Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova a reluat recent cercetarea probelor într-un dosar penal de rezonanță majoră cu conotații politice, tergiversat de mai bine de 7 ani, în care este învinuit fostul președinte al țării, Igor Dodon. Cazul este cunoscut sub denumirea de „dosarul Kuliok”, sau „dosarul punga neagră”. Liliana Barbăroșie aduce detalii.

- Proiectele finanțate din fonduri europene schimbă viața comunităților din Republica Moldova și dau oamenilor speranța că viitorul poate fi construit acasă. O corespondență din nordul Republicii Moldova de la Denis Chircoca.

- Republica Moldova a urcat pe locul cinci în lume în ceea ce privește securitatea cibernetică. Discutăm subiectul cu invitata Moldova Zoom de astăzi, Natalia Spînu, expertă în securitate cibernetică la Academia E-guvernare din Tallinn. Un interviu realizat de Valeria Vițu.

- Ziua Internațională a Siguranței pe Internet, cu mesaje care îndeamnă la protejarea copiilor, din partea oficialilor și a organizațiilor internaționale.

- Premierul de la Chișinău, Alexandru Munteanu, întreprinde o vizită oficială la Kiev.

- Republica Moldova este „sfătuită” de ambasadorului agreat al Federației Ruse la Chișinău să nu calce pe urmele Ucrainei. Oleg Ozerov a oferit un interviu publicației rusești Sputnik, iar declarațiile îi sunt presărate de contradicții, dar și amenințări voalate la adresa Chișinăului. Despre ce este vorba? Ne spune jurnalistul Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Ger și condiții meteo favorabile formării poleiului și ghețușului în continuare în Republica Moldova.

Astăzi, 10 februarie, este marcată Ziua Internațională a Siguranței pe Internet. Președinta Maia Sandu a transmis cu această ocazie un mesaj privind importanța protejării copiilor în mediul digital și a anunțat inițierea unui dialog național în acest sens.

Urmează să aibă loc consultări cu părinți, profesori, medici, psihologi și reprezentanți ai tinerilor pentru a găsi cele mai bune soluții pentru a reduce riscurile din spațiul digital. „Așa cum îi protejăm în viața de zi cu zi, trebuie să avem grijă de copii și în sfera virtuală. Internetul nu trebuie să fie un pericol pentru ei, ci un spațiu în care să se poată dezvolta”, a subliniat Maia Sandu.

Cu ocazia Zilei Internaționale a Siguranței pe Internet, Centrul La Strada și mai multe ministere au lansat campania „Să folosim IA în siguranță”, o campanie de sensibilizare pentru părinți în care îi îndemnă să prioritizeze comunicarea cu familia și copii.  

***

Premierul Alexandru Munteanu, însoțit de miniștrii de Interne, al Energiei și al cel al Infrastructurii, întreprinde astăzi o vizită oficială în Ucraina, prima de la preluarea mandatului. Aceștia vor avea întrevederi cu președintele Zelenschi, cu șeful Guvernului și primvice-președintele Radei Supreme de la Kiev. Șeful Executivului moldovean a făcut anunțul în această dimineață din trenul cu care delegația moldoveană mergea la Kiev.

„Vom discuta cu partenerii noștri ucraineni despre calea noastră de aderare la Uniunea Europeană, cooperarea bilaterală și securitatea regională. Mergem să ne exprimăm solidaritatea și respectul pentru lupta pe care o duce poporul ucrainean pentru independență și libertate”, a declarat Alexandru Munteanu.

În cadrul vizitei la Kiev delegația moldoveană va semna mai multe acorduri pentru facilitarea cooperării bilaterale.

***

Extrădarea fostului oligarh Vladimir Plahotniuc din Grecia în Moldova, în toamna acestui an, a costat aproximativ 100.000 de lei moldovenești, echivalentul a 50 de mii de euro. Procurorul de caz, Alexandru Cernei, a solicitat ca ex-liderul democrat să plătească banii, conform legii.

Săptămâna trecută, Ministerul Finanțelor de la Chișinău, în calitate de parte vătămată în dosarul „frauda bancară”, a cerut în instanță ca Plahotniuc să achite statului prejudicii în valoare de aproape 45 milioane euro, plus o dobândă anuală de 5 la sută pentru ultimii 10 ani.

Dosarul „frauda bancară”, numit și „jaful secolului” vizează devalizarea băncilor moldovene cu peste un miliard de dolari acum 12-13 ani, sumă care atunci constituia în jur de 13 la sută din Produsul Intern Brut al Republicii Moldova, iar unul dintre principalii organizatori a fost oligarhul Vladimir Plahotniuc, care controla atunci instituțiile statului.

Plahotniuc este acum în detenție la Chișinău și pledează nevinovat în toate dosarele în care este cercetat penal.

***

Ger și condiții meteo favorabile formării poleiului și ghețușului în continuare în Republica Moldova, maximele vor urca spre 0 grade, iar minimele vor fi între -11 și -17 drade.

Meteorologii promit o încălzire relativă a vremii în perioada următoare, însă precipitațiile și oscilațiile dintre temperaturile pozitive de până la 10 grade ziua și minime sub limita de îngheț, de -7 grade noapte vor favoriza în continuare formarea poleiului și a ceții.

Echipajele de intervenție din Timiș s‑au antrenat recent pentru situații de urgență pe lacuri și râuri înghețate, exersând tehnici de salvare cu bărci speciale în cazul în care gheața cedează sub greutatea unei persoane — un scenariu care pune viața în pericol chiar și pe Canalul Bega din Timișoara, unde stratul de gheață poate părea solid.

Pompierii subliniază că apele înghețate — fie pe Bega, fie pe alte lacuri și cursuri de apă — nu sunt spații de joacă, iar un pas greșit poate duce la accidente grave.

Autoritățile le recomandă cetățenilor, în special părinților, să nu lase copiii să se apropie de ape înghețate și să evite activitățile recreative pe gheață, unde și când există un strat.

Dacă observi persoane aflate în dificultate pe astfel de suprafețe, sună la 112 și nu încerca intervenții riscante pe cont propriu.

Jurnal de știri

Despre situația pieței mondiale a petrolului în contextul politic internațional actual, discutăm azi cu domnul Sebastian Burduja, fost ministru al energiei.

Despre proiectul C.R.E.S.C. discutăm azi cu doamna Valentina De Piante, coregraf și profesor lector la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică (UNATC) . 

C.R.E.S.C. - Rețea de Creație, Educație, Sănătate, Cercetare, este un proiect coordonat de echipa AREAL și este dedicat incluziunii și integrării metodelor expresiv-creative- terapeutice — somatică, dans și dans-terapie — în practicile educaționale, sociale și medicale din România.

Universitatea Craiova, Rapid și Dinamo și-au păstrat primele 3 poziții în clasament după etapa a 26-a a Superligii. FCSB și CFR vin tare din spate pentru play-off. Și în coada clasamentului situație rămâne neschimbată cu 4 etape înainte de finalul sezonului regular.

Un proiect de investiții de 700 de milioane de euro, în industria de înaltă tehnologie, lansat de Uniunea Europeană, are o importantă componentă românească. Proiectul este urmarea directă a legii europene a microcipurilor, intrată în vigoare în 2023. Primele capacități intră deja în acțiune.

Când a lansat în dezbatere Legea europeană a microcipurilor, Comisia de la Bruxelles constata vulnerabilitățile industriei europene în condițiile crizei aprovizionării cu microcipuri.

Astfel că noua lege și-a propus să încurajeze producția pe tărâm european și să reducă dependențele externe. Obiectivul a fost ca, într-un deceniu, UE să-și dubleze cota de piață globală în semiconductori la 20%.

Acum, Comisia a anunțat lansarea oficială a proiectului NanoIC, cea mai mare linie-pilot dezvoltată până acum în domeniul microcipurilor și ceea ce se consideră a fi un pas major în consolidarea capacităților europene de cercetare și producție.

Proiectul pentru dezvoltarea și fabricarea semiconductorilor NanoIC, bazat în orașul belgian Leuven, este urmarea unei investiții totale de 2,5 miliarde de euro, din care 700 de milioane de euro din fonduri UE. Alte 700 de milioane de euro de la guvernele naționale și regionale, iar restul de la ASML, un lider al industriei de profil cu baza în Tările de Jos și alți parteneri din industrie.

După cum transmite publicația de specialitate TechRider, obiectivul principal al proiectului este accelerarea dezvoltării tehnologiilor de semiconductori de generație următoare, esențiale pentru domenii strategice precum inteligența artificială, vehiculele autonome, asistența medicală avansată și viitoarele rețele mobile 6G.

Nano IC este doar una dintre cele cinci linii pilot prevăzute a se înființa în baza legii europene, cu o investiție combinată a UE și a statelor membre în valoare de 3,7 miliarde de euro.

Dintre acestea, la 30 ianuarie a mai fost lansată linia de semiconductori FAMES, cu sediul în orașul francez Grenoble.

Prin noua capacitate NanoIC, Europa face un pas important spre reducerea decalajului față de marii producători din Asia și SUA și își consolidează autonomia într-un sector considerat strategic.

Proiectul este coordonat de  institutul belgian de cercetare în domeniul nanotehnologiilor și industrii digitale IMEC, având parteneri institute din Franța, Germania, Finlanda Irlanda și România, reprezentată de Centrul pentru Știința Suprafeței și Nanotehnologie, cu implicarea Universității Politehnice din București.

Participarea României în acest proiect oferă acces la infrastructură de cercetare de ultimă generație și deschide oportunități pentru integrarea cercetării locale în lanțul european de inovare în domeniul semiconductorilor.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ilie Bolojan, la Digi24: Măsurile fiscale nedublate de compensații au consolidat un sentiment de nedreptate. Românii nu mai au răbdare - Cine sunt candidații la şefia DNA după ce Marius Voineag a renunțat să candideze pentru al doilea mandat: Actualii adjuncți vor să îi ia locul (G4Media) - Soluția pentru România când americanii insistă să fim în Consiliul de Pace, iar europenii ar vrea să refuzăm. „Să fim și noi o dată inteligenți” (Adevărul) - Războiul bătut în piatră. Sute de monumente și cimitire sovietice păstrează o imagine falsificată a istoriei (PressOne)

Premierul Ilie Bolojan admite că există români pentru care „orice fel de creştere” a costului vieţii, inclusiv majorarea taxelor şi impozitelor locale, reprezintă „o presiune”. El a spus luni seara, la Digi24 că, în pofida acestui fapt, România nu mai putea funcţiona cu taxele şi impozitele la valoarea lor anterioară, arătând că era ţara în care se transferau cele mai mari sume de la bugetul de stat către administraţiile locale. „Este doar o problemă de timp și se va ajunge la o reorganizare administrativ-teritorială”, a avertizat șeful Executivului. Și, de asemenea, Ilie Bolojan a arătat că se așteaptă la „o contracție economică” după măsurile luate.

Primul termen de judecată în cel de-al doilea proces prin care avocata AUR Silvia Uscov încearcă să îl suspende pe judecătorul constituțional Dacian Dragoș are loc marți, la Curtea de Apel București. Miercuri, în ziua în care Curtea Constituțională este așteptată să pronunțe o decizie privind pensiile magistraților, la Curtea de Apel este așteptată pronunțarea deciziei la prima cerere de suspendare formulată de avocata Uscov împotriva judecătorilor constituționali Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, explică HotNews.

Silvia Uscov contestă numirile celor doi judecători susținând că aceștia nu îndeplinesc una dintre condiţiile pentru a fi numiţi în funcţia de judecător CCR, şi anume o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.

Dacian Cosmin Dragoş, numit de preşedintele Nicuşor Dan în funcţia de judecător la Curtea Constituţioonală, este profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării si conducător de doctorat la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. El a înlocuit-o pe Livia Stanciu.

Mihai Busuic, fost preşedinte al Curţii de Conturi, propus de PSD şi susţinut de coaliţia guvernamentală, a fost votat de Senat pentru postul de judecător la CCR, el înlocuindu-l pe Marian Enache, care a deţinut şi funcţia de preşedinte al Curţii.

Proiectul Guvernului Bolojan de modificare a pensiilor magistraților este blocat la Curtea Constituțională. Decizia a fost amânată de patru ori, în urma boicotului celor patru judecători numiți în CCR la propunerea PSD. 

Procuroarea Tatiana Toader şi procurorul Viorel Cerbu, dar şi procurorul Vlad Grigorescu de la DIICOT, candidează pentru şefia DNA, potrivit unui comunicat al Ministerului Justiţiei. Ei se înscriu în competiţie după ce Voineag a devenit primul șef al DNA care nu a dorit un al doilea mandat. El a fost contestat, inclusiv în stradă, după difuzarea documentarului Recorder. Voineag vizează, în schimb, un post de adjunct la Parchetul General.

Procuroarea Tatiana Toader nu e cunoscută pentru dosare de mare anvergură, ci mai mult pentru munca de organizare din spatele scenei, scrie G4Media.

Procurorul Viorel Cerbu este un veteran profesionist, dar şi controversat al procuraturii. Potrivit unui CV publicat pe juridice.ro, Cerbu are 57 de ani şi e procuror din 1996. s-a specializat în anchetele cu magistraţi. A instrumentat, de exemplu, dosarul judecătoarelor de la Tribunalul Bucureşti, Viorica Dinu şi Antonela Costache, condamnate la 7, respectiv 6 ani de detenţie, pentru luare de mită şi trafic de influenţă. A instrumentat şi dosarul judecătoarelor Gabriela Bârsan şi Corina Corbu (devenită ulterior şefa ÎCCJ), soldat cu achitare după ce judecătorii au eliminat mai multe probe. 

România a fost invitată să se alăture Statelor Unite ale Americii și țărilor care și-au dat deja acceptul pentru a face parte din nou creatul Consiliu de Pace. Prima reuniune a Consiliului de Pace va avea loc la Washington, pe 19 februarie 2026. Diplomat, Nicușor Dan a declarat că România salută eforturile administrației SUA de promovare a păcii la nivel internațional.

Avantajele de a face parte din acest Consiliu de Pace ar fi mult mai importante decât orice ipotetic neajuns. De fapt, în condițiile în care relațiile româno-americane au ajuns la o cotă minimă, un răspuns pozitiv din partea Bucureștiului ar putea însemna relansarea acestora. Totul s-ar traduce în final prin avantaje pentru România, crede profesorul Radu Albu Comănescu, cu atât mai mult cu cât un accept de a face parte din Consiliul de Pace nu ar echivala cu compromiterea relațiilor cu aliații europeni.

Generalul Dan Grecu, care conduce  Asociația Ofițerilor în Rezervă din România crede că ar trebui declinată oferta. Răspunsul ar trebui să fie, crede generalul Dan Grecu, un refuz politicos, pentru a nu tensiona relația cu Statele Unite ale Americii.

Pe larg, în Adevărul.

Mineralele critice din România au intrat pe agenda strategică a discuţiilor cu Statele Unite, în contextul în care Washingtonul şi Uniunea Europeană caută să îşi reducă dependenţa de China pentru materii prime esenţiale utilizate în industrii-cheie precum energia, tehnologia şi apărarea. Tema a fost abordată în urma unei vizite oficiale la Washington a unei delegaţii din România, la care au luat parte şi ministrul de externe Oana Ţoiu şi consilierul economic al preşedintelui Nicuşor Dan, Radu Burnete.

Oana Ţoiu a precizat că România are deja trei proiecte strategice desemnate — magneziu, grafit şi cupru — aliniate la standardele europene şi că autorităţile lucrează la simplificarea procedurilor administrative pentru a atrage investiţii care să genereze locuri de muncă.  

Radu Burnete a subliniat că atât Statele Unite, cât şi Uniunea Europeană urmăresc un nou obiectiv de securitate economică: ca lanţurile de aprovizionare, accesul la materii prime esenţiale şi energie să nu poată fi utilizate ca instrumente de presiune geopolitică. 

Mai mult, în ziarul de business.

Pentru prima dată în istoria administrației publice din România, consilierii locali din Sighișoara au cerut corectarea adevărului istoric cu privire la existența în localitatea lor a unui cimitir sovietic.

Potrivit datelor Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, în România există în prezent 180 de monumente dedicate Armatei Roșii, amplasate în 145 de localități și 233 de cimitire ale soldaților sovietici, informează PressOne. 

Multe dintre aceste monumente au fost ridicate la inițiativa directă a Marelui Stat Major al Armatei Roșii, fiind edificate direct în timpul operațiunilor militare din cel de-al Doilea Război Mondial sau în anii imediat următori, începând cu 1944. 

Prezența și glorificarea Armatei Roșii la 80 de ani de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial folosește în continuare propagandei sovietice.

Un „act de rezistență aprigă” – iată cum văd jurnaliștii de peste Ocean prestația starului pop Bad Bunny în pauza Super Bowl, finala campionatului de fotbal american. A fost un spectacol atât vesel, cât și politic, transmite Courrier International, care realizează un grupaj de comentarii din presa americană. Condamnarea activistului pentru drepturile omului din Hong Kong, Jimmy Lai, la 20 de ani închisoare, este de asemenea larg reflectată în comentarii.

”Ca întotdeauna la Bad Bunny, mesajul este mai profund decât pare”, explică Time. Deoarece cântărețul portorican se referă la „câteva secole de istorie colonială de pe insula sa”. A fost ”un act de rezistență aprigă, un triumf în multe privințe” și „dovada supremă că Bad Bunny este acum cea mai mare vedetă pop din lume – și că o merită”.

„Detractorii lui Bad Bunny au prezis că spectacolul său de la pauza Super Bowl va fi controversat. S-au înșelat complet”, notează la rândul său The Atlantic, menționând că Bad Bunny a oferit în principal un spectacol muzical bazat pe „bunul și vechiul principiu al distracției”.

„Vesel, elaborat, îndrăzneț și impregnat de un sentiment de unitate, spectacolul nu a dezamăgit”, remarcă Variety. Recitalul a fost „impregnat de tradițiile Americii Latine și, mai precis, ale statului natal, Puerto Rico”.

The Miami Herald  observă că prin mesajele sale, Bad Bunny a subliniat unitatea continentului. Spectacolul său „reamintește lumii că America nu se limitează la Statele Unite. Chiar la sfârșitul spectacolului său de treisprezece minute, dansatorii au alergat pe teren fluturând steagurile țărilor din America de Nord, Centrală și de Sud”.

Condamnarea la 20 de ani de închisoare a magnatului media și activistului pro-democrație din Hong Kong Jimmy Lai este dezbătută de asemenea în presa internațională. La vârsta sa de 79 de ani, sentința echivalează cu închisoarea pe viață.

După cum relatează The Guardian ”urmărirea penală a lui Lai a fost descrisă ca fiind motivată politic de către grupurile pentru drepturile omului și de guvernul britanic, care a cerut eliberarea sa”.

Site-ul independent Hong Kong Free Press (HKFP) relatează că Jimmy Lai a fost acuzat că și-a folosit fostul tabloid, Ping Gwo Jih Pao, cunoscut și sub numele de Apple Daily, „pentru a face presiuni asupra țărilor străine în a impune sancțiuni, blocade sau alte măsuri ostile împotriva Chinei și Hong Kong-ului”.

„De asemenea, a fost acuzat de incitare la ură împotriva autorităților prin intermediul a 161 de articole de opinie pe care le-ar fi scris și publicat în ziarul între timp desființat”.

Iar Le Monde notează că ”foștii angajați ai Apple Daily prezenți la tribunal în timpul acestei ședințe istorice, care s-a încheiat în mai puțin de cincisprezece minute, au fost, de asemenea, uimiți de sentințele extrem de dure aplicate altor șase angajați ai grupului”.