de pe Dunăre, singurul port al Republicii Moldova.

- Comisia Europeană a prezentat un plan de acțiune privind combaterea dronelor, planul conturează și perspectiva unei cooperări cu Republica Moldova.

- Parlamentul European pune la punct un mecanism prin care sprijină direct Parlamentul de la Chișinău în negocierile tehnice de aderare la UE.

Parlamentul European sprijină direct Parlamentul Republicii Moldova pe toate capitolele de negociere cu UE, a anunțat europarlamentarul Siegfried Mureșan, după ședința de ieri de la Strasbourg a Delegației pentru relațiile cu Republica Moldova. Pentru fiecare cluster de negociere vor exista unul sau mai mulți europarlamentari responsabili, cu experiență în domeniu, care vor lucra direct cu omologii lor din Parlamentul de la Chișinău. Scopul este sprijinul mai rapid și concret pentru transpunerea legislației europene și pregătirea aderării, spune Siegfried Mureșan.

***

Comisia Europeană a prezentat un plan de acțiune privind securitatea dronelor și combaterea utilizării ostile a acestora. Planul conturează și perspectiva unei cooperări cu Republica Moldova, după multiplele incidente cu drone rusești căzute pe teritoriul țării.

La Strasbourg, vicepreședintele executiv a Comisiei Europene, Henna Virkkunen, și comisarii pentru afaceri interne și transporturi au prezentat un plan axat pe patru piloni: pregătire, detectare, răspuns și consolidarea capacităților de apărare, transmite TVR Moldova.

Comisarul pentru afaceri interne, Magnus Brunner, a anunțat că, în acest an, Comisia mobilizează 400 de milioane de euro pentru a sprijini statele membre în achiziția de drone și sisteme anti-dronă.

La rândul său, Henna Virkkunen, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene a precizat că Ucraina se află în centrul inițiativei, însă și Chișinăul este un partener apropiat. Relația de securitate dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova este deja operațională. „Avem deja un centru de securitate împreună cu Moldova. Și am sprijinit Moldova în diferite tipuri de operațiuni hibride. Deci, aici ne uităm și la ce fel de domenii prioritare au partenerii noștri și cum am putea coopera și noi în acest sens”, a spus oficialul.

Comisia intenționează să inițieze discuții cu autoritățile de la Chișinău pentru identificarea unor soluții tehnologice și de coordonare adaptate nevoilor Republicii Moldova. Pachetul de securitate pentru drone ar urma să fie pregătit în următoarele luni, iar un centru european de excelență în acest domeniu va fi lansat în 2027.

***

Portul Constanța din România va prelua Portul Internațional Liber Giurgiulești de pe Dunăre, singurul port al Republicii Moldova, iar Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, actualul acționar unic, se retrage.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a anunțat joi, 12 februarie, că urmează să finalizeze vânzarea Danube Logistics, operatorul Portul Internațional Liber Giurgiulești, către Portul Constanța, deținut de statul român. „Tranzacția se va încheia în curând”, se arată într-un comunicat de presă emis de bancă, citat de Ziarul de Gardă.

Portul Constanța se angajează să realizeze investiții semnificative pe termen lung în dezvoltarea în continuare a portului de pe Dunăre. Obiectivul strategic este de a-i extinde capacitatea, de a-i îmbunătăți infrastructura și de a-i consolida poziția în regiunea Mării Negre și în bazinul Dunării. Se preconizează că aceste investiții vor spori competitivitatea portului, vor consolida reziliența logistică a Moldovei și vor întări legăturile comerciale în întreaga regiune”, se arată în comunicatul de presă.

Fiind principalul punct de acces maritim al Moldovei, Portul Giurgiulești gestionează peste 70 % din importurile și exporturile pe cale maritimă ale țării, „jucând un rol esențial în menținerea lanțurilor de aprovizionare și în sprijinirea stabilității economice”. „Rolul strategic al Portului Giurgiulești a crescut în regiune, acesta este bine poziționat pentru a servi reconstrucției viitoare a Ucrainei”, mai notează BERD.

Pe lângă suma de 62 milioane dolari, care ar reprezenta doar prețul de preluare a Danube Logistics, Administația Porturilor Maritime Constanța s-a angajat prin ofertă să efectueze ulterior investiții de minimum 28 milioane de dolari în Portul Giurgiulești.

***

Cinci persoane din Republica Moldova au fost trimise în judecată pentru organizarea migrației ilegale prin Moldova spre Uniunea Europeană a peste 100 de cetățeni ai Ucrainei apți de luptă, anunță Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate de la Chișinău.

Schema infracțională au fost pusă la punct încă la începutul agresiunii ruse în Ucraina în 2022. Ulterior schema, coordonată prin aplicația rusească Telegram, a luat amploare, iar achitările s-au făcut preponderent în criptomonede, cu o taxă între 4 și 10 mii de dolari. Inculpații sunt locuitori ai regiunii transnistrene, regiune separatistă necontrolată de autoritățile moldovene care era folosită pentru aducerea migranților ilegali. Ulterior, aceștia erau transportați la Chișinău sau în alte localități, de unde erau preluați de complici pentru tranzitarea frontierei spre România. Procurorii anunță că investigațiile penale continuă și în privința altor peste 50 de cauze penale din același dosar.

***

În Republica Moldova se circulă în condiții de ceață densă pe mai multe drumuri naționale, iar vizibilitatea este redusă semnificativ, anunță autoritățile. Șoferii sunt îndemnați să manifeste prudență sporită în trafic.

Dosarele Epstein vor marca o generație – iată una dintre concluziile comentatorilor, după ce tot mai multe dintre documente încep să fie citite și înțelese. Dar cum și-a clădit și cum și-a folosit infractorul sexual această vastă rețea de relații? Presa internațională explică.

The New York Times, citat de Courrier International, analizează o serie de tranzacții și tentative de investiții ale lui Jeffrey Epstein în toate sectoarele din Silicon Valley, în criptomonede, startup-uri biomedicale, dar și în vedete Big Tech în ascensiune, precum SpaceX și Facebook.

Fie că s-au materializat sau nu, toate aceste tranzacții au cel puțin un lucru în comun: au fost discutate după 2008, anul primei condamnări a finanțatorului pentru racolarea unei minore în scopuri de prostituție în Florida. La acea vreme, Epstein, simțind că lațul legal se închide, încerca să se mențină pe linia de plutire financiară și să-și consolideze vasta rețea de contacte prestigioase sau pur și simplu lucrative.

În revista franceză L’Express citim cum

”Jeffrey Epstein și oamenii Kremlinului au clădit un parteneriat fructuos”.

Este titlul interviului acordat de Françoise Thom, cercetătoare specializată în Rusia.

Ea spune că legăturile dintre agresorul sexual și Moscova erau de lungă durată. Iar revista se întreabă dacă nu cumva, până la punctul în care au transformat-o în cel mai mare kompromat din istorie.

”Acest lucru este suficient pentru a le da fiori guvernelor occidentale, care încep să se întrebe dacă agresorul sexual nu era și un agent... care lucra pentru Moscova.

Citeste siDosarele Epstein și filiera rusească

Și pe bună dreptate. Peste 10.000 de scrisori, note și mesaje text publicate de Departamentul de Justiție al SUA se referă la Rusia - și o mie la Vladimir Putin.

Aceste documente dezvăluie că Epstein avea legături de lungă durată cu înalți oficiali ruși.

În 2011, de exemplu, notoriul om de afaceri a călătorit în Rusia cu o viză emisă de Vympel, asociația veteranilor unei unități de elită FSB, potrivit ziarului Novaya Gazeta”.

Iar Financial Times descrie cum ”Epstein a reușit să transforme relațiile într-o sursă de bani, putere și alte conexiuni - un fel de schemă socială Ponzi pe care a menținut-o până la arestarea și moartea sa în închisoare în 2019.

Membrii de elită ai grupului său nu aveau toți aceleași nevoi. Pentru a le satisface, Epstein putea să-și asume rolul de confident, broker sau pețitor, ghid către o viață mai luxoasă sau chiar bancher.

Faimă, putere, sex și crimă - dosarele Epstein vor avea probabil repercusiuni care vor reverbera o generație.

Citeste siEpstein s-a înconjurat de numeroși oameni de știință. Ce urmărea?

În aceste vremuri de neîncredere absolută față de elite, politica modernă este deja modelată de puterea teoriilor conspirației.

Și se dovedește că adevărata conspirație nu a fost orchestrată de la Davos sau la Națiunile Unite, sau din subsolul unei pizzerii [așa cum credeau susținătorii „Pizzagate” din Statele Unite], ci de la adresa de e-mail hiperactivă a unui pedofil.

Când bogăția, lingușirea sau ajutorul pe care l-a oferit nu i-au adus ceea ce își dorea, Epstein a devenit amenințător și brutal - folosindu-și intimitatea atent cultivată cu oamenii pentru a se juca cu teama lor de a fi expuși, ceea ce a asigurat funcționarea mașinăriei

 (Sursa: Courrier International).

În 2026, proiectele de microhidrocentrale din România, mai ales cele din arii protejate, rămân puternic disputate.

Legea PL-x 14/2023 este criticată de ONG-uri de mediu precum Bankwatch pentru că ar permite construirea sau finalizarea unor amenajări hidroenergetice în parcuri naționale și situri Natura 2000, cu riscuri majore pentru biodiversitate și cursurile de apă.

Mai multe proiecte sunt contestate în instanță sau la nivel european, pe fondul acuzațiilor că evaluările de impact sunt insuficiente și că râuri cu valoare ecologică ridicată ar putea fi afectate ireversibil.

Autoritățile susțin însă că aceste investiții sunt parte din strategia de securitate energetică, iar evoluția lor va depinde de deciziile legislative viitoare.

Poți urmări și tu parcursul acestor proiecte, participând la consultări publice sau prin implicarea în inițiative pentru conservarea râurilor din comunitatea ta.

De ce se tem primarii de creșterea taxelor locale (DW) - Un moment istoric pentru antreprenoriatul românesc. Familia Pavăl, care a fondat Dedeman, la un pas de a prelua operaţiunile Carrefour în România pentru 823 mil. euro (Ziarul Financiar) - REPORTAJ. Un oraș de 40.000 de locuitori din UE, fostă capitală regală a României, stă de trei luni fără apă potabilă: „Neagră ca pământul” (HotNews) - Bucureștenii cer deja reducerea facturilor la căldură. Cum procedezi și de ce Termoenergetica nu le scade automat (SpotMedia)

Comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath, a lansat un avertisment la adresa autorităților române, spunând într-un interviu pentru G4Media că ”prioritatea dreptului UE nu este opțională” atunci când a fost întrebat despre judecătorii care ignoră deciziile Curții Europene de Justiție privind prescripția faptelor de corupție.

”Vom face tot ce este necesar pentru a ne asigura că prioritatea dreptului UE este pusă în aplicare”, a spus comisarul McGrath, care a arătat că nerespectarea deciziilor CJUE poate atrage măsuri punitive din partea Comisiei Europene. Într-un interviu acordat G4Media, McGrath a precizat că executivul european monitorizează atent „impunitatea” din dosarele de corupție și așteaptă o nouă decizie a Curții de la Luxemburg pentru a clarifica obligația magistraților români de a lăsa neaplicate deciziile CCR care contravin dreptului comunitar.

În ceea ce privește reforma sistemului judiciar, oficialul european a vorbit despre legile justiției din 2022, declarând că este necesară o „revizie” a acestor legi. Comisarul a adăugat că mutarea competențelor de investigare a infracțiunilor din justiție înapoi la DNA ”merită cu siguranță examinată”.

McGrath a adoptat însă o poziție prudentă față de cel mai controversat subiect al momentului – anularea alegerilor prezidențiale din 2024 de către CCR. Comisarul a refuzat să discute decizia Curții Constituționale, invocând respectarea „competențelor naționale” și refuzul Comisiei de a interveni în deciziile instanțelor interne, atâta timp cât acestea nu încalcă direct legislația europeană.

Economistul Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice, explică pentru DW că modernizarea administrativ-teritorială a României înseamnă reducerea cu aproximativ o mie a primăriilor.

În acest moment avem o populație care e supărată că trebuie să plătească taxele locale majorate. Soluția nu e ca Ilie Bolojan să cedeze și să vină să le spună primarilor: reducem taxele și revenim la situația de dinainte în care explodau de la lună la lună deficitul și datoria publică. Ne furăm căciula, asta nu înseamnă modernizarea României, după cum nici creșterea taxelor nu e o soluție.

Modernizarea României înseamnă reducerea cam cu o mie a unităților administrativ-teritoriale, a primăriilor, și reclasificarea din temelii pentru restul de două mii. Cele o mie fie pot fi desființate, fie pot fi comasate, fie pot fi integrate în zonele metropolitane. Sunt foarte multe strategii fără ca cetățeanul să simtă semnificativ vreo presiune din punct de vedere administrativ.

Tranzacţia va fi cel mai mare acord în care o firmă cu capital privat românesc cumpără afacerea locală a unei multinaţionale.

Ziarul Financiar amintește că în 2001, când Carrefour intra pe piaţa locală cu un hipermagazin de peste 10.000 mp în Bucureştişi ajunsese deja la vânzări de câteva zeci de miliarde de euro la nivel global, fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl aveau un mic magazin într-un spaţiu închiriat din Bacău. Dedeman a devenit între timp un brand cu 65 de magazine de bricolaj.

După depistarea bacteriei Clostridium perfringens în mai multe probe din rețea, autoritățile au declarat stare de alertă și au interzis folosirea apei inclusiv pentru igienă în Curtea de Argeș.

De trei luni, în Curtea de Argeș, apa de la robinet nu mai este bună de băut. 

Viceprimarul vorbește despre lipsa investițiilor în tratare și despre o posibilă retehnologizare de milioane de lei. Între timp, viața orașului se măsoară în bidoane cărate „o zi da, una nu”.

Inițial, apa a fost tulbure și declarată nepotabilă. Apoi restricțiile s-au înăsprit. În această săptămână, autoritățile au transmis că apa nu mai poate fi folosită nici pentru igienă personală: nu te poți spăla cu ea.

Bacteria depistată, Clostridium perfringens, provoacă o tulburare intestinală severă.

Citiți reportajul pe pagina HotNews.

Mulți bucureșteni au început deja să ceară bani înapoi de la Termoenergetica pentru perioadele în care au stat în frig sau au avut apă abia dezmorțită, la robinete.

Reducerea facturii nu este un gest de bunăvoință al companiei. Și nu se face arbitrar. E un mecanism prevăzut pentru situațiile în care energia termică nu a fost livrată la nivelul stabilit în contract.

Solicitările se fac, la nivel de asociație, de către reprezentantul legal. Nu din partea unui proprietar de apartament.

Președintele de asociație depune o cerere de diminuare la relaț[email protected].

Ulterior, o echipă a Termoenergetica SA va descărca și analiza datele din contor. Și va iniția procedura de reducere a facturii pentru perioadele în care energia a fost livrată sub parametri.

Explicațiile pe larg pe SpotMedia.

Concursurile de sărituri cu schiurile de la trambulina normală de la Jocurile olimpice nu aveau cum să nu se soldeze cu surprize. La individual, pe primul loc s-a situat un german care recunoaște că are frică de înălțime. În proba mixtă de sărituri, românii au terminat pe locul 12, ceea ce este încurajator ținând cont că Festivalul Olimpic al Tineretului European se va organiza la anul la Brașov.

La Jocurile olimpice de iarnă de la Milano-Cortina avem parte de performanțe uimitoare. De exemplu, Philipp Raimund, a devenit campion olimpic la sărituri cu schiurile deși nu era considerat favorit. Ce-i drept, germanul concurează la cel mai înalt nivel din 2019, dar nu a obținut niciodată vreo victorie în Cupa Mondială sau alte competiții importante.

Cele mai bune rezultate ale sale au fost 4 prezențe pe podium, prea puțin pentru ca cineva să-l fi inclus pe lista favoriților la Predazzo, acolo unde se desfășoară săriturile. În plus, în sesiunea de antrenamente, Raimund a avut rezultate modeste. La concurs însă, exact când a contat cel mai mult, a reușit să-și depășească limitele.

Sportivul originar din Oberstdorf, în vârstă de 25 de ani, a impresionat prin constanță și execuții sigure, cu sărituri de 102 și 106,5 metri, suficiente pentru a-l propulsa pe cea mai înaltă treaptă a podiumului olimpic.

Ceea ce depășește orice imaginație este faptul că Philippe stă rău la un capitol la care toți cei care s-au apucat de acest sport nu au vreo problemă. Germanul, are, nici mai mult nici mai puțin, rău de înălțime. Boala se numește acrofobie și o suferă cei care au o teamă intensă de situații care implică înălțimi, cum ar fi să se afle pe munte, la un etaj înalt într-o clădire sau când folosesc o scară.

Chiar Philippe a recunoscut că are această fobie, una care în trecut l-a împiedicat să ia startul în anumite competiții. Ultima dată când s-a retras din cauza fricii de înălțime a fost acum mai puțin de un an, la o etapă de Cupă Mondială, cea de la Planica în Slovenia. Atunci, neamțul a explicat că pe trambulinele mici, cum a fost și cea de la Predazzo, nu prea are probleme, dar când trebuie să sară de pe trambulinele foarte mari, care se folosesc mai ales la Cupa Mondială, în concursurile de zbor cu schiurile, uneori nu-și mai poate controla corpul.

El a povestit că de obicei e sigur pe el, dar sunt și situații când are probleme la zbor. Practic, corpul său reacționează fără să-l poată controla și de aceea nu riscă în condițiile în care nu știe dacă mai este el pilotul. Dacă poate reacționa sau se lasă în voia sorții. Vă dați seama cât de umilitor este pentru un săritor să ia telescaunul și la coborâre, nu numai la urcare. Cum s-or uita ceilalți competitori la el?

La Pedrazzo pe trambulina normală de 90 de metri, Philippe Raimund nu a avut nicio problemă cu frica de înălțime, ba chiar a obținut rezultatul carierei cu un total de 274,1 puncte. Acesta l-a depășit cu 3,4 puncte pe Kacper Tomasiak, un polonez de numai 19 ani, care nu ajunsese niciodată nici măcar în manșa a doua a unei etape din Cupa Mondială. Bronzul a fost împărțit de un japonez și un elvețian care nu sunt în top 10. Slovenul Domen Prevc, marele favorit, a terminat abia pe locul 6.

Deși e clar că alcătuirea podiumului în primul concurs masculin de la Jocuri e o surpriză, rezultatul are o explicație. În Cupa Mondială se concurează foarte rar pe trambuline atât de mici cum e cea normală de la Predazzo, astfel că marile staruri cum ar fi Prevc, Kobayashi, Lanisek, Tschofenig, Hoerl sau Kraft nu sunt obișnuite și nu reușesc să se adapteze la timp. Aceștia își pot lua revanșa în concursul pe trambulina mare, cea de 160 de metri, de la Jocurile Olimpice, care va avea loc luni, 16 februarie.

Cât despre români, aceștia au obținut un rezultat onorabil în proba de echipe mixte la sărituri cu schiurile, pe trambulina normală HS107, aceeași pe care a evoluat și germanul Raimund la individual. România a ocupat locul 12, un loc obținut după prima manșă, cu 393,1 puncte, ratând calificarea în manșa finală în care au intrat primii 8.

Este pentru prima dată la o ediție de Jocuri Olimpice, când România a aliniat la start o echipă completă în această probă mixtă, unde a reușit să califice câte doi sportivi, atât la feminin, cât și la masculin. Echipa a fost formată din doi sportivi cu experiență olimpică: Daniela Toth, aflată la a treia participare la Jocuri, și Daniel Cacina, cu două prezențe la Olimpiadele albe.

Alături de ei au concurat doi sportivi care au trăit pentru prima dată emoțiile unei întreceri olimpice: Mihnea Spulber și Delia Folea. Toți cei patru au contribuit cu câte o săritură și au arătat că pot face față atmosferei și rigorilor unei competiții olimpice.

Acest rezultat marchează o premieră și dă mari speranțe pentru viitor, având în vedere că suntem la prima participare de acest gen, iar la anul, la Festivalul olimpic al tineretului european care se va desfășura în România, săritorii români pot obține rezultate bune pe trambulina de la Râșnov.