Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Lungul drum spre anticipate. De ce PSD și AUR readuc această temă în discuție (Adevărul) - Cristian Pîrvulescu: Nicușor Dan, un președinte fără partid, încercând să dialogheze cu o societate ostilă (SpotMedia) - Șefia marilor parchete: Ultima zi când procurorii își mai pot depune candidatura. „Este o liniște totală (HotNews) - Nu mai cumpărăm pâine, lapte sau pizza, ci acţiuni la Bursă: în timp ce economia, vânzările şi consumul au cel mai prost început de an din ultimul deceniu, Bursa are cel mai bun început de an din ultimii 14 ani, românii ajungând să stea la coadă să cumpere acţiuni (Ziarul Financiar)

AUR și PACE au depus moțiuni simple la adresa miniștrilor Apărării, de Externe și al Educației, adică Ilie Bolojan, care ocupă funcția ca interimar.

Premierul, Oana Țoiu și Radu Miruță vor veni în Parlament pentru a da explicații cu privire la activitatea lor de miniștri. Senatorii AUR, alături de cei de la PACE, au depus trei moțiuni simple, încă din prima săptămână a noii sesiuni parlamentare. Aceștia critică miniștrii USR ai Apărării și de Externe, dar și pe ministrul interimar al Educației, adică însuși premierul Ilie Bolojan. Senatorii reproșează că educația e tratată „ca o cheltuială incomodă”, că declarațiile lui Radu Miruță „compromit credibilitatea politicii de apărare a României”, și că pactul MERCOSUR are efecte negative pentru economia României. Moțiune nu au efecte, sunt doar un semnal că miniștrii nu se mai bucură de susținere. Cotidianul reamintește că la moțiunea depusă de AUR la final de an, împotriva Dianei Buzoianu, PSD a votat, pentru a da un semnal că vrea să o trimită pe ministră acasă.

Alegerile anticipate reapar frecvent în discursul liderilor politici — fie ca temă a opoziției, fie ca amenințare în interiorul coaliției de guvernare. În România, organizarea de alegeri anticipate nu s‑a întâmplat niciodată până acum și este o procedură complexă, prevăzută de Constituție și dependentă de decizia șefului statului.

„Anticipate înseamnă niște luni de instabilitate politică extrem de gravă pentru situația complicată în care ne aflăm economic și social”, explică politologul George Jiglău în Adevărul. 

Referitor la motivațiile politicienilor care readuc subiectul în spațiul public, el susține că AUR, din punct de vedere politic, nu deține o influență reală asupra deciziilor care se iau acum. Însă, indiferent de rezultat, AUR fie este avantajat de această dinamică, fie își menține poziția actuală, continuând să amplifice tensiunile din jurul guvernării.

În cazul PSD, în schimb, sunt două variante. „Fie cei care vehiculează un astfel de scenariu sunt sinceri și cred că ar fi bun un astfel de scenariu pentru partid, ceea ce mi s-ar părea o dovadă de incompetență politică, lipsă de maturitate. Fie nu sunt sinceri, dar o spun ca pe o amenințare, ceea ce se întâmplă de jumătate de an încoace”, menționează specialistul.

Expertul în științe politice consideră că opoziția din PNL nu are mari șanse să-l înlăture pe Ilie Bolojan pentru că structura partidului e controlată de lideri din vechiul PD, care-l susțin.

De asemenea, politologul consideră că poziția șefului statului este una fragilă, fiind obligat să facă o serie de compromisuri în relația cu formațiunile politice din arcul guvernamental.

Dacă un partid precum PSD face greșeala să se apropie prea mult de extrema dreaptă pentru a-și securiza puterea, riscă foarte mult la nivel european. Am văzut ce s-a întâmplat cu partide din alte țări care au fost excluse din familiile politice europene. România nu își permite în acest moment să devină un paria al Uniunii Europene, mai ales în contextul în care securitatea noastră depinde de aliații occidentali și de stabilitatea economică oferită de Uniune, mai spune politologul Cristian Pîrvulescu în inteviul acordat SpotMedia.

Luni, ora 12, este termenul limită până la care procurorii se pot înscrie pentru funcțiile de conducere ale Parchetului General, DNA și DIICOT, lista cu candidații care îndeplinesc condițiile de participare urmând a fi făcută publică peste o săptămână. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a încurajat cât mai mulți procurori cu abilități manageriale să candideze, dând asigurări că nu va fi vorba de o negociere politică în numirile noilor procurori șefi. 

Până în prezent niciun procuror nu a anunțat public depunerea candidaturii pentru vreuna dintre funcții, informează HotNews. 

Pe piaţă sunt foarte mulţi bani – companiile stau pe bani, investitorii stau pe bani, fondurile europene stau în conturile de la bănci, pilonul II de pensii a acumulat bani cât pentru o generaţie întreagă dar nu are unde să-i plaseze, fondurile de investiţii caută peste tot companii unde să pună bani, economisirea la bancă creşte şi nu în ultimul rând, Bursa de la Bucureşti este pe val.

Numai economia stă prost şi asta nu pentru că nu sunt bani în economie, ci pentru că s-a indus o imagine de criză fără a exista o criză.

Dan Şucu, preşedintele Concordia, cea mai mare organizaţie patronală din România, a spus vineri că în multe industrii se simt în clipa de faţă mugurii unei crize - HoReCa, auto, imobiliar, mobilă.

Economia se luptă să nu intre în recesiune tehnică (vom vedea vineri, pe 13 februarie, dacă am închis T4 pe plus sau pe minus; oricum, 2025 va fi pe plus).

Integral în Ziarul Financiar.

Un eveniment important va avea loc în această săptămână la castelul Alden Biezen din estul Belgiei. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a convocat pentru 12 februarie, un summit european informal dedicat consolidării pieței unice într-un nou context geo-economic. Un pas către o Europă federală, așa cum tot mai mulți lideri au cerut în ultimul timp. Întrebarea este în ce măsură și românii sunt pregătiți pentru un astfel de pas.

Înainte de toate, cuvântul ”informal” nu trebuie să ne deruteze, ”Informal” nu înseamnă discuții de dragul discuțiilor – cel puțin în cazul de față.

Anul trecut, o astfel de reuniune informală a fost dedicată apărării. Și iată că, la un an distanță, avem dezvoltări importante, cum ar fi programul SAFE.

Citeste siSAFE, un program doi în unul: creștere economică și apărare

De data aceasta, discuțiile vor viza domeniul competitivității. Iar o Europă mai competitivă înseamnă, printre altele, o piață unică mai simplă și mai deschisă – pentru că bariere naționale încă mai sunt.

Printre altele, ar urma  crearea unui al 28-lea regim pentru întreprinderi, un fel de pașaport european pentru investitori și antreprenori, care ar trece peste barierele administrative impuse de state.

Urgența este maximă.

Europa trebuie să navigheze într-o lume în care regulile par să nu mai fie valabile, între concurența neloială a Chinei și politica protecționistă a Statelor Unite.

În acest context, se înmulțesc apelurile pentru o Europă mai puternică și mai bine integrată. De exemplu, fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, care a cerut pe un ton aproape imperativ ca „Europa să treacă de la confederație la federație”, întrucât ordinea globală este „acum defunctă”,

Într-un discurs susținut la Universitatea Catolică din Leuven, cel considerat drept artizanul salvării euro în timpul crizei financiare a avertizat că, în caz contrar, „Europa riscă să devină subordonată, divizată și dezindustrializată”.

Citeste siUniunea bancară și obiectivele raportului Draghi, frânate din Germania

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a cerut o Europă mai suverană și mai independentă, în special din punct de vedere tehnologic, inclusiv în raport cu Statele Unite ale Americii.

Și cetățenii UE își doresc ca Uniunea să devină tot mai strânsă.

Un sondaj dat publicității săptămâna trecută de Parlamentul European arată că 89% dintre respondenți spun că statele membre ale UE ar trebui să fie mai unite, iar 73% consideră că Uniunea are nevoie de mijloace mai puternice pentru a face față provocărilor globale actuale.

Să mai spunem că alegerea locului pentru summitul informal are simbolistica sa.

Acest castel din estul Belgiei se află la un pas de zona în care se întâlnesc cinci țări – Belgia, Țările de Jos, Germania, Franța și Luxemburg, foarte aproape de orașe cu puternică rezonanță europeană, precum Maastricht, locul unde s-a semnat tratatul care a consfințit crearea Uniunii Europene. Sau Aachen, capitala lui Carol cel Mare.

Mulți spun că aici, în această regiune a confluențelor, se află, de fapt, inima Europei.

Dar sunt românii pregătiți pentru o asemenea provocare?

Întrebarea este cât se poate de legitimă, privind către o societate bombardată de discursul așa-zis ”suveranist” – când aici este vorba despre o Europă mai puternică și nu despre izolarea țării.  

Reformulând: vor fi liderii români la înălțimea momentului? Sau, ca în atâtea alte ori, vor alege calea ambiguității?

Problema este următoarea: că indiferent de ce vom crede sau spune noi, Europa federală va merge înainte. Cu sau fără români.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Analiza scenei politice românești cu Alexandra Iancu, profesor de științe politice și decan al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din București.

Creșterea consumului s-a „topit” anul trecut până aproape de stagnare. Datele statistice arată că pe întregul an 2025 creșterea consumului a fost cu numai 0,2% în comparație cu anul precedent. Economia românească a avut în ultimii ani fluctuații de creștere a consumului respectiv în anul 2024 a fost un plus cu 8,6%, în anul 2023, creșterea a fost cu doar 1,9%, iar în anul 2022, consumul a urcat cu 4,4%. Toate raportările sunt făcute la anul precedent.

România a mai avut scăderi de consum în criza economică din perioada 2009-2010 și în anul pandemiei. În rest, economia era obișnuită să trăiască din cifre mari ale consumului gospodăriilor. Din acest punct de vedere, anul trecut a adus o schimbare importantă și anume o economie care a fost obișnuită cu niveluri ridicate de consum a trecut rapid într-o zonă de stagnare. Consecințele sunt vizibile, în sensul că o dată cu consumul a încetinit drastic și ritmul creșterii economice.

„Evaporarea” consumului are însă și o parte bună: o creștere, în anul 2024, cu 8,6% arăta o supraîncălzire a economiei. Deja știm acest lucru din ceilalți indicatori economici din urmă cu doi ani: consumul a fost forțat de inundarea economiei cu bani publici.

Pentru o economie obișnuită cu ritmuri de consum ridicate dispariția creșterii poate fi un adevărat șoc. Dar, în același timp, poate fi și o schimbare de model de creștere, în sensul în care ponderea consumului scade și crește aportul investițiilor. Teoretic, aceasta este modificarea încurajată prin programul de relansare prezentat de guvern săptămâna trecută. Spunem teoretic, pentru că efectele nu sunt vizibile peste noapte, iar pentru o schimbare este nevoie de timp, poate de câțiva ani, pentru că economia are o inerție cu care răspunde la stimulii fiscali sau bugetari.

Cum a evoluat consumul anul trecut? A fost salvat de vânzările de produse nealimentare, o creștere cu 1,9%, și de carburanți, plus 1,5%, în timp ce produsele alimentare, băuturile și tutunul au înregistrat o scădere cu 2,7%. Desigur, cifrele statistice nu includ eventualele mutații către economia „gri” sau „neagră” ale unor vânzări, fenomen despre care vorbesc reprezentanții industriei de țigarete, producătorii de băuturi alcoolice sau chiar cei de alimente.

Așa cum era de așteptat există și o periodicitate a consumului. Astfel, începând cu august până la sfârșitul anului trecut, cifrele de consum au scăzut lună de lună, în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent. Primele șapte luni de creștere au compensat ultimele cinci luni de scăderi.

Explicația este evidentă: începând cu luna august 2025 se aplică primele măsuri din pachetele de ajustare bugetară, respectiv a crescut cota de TVA, au crescut accizele și s-au redus sporurile din veniturile bugetare. O creștere de taxe și impozite și o ușoară reducere a veniturilor angajaților au adus o logică scădere a consumului. Este posibil ca la această evoluție să fi contribuit și factorul psihologic, pentru că într-adevăr mesajele publice au accentuat nevoia unor măsuri de reducere a deficitului bugetar.

Dacă privim comparațiile lunare, în serie brută sau în serie ajustată, vom constata că singura categorie de produse care a fost în mod constant pe plus a fost cea a combustibililor.

De exemplu, în decembrie 2025 față de decembrie 2024 consumul de mărfuri alimentare și nealimentare a scăzut, în timp ce doar vânzările de carburanți au crescut. Cu alte cuvinte, produsele cu cererea inelastică, adică pe care cumpărătorii le-au achiziționat în condițiile creșterii prețurilor și reducerii veniturilor salariale, au fost combustibilii. Consumatorii au fost mai atenți cu cheltuielile alocate mărfurilor alimentare și celor nealimentare. Tendința de stagnare a consumului va continua, probabil, și anul acesta. Economia, consumatorii și companiile, se vor adapta la această nouă realitate.

De ce nu se poate ajunge la un acord de pace? Care este adevăratul rol al lui Donald Trump? Ce vrea Rusia, atunci când vorbește despre ”cauzele profunde” ale războiului? PLUS: Câteva lecții pentru România.

Ovidiu Nahoi în dialog cu istoricul Armand Goșu, expert în probleme rusești.

Instituția  transmite ca nu există influenţe asupra completurilor de la Curtea de Apel Bucureşti. Jurnaliștii Recorder semnalau probleme grave la instanta, intre care dosare importante de corupție care s-au prescris din cauza schimbărilor repetate ale completurilor de judecată. E doar o coincidenta, considera Inspectia Judiciara.  

dupa ce presedintele Seimului polonez, camera inferioara a Parlamentului de la Varsovia, a declarat ca nu va sustine nominalizarea lui Donald Trump la Premiul Nobel pentru Pace, pentru că nu-l merită. Polonia este unul dintre cei mai apropiați aliați europeni ai americanilor, ne lamurim cat ar putea conta in relatie acest episod tensionat. 

Liderul unui partid declarat suveranist de la Chișinău consideră că Republica Moldova ar putea fi o țintă legală a Rusiei. Adică, rușii ar avea voie să bombardeze Moldova dacă pe teritoriul statului ar apărea o fabrică de armament. Incercam sa ne lamurim in legatura cu aceasta declaratie bizara. 

Jurnal de știri

Discutăm astăzi despre cum îi învățăm pe copii despre locurile în care trăiesc, cu doamna Mina Sava, președinta asociației De-a Arhitectura.

De-a Arhitectura

Tinerii români sunt așteptați să se înscrie voluntar în armată pentru  4 luni urmând să primească o retribuție de 27 de mii de lei pentru această perioadă.

Legea a fost promulgată de președinte, iar ministerul Aprării este așteptat să pună la punct ultimele detalii.

În primă fază sunt așteptați 1000 de candidați.

Și dacă nu vor fi doritori? Andreea Orosz a discutat cu generalul în rezervă Virgil Bălăceanu.

V.B: Important este că noi continuăm să reconstruim rezerva. De fapt, este o rezervă de înlocuire a celor care au făcut stagiul militar până în 2007 și datorită vârstei, în primul rând, soldații, gradații rezerviști și apoi cadrele militare în rezervă vor fi scoși din evidența militară. Ei trebuie să fie înlocuiți. Și aici este o problemă majoră, pentru că dacă nu reușim înlocuirea pe principiile voluntariatului, vom fi obligați să reintroducem serviciul militar obligatoriu, așa cum o parte dintre state au luat măsuri pentru constituirea rezervei pe baza serviciului militar obligatoriu. Dar vom vedea, pentru că anul acesta este un an foarte important. Dacă se vorbește de o mie de posturi, atunci vom vedea câți se înscriu și câți reușesc să treacă probele și câți rămân în finalizarea programului, pentru că pot să apară aspecte și de renunțare pe timpul desfășurării programului.

Rep: Cine se așteaptă ministerul să vină? Să fie fără studii superioare, proaspăt absolvenți de liceu? Cei care n-au luat bacalaureatul? Mă interesează dacă s-a făcut un profil al celui care va fi tentat să vină. Se vorbea, de exemplu, că poate vor veni cei din zonele rurale fără multe posibilități materiale. S-a făcut un astfel de studiu?

V.B: Probabil că da. Nu am cunoștință de el. Normal, ar fi trebuit să se facă într-o asemenea privință.  În Legea pregătirii populației pentru apărare nu se precizează care sunt criteriile cu privire la studii, ci doar vârsta și posibilitatea ca toți tinerii, băieți și fete, între 18 și 35 de ani, să ocupe asemenea posturi. Însă plec de la premisa că pentru soldat voluntar în termen nu este nevoie de studii, pentru că nu se merge pe o masă mai mare. S-ar putea să prevadă ordinul ministrului, unde se vor prevedea și modalitățile de selecționare, să zicem cu minim 10 clase, care sunt obligatorii.

Rep: Pentru cei care sunt deja în câmpul muncii, oare vor găsi înțelegere din partea angajatorilor?

V.B: Angajatorii sunt obligați  ca pe perioada pregătirii să le suspende contractul, pentru că ei vor fi plătiți de Ministerul Apărării. Dacă nu fac ori nu fac un asemenea lucru este o încălcare a legii și angajatorul trebuie să înțeleagă că este o nevoie stringentă. Îi spune stringentă pentru că nu numai că trebuie să refacem rezerva, adică pe cei care să-i înlocuim, pe cei care au făcut stagiul militar până în 2007, dar nici o armată din lume nu există fără această rezervă. Este o problemă care vizează societatea românească, până la urmă, nu numai Ministerul Apărării, dar noi vorbim de o pregătire și de o carieră și în privința corpului rezerviștilor. Și eu am speranța că angajatorii vor găsi asemenea soluții. Nu știu dacă există măsuri compensatorii, astfel încât pe o perioadă determinată să poată să angajeze pe alții. Dar iată, numai o problemă pe care o discutăm acum înseamnă și o aplicare, și o corectare, o îmbunătățire a sistemului pe măsura aplicării.

Rep: Și m-aș mai concentrat pe ce spunea ministrul Apărării. Recunoștea că dezbaterea și întrebarea este va fi bătaie pe cele 1.000 de locuri? Întrebarea este dacă nu va fi bătaie, ce se va întâmpla?

V.B: Dacă nu va fi bătaie, atunci vom avea concluzii cu privire la de ce n-a fost bătaie? Și pornind de la concluziile respective, ce este de făcut mai departe?

În al patrulea an de agresiune rusească în Ucraina, statul Republica Moldova continuă să folosească softuri rusești pentru contabilitate, evidența populației și justiție. Date sensibile destinația finală a cărora o putem doar intui. Este informația relevată de cea mai recentă investigație a Ziarului de Gardă. Despre care ne vorbește invitata de astăzi, autoarea investigației, jurnalista Felicia Ganev. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie.

- Președinta Maia Sandu vorbește, pentru a treia oară în ultima lună, despre scenariul Unirii Republicii Moldova cu România, ca soluție de securitate în fața unei Rusii tot mai agresive la nivel global, de data aceasta într-un interviu la televiziunea TV8 de la Chișinău.

- Liderul unui partid declarat suveranist de la Chișinău consideră că Republica Moldova ar putea fi o țintă legală a Rusiei, lansând un fals potrivit căruia Chișinăul ar fi autorizat construcția unei fabrici de armament. Încercăm să deslușim cui îi folosește acest gen de falsuri în spațiul public, cu jurnalistul Vitalie Cojocari.

- Cum este văzută unirea de oamenii de rând? Un vox realizat de colegii mei Veronica Gherbovețchi, Andrei Giura și Theodor Vieru, la Chișinău și București.

- Poleiul și ghețușul țin în continuare, a doua săptămână la rând, topul buletinelor de știri din Republica Moldova. Sute de persoane au ajuns la urgență, mii de oameni au rămas din nou fără energie electrică în mai multe zone din țară, elevii au făcut orele online, iar pe unele drumuri naționale accesul a fost restricționat. Așa va fi și în weekend. O corespondență de Valeria Vițu.

- Republica Moldova nu a reușit încă să-și securizeze importurile de energie electrică din România din cauza a două companii – una moldovenească și una românească, declară președinta Maia Sandu.

- Republica Moldova a început primele etape ale negocierilor tehnice de aderarea cu Uniunea Europeană.

- Chișinăul și-a desemnat noul ambasador la București.

Republica Moldova nu a reușit încă să-și securizeze importurile de energie electrică din România din cauza a două companii – una moldovenească și una românească, care întârzie cu darea în exploatare a două stații electrice, vitale pentru stabilitatea sistemului naționale. Stațiile sunt parte a liniei electrice de înaltă tensiune Vulcănești-Chișinău care trebuia să fie dată în exploatare încă la sfârșitul anului trecut. Linia securizează importurile din sudul țării din România, de la Isaccea și poate asigura 50 la sută din consumul național. Compania indiană care a construit linia a încheiat șantierul în termen. Însă cele două companii care construiesc stațiile de transformare – una din România și alta din Republica Moldova – întârzie șantierul, a declarat președinta Maia Sandu aseară în cadrul unei interviu la televiziunea TV8 de la Chișinău.

„Guvernul precedent și actual monitorizează săptămânal acest proiect. Din câte înțeleg linia este gata și este testată. Există o întârziere la cele două stații de transformare: stația Vulcănești, de care este responsabilă compania moldovenească Turbo Energy Power, și stația Chișinău, de care este responsabilă o companie românească, Electromontaj.

Președinta a precizat că una dintre companii invocă întârzieri în livrarea echipamentelor, însă responsabilitatea finală revine ambelor firme contractate.

„E nevoie ca și stațiile să fie gata și sper următoarele săptămâni să își îndeplinească obligațiunile contractuale aceste două companii și să livreze. Sper că în martie să fie gata, dar vă zic că aici este întârzierea”, a precizat șefa statului.

Întârzierile au fost practic unul din motivele pentru care Republica Moldova s-a confruntat cu un blackout sâmbăta trecută, când peste 70 la sută din rețelele de curent din țară au picat, în urma unor avarii la sistemul energetic din Ucraina, avariat de bombardamentele rusești.

***

Maia Sandu s-a referit în interviu și la nominalizarea sa la premiul Nobel pentru Pace, nominalizare care a fost făcută săptămâna aceasta de către un parlamentar norvegian. „Cei care merită cu adevărat acest premiu sunt ucrainenii care își sacrifică viața pentru pace”, a spus Maia Sandu.

***

Cu referire la recentul raport al Comitetului juridic al Statelor Unite, care afirmă că Uniunea Europeană ar fi cenzurat conținut din spațiul online și ar fi influențat alegerile naționale în statele membre, inclusiv în Republica Moldova, președinta de la Chișinău a spus că la mijloc sunt interesele platformelor de socializare, inclusiv a celor din SUA. „În Statele Unite sunt platforme, sunt proprietari de platforme. E foarte clar că de aici vine”, a spus Maia Sandu.

„Libertatea de expresie este pentru oameni, nu pentru conturi false, nu pentru boți. Eu înțeleg că platformele vor să nu existe nicio reglementare, să nu le spună nimeni nimic, să facă bani inclusiv de la cei care finanțează armate de boți și ferme de boți și ce vreți.

Pentru ei banul contează, pentru noi contează sănătatea democrației noastre. Și democrația este despre oameni. Și libertatea de expresie este pentru oameni.

Haideți să ne amintim cazul României. Pe Tiktok, care are aproape 2 miliarde de utilizatori, de conturi unice, și am avut un candidat care în câteva zile a ajuns să fie pe locul 9 între aceste două miliarde de conturi zero, cu zero cheltuieli. Despre ce vorbim noi aici?

Repet, aceste platforme trebuie să respecte niște reguli. În Moldova avem multe probe despre încălcarea acestor reguli și le putem transmite, fără grijă. Noi trebuie să ne apărăm democrația noastră și, repet, libertatea de expresie este pentru oameni, nu pentru conturi false”, a mai sublinia Maia Sandu.

***

Republica Moldova a început primele etape ale negocierilor tehnice cu Uniunea Europeană pe Clusterul 1 – Valori fundamentale, un pilon esențial al procesului de aderare. Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a anunțat că, în această săptămână, au avut loc primele ședințe dedicate reformelor prioritare în domenii-cheie precum statul de drept, justiția, drepturile fundamentale, combaterea corupției și securitatea statului, relatează Moldpres.

La sfârșitul anului trecut, Comisia Europeană a decis lansarea negocierilor tehnice pe capitolele de aderare cu Republica Moldova, în condițiile în care Chișinăul și-a onorat toate angajamentele, însă negocierile politice sunt blocate de opoziția Ungariei lui Victor Orban față de Ucraina. Autoritățile de la Chișinău își propun să încheie negocierile cu UE până în 2027 pentru a semna Acordul de Aderare în actualul mandat. Comisia Europeană susține aceste demersuri ale Chișinăului.

***

Președintele Senatului României, Mircea Abrudean a declarat la Washington că România garantează apărarea în regiunea Mării Negre, alături de Bulgaria și Turcia, aspect prin care este sprijinită inclusiv securitatea Ucrainei și Republicii Moldova. Oficialul român participă la Forumul Interparlamentar de Securitate organizat în SUA. „România, care se află la intersecția istoriei și a geografiei, este un aliat puternic și de încredere în NATO, la granița Flancului Estic, iar Parteneriatul strategic cu SUA unul solid”, a mai spus Mircea Abrudean în discursul său de la forum.

***

Republica Moldova, Ucraina, România și Uniunea Europeană au desfășurat o nouă rundă de discuții în format patrulateral (QUAD), dedicată consolidării cooperării regionale în domeniul transporturilor și logisticii, în cadrul inițiativei europene „Culoarele Solidarității”. Discuțiile s-au concentrat asupra situației curente a fluxurilor de transport, în contextul traficului intens, al crizei energetice din Ucraina, al limitărilor de acces și al riscurilor de securitate, precum și asupra sprijinului continuu acordat Ucrainei. Un accent deosebit a fost pus pe identificarea și utilizarea rutelor alternative de transport, pe îmbunătățirea coordonării controalelor la frontieră, precum și pe analiza stadiului de implementare a proiectelor de infrastructură, în special a celor finanțate prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF)”, anunță Ministerul Infrastructurii de la Chișinău.

***

Republica Moldova și-a desemnat noul ambasador la București, acesta este diplomatul Mihail Mîțu. Fostul ambasador Victor Chirilă a fost numit pentru un nou mandat în capitala Ucrainei, Kiev. În același timp, scriitoarea Lorina Bălteanu a fost numită Ambasador în Franța. Decretele au fost publicate în Monitorul Oficial.

***

Condițiile meteo sunt extrem de dificile și în această dimineața în Republica Moldova, autoritățile anunță că intervin non-stop pentru a asigura circulația și a acorda sprijin cetățenilor. Pe drumuri se circulă cu dificultate din cauza poleiului, serviciul 112 a gestionat peste 3000 de apeluri de urgență, inclusiv accidente rutiere cu traumatisme și un deces. Din cauza depunerilor de polei, 30 de localități din 6 raioane au fost deconectate parțial de la energia electrică, Ministerul Sănătății informează despre 511 adresări cu traumatisme. Avertismentul meteo este valabil și pentru acest weekend.