Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Senatorul PSD Daniel Zamfir îl acuză pe premierul Ilie Bolojan de lipsă de empatie. Social-democratul consideră că nu e nici o nenorocire dacă partidele din coaliție revin asupra unor măsuri greșite legate de reforma statului.

Daniel Zamfir, despre protestele privind reforma statului: ”Știți ce, până la urmă, nu e nici un fel de nenorocire să admiți că ai greșit. La un moment dat, o consecvență într-o greșeală și în prostie nu e deloc benefică. Da, a protestat populația, s-a constatat că lucrurile nu merg într-o direcție bună, vii și corectezi”.

Despre Ilie Bolojan: ”Nu ne putem înțelege cu domnul Bolojan, asta cu fără excepții (...). Tu până la urmă guvernezi pentru oameni. Lumea inițial a înțeles că este o situație dificilă și trebuie să facă eforturi, dar atunci când nu există nici un fel de înțelegere minimală, de empatie, că toate măsurile astea le iei ca să le fie bine oamenilor, păi, nu pare să fie așa (...). Oamenii nu sunt cifre”.

Despre reforma administrației publice: ”Dacă măsurile se vor aplica așa cum le-a prezentat primul-ministru, o mare parte din comune vor intra în faliment”.

De câteva săptămâni, Republica Moldova urmărește conflictul religios din satul Dereneu. Aseară, mai mulți preoți și susținători ai Bisericii Ortodoxe Ruse din Republica Moldova au intrat cu forța în biserica din localitate, care aparține Mitropoliei Basarabiei din subordinea Patriarhiei Române.

Grupul a îndepărtat polițiștii care păzeau intrarea, iar apoi au ocupat lăcașul. În dimineața zilei Poliția a anunțat că a reținut șase persoane, inclusiv primarul localității, care era printre agresori. Poliția califică incidentul drept provocare cu scopul de a crea disensiuni în societate prin folosirea religiei. Acuzații dure au venit de la Moscova: „Expansiune religioasă a României în Republica Moldova”. Cu detalii vine jurnalistul Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Premierul moldovean Alexandru Munteanu reconfirmă angajamentul de a coopera în triunghiul Odesa – Republica Moldova, Ucraina și România – și reafirmă sprijinul Chișinăului pentru Ucraina, în cadrul vizitei sale oficiale la Kiev. Republica Moldova și Ucraina au semnat trei acorduri bilaterale.

- În Republica Moldova au fost lansate consultări publice privind modalitățile în care copiii pot fi protejați în mediul online. Invitata Moldova Zoom de astăzi este psihoterapeuta Angela Nicolaou. 

- Forțe politice ostile bunelor relații dintre România și Republica Moldova afirmă adesea eronat că România oferă gratuit Republicii Moldova curent, gaze, apă și alte resurse. Realitatea este însă alta: România ajută ți susține Republica Moldova, însă toate serviciile sunt achitate la prețul pieței. În satul Măcărești, de exemplu, apa din Iași a ajuns la robinetele oamenilor prin proiecte de milioane și este un serviciu plătit. Despre cum s-a schimbat viața unui sat de pe malul Prutului aflați în reportajul semnat de Alexandru Fedaș și Denis Chirtoca.

Republica Moldova și Ucraina au semnat trei acorduri bilaterale, cu prilejul vizitei premierului Alexandru Munteanu, la Kiev – privind cooperarea pentru protecția copiilor, înființarea punctului de trecere Cosăuți-Yampil și integrare profesională Autoritățile susțin că documentele reconfirmă angajamentul comun al celor două state de a consolida cooperarea în mai multe domenii de interes reciproc.

***

Ministerul Energiei de la Chișinău anunță că dimensiunea energetică a cooperării cu Ucraina a fost unul dintre subiectele principale din discuțiile cu președintele Zelenski. Din delegația moldoveană au făcut parte miniștrii de Interne, cel al infrastructurii și cel al Energiei.

Sistemul energetic ucrainean este puternic afectat de bombardamentele țintite ale Federației Ruse, în special în această perioadă din an, cânt temperaturile în Ucraina au coborât și până la -20 de grade. Căderile de rețele afectează și stabilitatea energetică a Republicii Moldova, care acum două săptămâni s-a confruntat cu cea mai mare cădere a sistemului electric de la începutul războiului – 70 la sută din țară a rămas fără curent.

Chișinăul a acordat Ucrainei ajutor umanitar pentru refacerea rețelelor electrice, dar și transformatoare și generatoare.

La Kiev, s-a discutat despre sincronizarea rețelelor, întărirea capacităților de reglaj și semnarea unui acord privind fluxurile transfrontaliere de electricitate și sprijinul de urgență, dar și posibilitatea de a construi noi linii electrice, una fiind linia de tensiune înaltă din nordul Republicii Moldova Bălți – Dnestrovsk.   

Partea ucraineană și-a exprimat disponibilitatea de a furniza cărbune pentru Centrala electrică de la Cuciurgan, din regiunea separatistă transnistreană, care se confruntă cu întreruperi periodice de livrări de gaze plătite în prezent de Rusia. În perspectiva ieșirii centralei din Transnistria de sub influență rusească, aceasta ar putea activa în baza cărbunelui ucrainean.

Pe segmentul gazelor naturale, Kievul și Chișinăul își propun că colaboreze pentru a importa

prin proiectul Coridorului Vertical care vine din Grecia prin Bulgaria și România, precum și pentru utilizarea capacităților de stocare a gazelor din Ucraina, ca element suplimentar de securitate energetică regională.

***

Un grup de preoți și enoriași din cadrul Mitropoliei Moldovei subordonate canonic Federației Ruse, organizați de primarul localității Dereneu din raionul Călărași din Republica Moldova, au rupt cordonul poliției și a pătruns forțat în biserica din sat. Din grup ar fi făcut parte aproximativ 150 de persoane. Poliția anunță că șase persoane, inclusiv primarul localității și avocatul preotului, reprezentant al Mitropoliei Moldovei, au fost reținuți. Poliția califică incidentul drept provocare cu scopul de a crea disensiuni în societate prin folosirea religiei. Clădirea bisericii din Dereneu este în folosința Mitropoliei Basarabiei subordonate Patriarhiei Române.

***

Administrația Națională a Drumurilor anunță că, în această dimineață, pe traseele naționale din Republica Moldova circulația se desfășoară în condiții de iarnă. După trei săptămâni de geruri și polei, meteorologii anunță o încălzire a vremii, cu temperaturi de până la plus 6 grade ziua, însă autoritățile avertizează șoferii că pe drumuri se va semnala ghețuș, în special pe timp de noapte și dimineața, din cauza temperaturilor care vor scădea sub 0 grade.

Ca să înțelegem și să protejăm apele, ajută să ne conectăm la ele prin vizite în teren... Delta Dunării, cu canale și lacuri ce susțin păsările și peștii, este ideală pentru excursii cu barca și birdwatching, mai ales între aprilie și iunie, când fauna este activă. 

Cheile Nerei–Beușnița oferă cascade și piscine naturale perfecte pentru drumeții, înot sau picnic și te așteaptă mai ales între mai și septembrie.

Mai puțin mediatizat, Defileul Jiului fascinează prin chei și stânci abrupte, oferind oportunități pentru rafting, plimbări cu barca sau relaxare pe mal, cu cel mai bun sezon între iunie și septembrie.

Aceste locuri arată cum apa poate fi sursă de recreere, inspirație și conectare cu natura...

Expoziția Ștefan Bertalan – „În ritmul lumii. O retrospectivă” este realizată de MARe în parteneriat cu Art Encounters și Galeria Esther Schipper (Berlin, Paris, Seoul) si este curatoriata de Bernard Blistene.

Inscrierile pentru Concursul International George Enescu au inceput saptamana trecuta. Maestrul Cristian Măcelaru este directorul artistic al Festivalului și Concursului Enescu.

Intrat pe ecrane la sfarsitul lunii ianuarie, filmul Paulei Oneț, este o călătorie în teritoriul fragil al memoriei corporale.

Iar Dragos Dogaru propune o expoziție minimalistă în care obiecte de design vorbesc despre vreme în sensul cel mai larg al cuvantului.

Jurnal de știri

După ce a reușit la Milano-Cortina cea mai bună performanță din toate participările sale la Jocurile Olimpice, locul 15, sănierul român Valentin Crețu este hotărât să participe și la următoarea Olimpiada albă din Franța. În 2030 Crețu va avea 40 de ani și ar fi la a șasea sa prezență la Jocurile de iarnă, în condițiile în care în România nu există competiții de sanie.

Veteranul Valentin Crețu, în vârstă de 36 de ani, aflat la a cincea sa prezență în competiția multisportivă cea mai mare a Planetei, a reușit să-și bată precedentele repere. A terminat pe locul 15 întrecerea de la individual în concursul de sanie, un loc care este echivalent cu o medalie ținând cont că infrastructura în România pentru acest sport este inexistentă. În plus nici un român după Revoluție nu a terminat în primii 20, așa că rezultatul lui Valentin este considerat o adevărată performanță.

După prima zi, în care s-au disputat primele două manșe, el s-a situat pe poziția a 13-a și spera chiar să intre în top 10 la finalul celei de a doua zile chiar dacă recunoștea că este un tip încăpățânat.

Valentin Crețu a ținut cont de toate sfaturile antrenorilor, dar până la urmă a făcut tot ca el pentru că se consideră un autodidact. După o manșă a treia foarte bună în care s-a aflat parcă într-un tunel propriu, fără erori, ținând bine toate virajele și prinzând o viteză maximă de 127,5 km/oră, a urcat din nou pe locul 12.

La jumătate de oră a venit și ultima parte a competiției olimpice, iar emoțiile și tensiunea au crescut la maximum, mai ales că nemții și austriecii, ași la sanie, scoteau timpi foarte buni, cu câteva secunde mai puțin ca restul competitorilor.

Ca într-un deja vu, tricolorul nu a mai găsit aceeași acuratețe a evoluției. Câteva ezitări și o ieșire din trasă între virajul 3 și 4, i-au influențat parcursul cedând până la urmă trei poziții. La 3,795 s de câștigătorul concursului germanul Max Langenhan, Crețu s-a situt la final pe locul 15 și a explicat că temperatura a scăzut brusc, iar reglajele anterioare nu au mai corespuns.

Nu a fost niciodată mai sus de locul 29

La anterioarele ediții unde a fost prezent, Valentin s-a clasat pe locul 31 la Vancouver 2010, apoi pe 29 la Soci 2014, Pyeongchang 2018 și Beijing 2022. Acest loc 15 la Milano Cortina l-a ambiționat și mai mult și vrea să participe și la următoarele Jocuri din 2030, în Franța. Atunci va avea venerabila vârstă de 40 de ani. Acest lucru nu-l sperie deloc, numai că sania îl ține departe de casă luni întregi, iar costul emoțional și financiar este uriaș. Familia își face griji pentru că îl vede cât de mult investește în acest sport și cât de puțin primește înapoi.

Pentru Valentin, sania este însă viața sa.

A început acest sport la vârsta de 10 ani în orașul natal Sinaia, și-a reglat sania singur în atelierul de acasă, l-a avut ca idol pe legendarul Armin Zöggeler, care a luat de fiecare dată o medalie la cele 6 Jocuri Olimpice de iarnă la care a participat. Crețu nu a urcat niciodată pe podium, dar a avut evoluții apreciate pe cele mai rapide piste din lume, deși România nu găzduiește evenimente internaționale de sanie și nici nu oferă facilități de antrenament.

Povestea lui Valentin Crețu nu este una despre triumf instantaneu sau titluri strălucitoare, ci despre hotărâre tăcută, devotament profund și puterea de a nu renunța niciodată.

Parlamentul European a votat marți măsuri suplimentare de protecție pentru sectorul agricol european în urma liberalizării comerțului cu țările Mercosur. Noul regulament a fost adoptat cu 483 voturi pentru, 102 împotrivă și 67 abțineri. Votul de la Strasbourg pregătește terenul pentru intrarea în vigoare a acordului, cu titlu provizoriu, până la o decizie a Curții Europene de Justiție.

Trimis la Curtea Europeană de Justiție, cu o contribuție importantă a europarlamentarilor români din PSD și AUR, Acordul Mercosur merge mai departe. Înțelegerea va putea intra provizoriu în vigoare, prin decizia Comisiei Europene, imediat ce un prim stat sud-american o va ratifica.

De ce? Pentru că statele membre (inclusiv România) au dat această putere Comisiei Europene. Se întâmpla în 2024 – un detaliu pe care detractorii acordului au omis să-l comunice.

Astfel că singurul efect al trimiterii Acordului la Curtea de Justiție a Uniunii Europene a rămas acela că documentul putea intra în vigoare, dar fără măsurile de protecție pentru fermieri. Cu  alte cuvinte, în loc să-i ajute pe fermieri, votul din Parlamentul European le-a tras preșul de sub picioare.

În ședința sa de marți, Parlamentul European a revenit și a votat măsurile de protecție pentru fermieri sau clauze de salvgardare.

Mecanismele de protecție vor putea să intre în vigoare dacă prețurile produselor agro-alimentare vor scădea cu mai mult de 5% - inițial, Comisia propusese 10%. Suma alocată eventualelor măsuri de protecție este de 45 de miliarde de euro.

Și, pentru că tot suntem la capitolul cifre, să amintim că importurile din Mercosur scutite de taxe sunt limitate la 1,5% din producția europeană la capitolul carne de vită și 1,3% la carnea de pui – și asta, într-o perioadă de tranziție de șase ani.

Raportând aceste cantități la cei 450 de milioane de consumatori cin Uniunea Europeană, asta ar însemna circa 200 de grame de carne de vită pe an – deci o friptură bună fără taxe.

Citeste siAcordul UE-Mercosur: contradicție în poziția României

La carnea de pui vorbim de vreo 400 de grame pe an și cam tot atât la zahăr. Cât de mult ar putea influența aceste cantități echilibrul de prețuri de pe piața europeană rămâne de discutat.

Mai ales dacă punem în balanță avantajele la export ale industriilor dar și pentru producătorii de alimente, pentru că produsele cu origine controlată vor fi recunoscute ca atare pe piața Mercosur și vor fi astfel protejate de concurența neloială.

Iar aici trebuie să vedem un lucru simplu: dacă Uniunea Europeană nu-și sporește competitivitatea și dacă industriile nu exportă mai mult, nici agricultorii nu vor mai avea de unde să primească subvenții.

Să mai spunem că eurodeputații români au votat cu toții pentru aceste clauze de salvgadare. Inclusiv cei din PSD și AUR, care la votul din 21 ianuarie au votat pentru trimiterea Acordului la Curtea de justiție a UE. Cu riscul – iată, depășit – de a-i lăsa pe fermieri fără protecție.

Iar votul de marți deschide calea intrării în vigoare a Acordului, pe care mulți îl văd drept un răspuns viguros al Uniunii europene în fața politicilor izolaționiste ale lui Donald Trump.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Cererea Înaltei Curți de sesizare a Curții de Justiție a UE pe pensii e inadmisibilă, potrivit unor decizii ale Curții Constituționale (G4Media) - Bocete pe lux și opulență. Primarii veniți în Capitală să-l atace pe Bolojan, cazați la hotel de cinci stele (Cotidianul) - Localitate cu 7.000 de locuitori dă 2.000.000 € pe salariile din primărie. Harta „dezmățului” bugetar la sate (Newsweek) - România are 30 de miliarde de euro alocate din fondurile europene. Culisele bătăliei de la Bruxelles pentru salvarea banilor din PNRR (Adevărul)

Curtea Constituțională ar trebui să dea azi, 11 februarie, un verdict în privința celui de-al doilea proiect al pensiilor speciale, după patru amânări. Ședința este însă sub semnul întrebării pentru că judecătorul Gheorghe Stan, propus de PSD la Curtea Constituțională în 2019, a intrat acum două zile în concediu paternal pentru creșterea copilului, iar Curtea Supremă, condusă de controversata Lia Savonea, a cerut sesizarea CJUE, decizie menită să tergiverseze și mai mult lucrurile.

Dacă judecătorul Gheorghe Stan, care și-a luat concediu de creștere a copilului acum 2 zile, nu va veni la ședința în care Curtea Constituțională va dezbate din nou proiectul asumat de Guvernul Bolojan în decembrie 2025, cel mai probabil președinta Curții, Simina Tănăsescu, va anunța un nou termen, adică verdictul va fi amânat a cincea oară, scrie Libertatea.

În plus, Înalta Curte, condusă de controversata Lia Savonea, a cerut CCR să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, susținând că legea Guvernului Bolojan tratează discriminatoriu magistraţii și „reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor”. Această decizie va tergiversa și mai mult lucrurile.

Cererea înaintată Curții Constituționale de către șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, de sesizare  Curții de Justiție a UE pe legea pensiilor speciale ale magistraților, ar trebui să fie respinsă ca inadmisibilă, conform unei jurisprudențe constante a CCR.

Dacă totuși Curtea Constituțională își schimbă jurisprudența și va sesiza CJUE, există riscul ca însăși instanța europeană să respingă cererea ca indamisibilă, potrivit propriei jurisprudențe, au declarat pentru G4Media surse judiciare familiarizate cu dreptul Uniunii Europene.

Singurul câștig, în acest caz, este faptul că se mai întârzie cu cel puțin câteva luni, dacă nu ani, intrarea în vigoare a legii care ajustează pensiile speciale ale magistraților.

În plină dezbatere pe reforma administrației locale, în care aleșii sunt nevoiți să strângă cureaua, edilii de comune care au venit marți la Parlament, la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România (ACoR) au stat cazați la unul dintre cele mai luxoase hoteluri din Capitală, a confirmat pentru Cotidianul Emil Drăghici.

Aproximativ 318 primari au fost cazați la Hotelul Marriott din Sectorul 5 al Capitalei , unde tariful minim pentru o cameră dublă este de 1.075 de lei pe noapte, potrivit platformei Booking. Banii au provenit din contribuțiile pe care le plătește fiecare comună către asociație, susține Emil Drăghici, edilul independent al comunei Vulcana-Băi.

România are 2.861 de primării de comună și 400 de primării de oraș. Marea majoritate a acestora nu reușesc să își plătească salariile fără un ajutor de la guvern. 

Murgeni este un oraș de numai 6.800 de locuitori. Este o localitate cu populație de comună înregimentată la categoria „oraș” 

Potrivit bugetului, primăria Murgeni a estimat venituri de 55.000.000 de lei pentru anul 2025. Dar se bazează pe subvenții de la bugetul de stat de 36.000.000 de lei. Subvențiile sunt 65% din buget.

În primărie sunt 55 de angajați. Mai sunt 15 locuri vacante.

Primăria cheltuie cu salariile 9.400.000 de lei brut pe an.

Newsweek are mai multe astfel de exemple.

Europarlamentarul Victor Negrescu dezvăluie detaliile din spatele discuțiilor de la Bruxelles pentru salvarea banilor din PNRR și avertizează că România riscă să rateze oportunități financiare majore în absența unei strategii coerente. Într-un interviu acordat pentru „Adevărul”, vicepreședintele Parlamentului European explică de ce prelungirea termenelor până în 2027 este o necesitate economică pentru întreaga Uniune, cum pot fi taxate pariurile online pentru a finanța sănătatea și care este poziția PSD referitoare la acordul UE - Mercosur.