Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Un antreprenor din Arad a reușit să recupereze o parte a istoriei și culturii orașului. A creat Casa Pianului și a pus bazele nu doar unui antreprenoriat cultural, ci și a unei comunități artistice.

Am discutat la Esențial cu Luisiana Dobrinescu, consultant fiscal și cu Mihai Săcui, antreprenor socio-cultural.

"Fii conștient! Viața trăită online are consecințe offline!". Este mesajul campaniei derulate, de la începutul anului, de Institutul Național de Sănătate Publică. Scopul campaniei este de a educa populația asupra impactului mediului digital asupra sănătății mintale și vorbim în special de adolescenți. 

Organizația Mondială a Sănătății subliniază magnitudinea problemei: la nivel mondial, aproape 1 miliard de oameni au experimentat o tulburare mintală, iar un adolescent din șapte (cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani) trăiește cu o tulburare mintală diagnosticată. 

Gravitatea situației este reflectată de faptul că tulburările mintale, precum depresia și anxietatea, sunt o cauză majoră de boală și dizabilitate în rândul tinerilor. Mai mult, datele devin alarmante în contextul siguranței: la nivel global, suicidul este a doua cauză principală de deces în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, potrivit INSP. 

Conform Strategiei UE pentru Sănătatea Mintală, înainte de pandemie unul din șase europeni suferea de probleme de sănătate mintală. Datele din 2024 indică faptul că această povară s-a agravat, necesitând o abordare cuprinzătoare a sănătății mintale . Astfel, s-au inclus inițiative pentru promovarea bunăstării digitale și ajutarea tinerilor în dezvoltarea unor obiceiuri sănătoase în mediul online, urmare a tot mai multor studii care documentează că mulți adolescenți au devenit dependenți de platformele de socializare, adesea în detrimentul sănătății lor mintale.

Pe plan național, statistici relevante arată că peste 22.000 de copii și adolescenți din România[5] au fost înregistrați cu tulburări de sănătate mintală, iar incidența cazurilor de depresie și anxietate în rândul grupelor de vârstă 7-18 ani a înregistrat o creștere constantă.

În România, un studiu realizat de UNICEF România în 2025 pe adolescenți, la fel ca și rapoartele constante ale Salvați Copiii România, a confirmat o asociere puternică între timpul excesiv petrecut în fața ecranelor și scăderea stării de bine, cu apariția dezechilibrelor emoționale. Mai mult, concluziile indică o creștere a riscului de anxietate și depresie pentru copii și tineri, cât și reducerea comunicării față în față.  

Am întrebat-o pe dr. Eugenia Bratu, medic primar Sănătate Publică și Management la INSP. " În primul rând, vrem să atragem atenția asupra acestui risc de a deveni dependent de ecran și ne dorim să ajungă informația la cât mai multă lume.  Apoi, oferim informații și despre alternative, ce ai putea face pentru a nu ajunge la dependență. Încurajăm copiii, părinții, familiile să petreacă mai mult timp împreună, fizic, nu cu ochii în ecrane", spune dr. Bratu. 

Potrivit medicului, campania se derulează la nivel național, inclusiv în mediu rural. INSP are o pagină dedicată campaniilor pe care le derulează, inclusiv campania "Fii conștient! Viața trăită online are consecințe offline!".

Cât timp trebuie să petrecem în fața ecranelor în funcție de vârstă? "Recomandările vin mai ales din zona Organizației Mondiale a Sănătății, care spune că până la doi ani deloc , cu excepția, de exemplu, a unui apel video când familia este la distanță. Între 2 și 5 ani, copilul poate să stea maxim o oră pe zi, sub supravegherea părintelui care îi poate explica ceea ce vede pe telefon. Până la 10 ani, timpul poate crește până la două ore pe zi și între 10 și 18 ani, se acceptă cel mult trei ore, zilnic", spune dr. Eugenia Bratu. 

Jurnal de știri

Raportul Comitetului juridic al Statelor Unite care acuză UE de a fi cenzurat conținut din spațiul online și a fi influențat alegerile naționale ale statelor membre, este criticat la Chișinău, în condițiile în care Republica Moldova a fost în ultimii ani ținta unor atacuri hibride fără precedent asupra alegerilor din partea Rusiei, nu a UE. Invitatul de astăzi a Moldova Zoom, Valeriu Pașa, directorul comunității Watchdog de la Chișinău, spune că raportul ignoră esențialul: faptul că Uniunea Europeană nu impune reguli platformelor digitale, ci le cere să respecte propriile angajamente.

- Republica Moldova și România sunt în mijlocul unei noi dispute transatlantice între Europa și SUA. O comisie a Congresului SUA a publicat un raport preliminar și acuză Bruxellesul de cenzură. Comisia Europeană spune că este o absurditate. Aflăm detalii de la jurnalistul Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

- Situația cetățenilor români din R. Moldova ale căror cărți de identitate au fost anulate în România a fost discutată la Bruxelles de ministrul de externe de la Chișinău Mihai Popșoi și europarlamentarul Eugen Tomac. O corespondență de Valeria Vițu.

- Guvernul de la Chișinău acordă un lot de asistență umanitară Ucrainei pentru reparații la sistemul energetic.

- Guvernul a decis ca Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul să fie absorbită de Universitatea Tehnică a Moldovei.

- Republica Moldova nu scapă de vremea rea – un nou cod galben de polei și chiciură blochează circulația și rupe liniile electrice.

Comisia Europeană neagă acuzațiile formulate în raportul Comitetului juridic al Statelor Unite pe care le consideră "complet nefondate". Potrivit documentului american, Uniunea Europeană ar fi cenzurat conținut din spațiul online și ar fi influențat alegerile naționale ale statelor membre.

***

Republica Moldova acordă un lot de asistență umanitară Ucrainei, în contextul în care Rusia bombardează constant infrastructura energetică din țara vecină, iar gerul ține în frig milioane de ucraineni. Guvernul de la Chișinău notează că asistența vine și în semn de solidaritate și recunoștință pentru că Ucraina apără de aproape patru întregul continent european împotriva agresiunii Federației Ruse ani.

Loturile de asistență includ generatoare, transformatoare, conductoare și cabluri, dar și echipamente medicale, autospeciale pentru intervenții, produse alimentare și bunuri de primă necesitate. Bunurile fac parte din rezervele de stat și de mobilizare și au fost alocate de Guvern la cererea de ajutor urgent din partea Ucrainei.

***

Guvernul a decis ca Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul să fie absorbită de Universitatea Tehnică a Moldovei, într-un proces amplu de reorganizare a sistemului universitar.

Ministrul Educației, Dan Perciun, a declarat că noul Centru Universitar va avea sediul la Cahul, autonomie largă, buget propriu, iar procesul academic va continua în oraș.

Inițiativa de fuziune a generat critici în spațiul public. Profesorii de la universitate și administrația publică locală și-au exprimat dezacordul în privința acestei fuziuni. La fel și organizațiile studențești s-au opus modului în care a fost organizată consultarea publică.

***

Republica Moldova nu scapă de vremea rea, după ce săptămâna trecută circulația rutieră și sistemul energetic au fost date peste cap de chiciură și polei. Meteorologii au emis ieri un nou cod galben de polei valabil până la sfârșitul acestei săptămâni.

Poliția a anunțat că încă de aseară în nordul țării circulația camioanelor de mare tonaj a fost sistată temporar.

Centrul Național de Management al Crizelor a instituit sistem de alertă pentru instituțiile implicate în buna funcționare a circulației auto, a sistemelor de sănătate și educație, dar și a sistemului energetic. Încă de aseară chiciura a rupt primele linii, lăsând fără curent peste 2500 de consumatori, iar subdiviziunile Ministerului Energiei lucrează pentru a restabili rețeaua.

În această dimineață Guvernul a anunțat că circulația pe anumite drumuri se înrăutățește din cauza precipitațiilor sub formă de ploaie și a formării poleiului.

Un microbuz cu 23 de pasageri a ieșit de pe traseu și a lovit o autospecială a pompierilor, blocată pe acostament din cauza ghețușului, în apropierea localității Ulmu, raionul Ialoveni. Cinci persoane au fost rănite și transportate la spital.

Poliția îndeamnă cetățenii să evite deplasările nenecesare, iar șoferii să conducă cu maximă prudență.

Previziunile pentru agricultura României în 2026 estimează o recoltă de cereale și oleaginoase de aproximativ 29 de milioane de tone, aproape de recordul din 2021, beneficiind de stratul de zăpadă care a adus umiditate culturilor. 

În același timp, fermierii rămân prudenți din cauza arșițelor, creșterii costurilor cu îngrășămintele și prețurilor relativ scăzute, iar la nivel european se anticipează o ușoară scădere a producției totale de cereale.

Dacă ești fermier, specialiștii recomandă planificarea atentă a culturilor, optimizarea irigațiilor și fertilizării, precum și monitorizarea pieței pentru contractarea la prețuri avantajoase. Dacă ești consumator, poți sprijini agricultura locală prin achiziția de produse românești și verificarea trasabilității alimentelor.

Primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Attila Korodi, salută anunțul premierului Ilie Bolojan privind închiderea ajustărilor bugetare. Reprezentantul UDMR spune într-un interviu la RFI că majorarea impozitelor locale a adus într-o situație de nervozitate reală societatea.

Attila Korodi, despre anunțul premierului Ilie Bolojan privind ”închiderea ajustării”: ”Eu cred că e un răspuns la o situație reală în societate. La sfârșitul anului, cred că s-au acumulat foarte multe efecte care pleacă din aceste politici de ajustare, efectiv oamenii, dacă ne gândim la bugetul familial, nu mai au aceeași putere, inflația, creșteri de prețuri, ajustări pe TVA și adoptată în ultimul moment, legea asumării pe impozitele locale a adus într-o situație de nervozitate reală societatea”.

Primarul din Miercurea-Ciuc spune că ”alegătorii UDMR au o așteptare foarte mare față de UDMR, pentru că această suportabilitate a fost depășită și pe bună dreptate”.

”Cine să spună? Alții să spună? Deci noi dacă constatăm, ar trebui să tăcem și să nu spunem? Nu, trebuie să spunem”, mai afirmă Attila Korodi.

Jurnal de știri

Mâine începe ediția cu numărul 25 a Jocurilor Olimpice de Iarnă 2026 de la Milano- Cortina. România va fi reprezentată în Italia de 29 de sportivi în 8 discipline, iar șansele unei medalii țin de domeniul miracolului. Boberii tricolori pot obține o clasare onorabilă.

3.500 de sportivi din 93 de țãri se vor întrece în 16 discipline timp de douã sãptãmâni și jumãtate la cea de a 25-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă. Pentru prima datã în istoria competiției, ceremonia de deschidere se va desfãșura simultan în douã orașe, Milano și Cortina d'Ampezzo, cu defilarea tradiționalã a sportivilor desfãșuratã în patru locații diferite: Milano, Cortina, Predazzo și Livigno.

Deschiderea principală va fi la Milano, pe celebrul stadion San Siro, un spectacol numit Armonia, cuvântul care va fi motto-ul Jocurilor, în timp ce festivitatea de închidere se va desfășura pe arena olimpică din Verona.

Cel puțin la exterior, Milano arată ca un oraș pregătit pentru cea mai importantă competiție a anului găzduită de Italia. Cele mai importante atracții turistice, Domul, Scala, castelul Sforza, zona Brera, au fost adaptate evenimentului uriaș care revine în Europa după o pauză de 12 ani.

Întrecerile din cadrul „olimpiadei albe” vor fi organizate în opt localități pe un teritoriu care se întinde pe o suprafață totală de aproximativ 22.000 km2.

Astfel, Antholz va găzdui probele de biatlon, Bormio va fi scena întrecerilor de schi alpin și de schi-alpinism, în timp ce Cortina va fi dedicată probelor de bob, curling, skeleton, schi alpin și sanie.

La Livigno se vor desfășura concursurile de schi artistic și snowboarding, în timp ce Milano va găzdui concursurile de patinaj artistic, hochei pe gheață, patinaj viteză și short-track. La Predazzo vor avea loc probele de sărituri cu schiurile și de combinată nordică, iar Tesero va găzdui întrecerile de schi fond și de combinată nordică.

Tricolori au șanse nule de a lua vreo medalie.

România nu va lipsi de la marele eveniment fiind reprezentatã de 29 de sportivi în 8 discipline, însă șansele ca tricolorii să obțină vreo medalie sunt aproape nule. Nu avem nici infrastructura necesară pentru a avea performanțe și a ne putea bate de la egal la egal cu țări de tradiție în sporturile de iarnă și nici istorie în olimpiada albă.

Singura medalie cucerită de România la Jocurile de iarnă este cea obținută la bob de cuplul Ion Panțîru – Nicolae Neagoe, bronz la Grenoble, în 1968. Pentru Team Romania bobul este și acum disciplina sportivă care ar putea aduce o clasare onorabilă, în primii 10.

Sursa imaginii: Facebook / Federația Română de Bob și Sanie

După o calificare spectaculoasă la aceste Jocuri, boberii de la 2 și 4 persoane, Mihai Tentea, George Iordache, Constantin Dinescu, Mihai Păcioianu și Andrei Nica (rezervă) speră să repete performanța de la mondialele de anul trecut, când au reușit un remarcabil loc 8.

Fost campion european și mondial de tineret, pilotul Mihai Tentea a fost desemnat portdrapelul României la Festivitatea de deschidere alături de Raluca Strămăturaru de la sanie, sportiva aflată la a cincea participare la JO.

Tentea este la a 3-a participare olimpică și va încerca alături de colegii lui să îmbunătățească performanțele de la PyeongChang 2018 și Beijing 2022. Unul dintre antrenorii lotului, Iulian Păcioianu, a participat de 3 ori ca sportiv la Jocuri și a calificat boberii de 5 ori la Jocuri. Păcioianu este mulțumit că acum băieții noștri vor da totul pe pârtia de la Cortina, având la dispoziție un bob performant care a costat 130.000 de euro.

Accidentată, Lindsey Vonn nu renunță

Că este debutant sau consacrat, fiecare dintre cei 3500 de sportivi care vor lua startul la Jocuri, își dorește să facă la Milano Cortina rezultatul vieții. Exemplul concludent este cel al multiplei campioane americane la ski Lindsey Vonn care a declarat că, deși are ruptură la ligamentul încrucișat, va lua startul în proba de coborâre.

Ar trebui Rusia să fie admisă în competițiile sportive internaționale, așa cum a sugerat recent, președintele FIFA, Gianni Infantino? Propunerea a fost primită cu bucurie la Moscova, dar presa internațională își exprimă obiecțiile. Discuțiile au loc cu puțin timp înaintea deschiderii Jocurilor Olimpice de iarnă, la care Rusia este, de asemenea, interzisă.

Totul a plecat de la un interviu pentru Sky Sports în care șeful FIFA le-a cerut scuze fanilor britanici spunând că a glumit despre comportamentul lor la Cupele Mondiale de fotbal; Infantino a cerut, de asemenea, încetarea interdicției impuse Rusiei și și-a apărat decizia de a-i acorda Premiului FIFA pentru Pace președintelui SUA, Donald Trump

Întrebat cu privire la potențialele boicoturi la Cupa Mondială din cauza acțiunilor și comentariilor lui Trump, Infantino a întrebat de ce fotbalul ar trebui să fie calea folosită pentru protestele legate de politică”.

”Totuși, Infantino menține legături strânse cu președintele american Donald Trump”, observă Politico. 

”În decembrie, i-a acordat noul Premiu FIFA pentru Pace - considerat pe scară largă o reparație simbolică - după ce președintele american nu a primit Premiul Nobel pentru Pace, în ciuda faptului că a militat intens pentru această distincție.

FIFA a deschis, de asemenea, un birou în Trump Tower din New York în iulie și a numit-o pe fiica lui Trump, Ivanka, în consiliul de administrație al unui proiect caritabil educațional cofinanțat din vânzările de bilete la Cupa Mondială FIFA din 2026”.

Citeste siTrump câștigă premiul FIFA pentru pace – există vreo șansă de revizuire VAR?

Vorbind despre interdicția impusă Rusiei, BBC amintește că echipa de fotbal ”nu a putut participa la Cupa Mondială din 2022 și la Euro 2024, iar țara nu va participa nici la Cupa Mondială din 2026.

Totuși, Rusia nu a încetat complet să joace fotbal internațional, deoarece a susținut meciuri împotriva unor națiuni non-occidentale fără a avea nevoie de permisiunea FIFA sau UEFA”.

”Rusia a transformat sportul într-o armă”, titrează Foreign Policy.

”Interdicția la Jocurile Olimpice este o contracarare necesară a abuzurilor Moscovei. Apelurile sportivilor ruși i-ar putea impresiona pe fanii occidentali ai sportului.

Însă regimul Putin folosește orice glorie sportivă rusească drept mijloc de propagandă - de unde și istoria sa de utilizare a serviciilor de spionaj pentru a facilita dopajul sistematic, a-i ataca pe cei care l-au demascat și a submina reputația concurenților.

La acestea se adaugă pagubele teribile pe care agresiunea rusă le-a adus sporturilor ucrainene și ororile la care au fost supuși sportivii ucraineni. Rusia a ucis cel puțin 516 antrenori și sportivi ucraineni potrivit organizației Îngerii Sportului - un număr despre care aceasta spune că este departe de a fi complet”.

La rândul său, Kyiv Independent reia declarația ministrului sportului din Ucraina potrivit căruia ”Rusia folosește sportul pentru a-și „ascunde” agresivitatea”.

Oficialul spune că ”Kremlinul a folosit sportul pentru a distrage atenția, în contextul în care bombardamentul rusesc asupra rețelei energetice a Ucrainei a lăsat mii de oameni fără încălzire la Kiev, în timpul unei ierni excepțional de reci”.