Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

După cum știm, un raport preliminar al Comisiei juridice a Congresului SUA acuză Comisia Europeană de interferență electorală și cenzură, în alegerile din mai multe state membre. În context, documentul pune la îndoială și decizia anulării alegerilor prezidențiale din România, din decembrie 2024.

Raportul susține, pe de altă parte că nu există dovezi ale amestecului Rusiei. De partea sa, Comisia Europeană a respins acuzațiile, spunând că sunt absurde și nefondate.

Pentru a înțelege natura acestei confruntări transatlantice, este bine să privim contextul general.

De la revenirea sa la Casa Albă, Donald Trump a avut o atitudine mereu ostilă Uniunii Europene, despre care a spus nu odată că a fost creată tocmai pentru a fi concurentul Statelor Unite.

Donald Trump știe că europenii, în majoritatea lor, nu-l simpatizează – sondajele stau mărturie.

În plus, el vede în Europa liberală o prelungire a statelor ”albastre”, democrate, din propria țară. Cu deosebirea că nu poate trimite agenții ICE dincolo de Atlantic, decât, cel mult, pentru a păzi delegația americană la Jocurile Olimpice.

De altfel, Statele Unite, în propria strategie de securitate națională, favorizează anumiți actori politici europeni – este vorba despre partidele de extremă dreapta, eurosceptice.

De partea lor, europenii acuză marile rețele, îndeosebi X, că prin intermediul algoritmilor, vine în sprijinul acestor partide care, în final, vor dezmembrarea Uniunii Europene.

Citeste siSediul francez al platformei X a fost percheziționat de secția de criminalitate informatică a Parchetului din Paris

Europenii au păcătuit cu multe, în ultima vreme, față de Donald Trump.

De exemplu, s-au aliniat în spatele lui Volodimir Zelenski și au împiedicat Washingtonul și Moscova să impună Ucrainei o pace nedreaptă.

Tot europenii au făcut scut în jurul Danemarcei, căreia Donald Trump amenința să-i smulgă suveranitatea asupra Groenlandei și l-au ajutat pe liderul de la Casa Albă să plece cu coada între picioare de la Davos.

Aceiași europeni, răspunzând politicii de taxe vamale a lui Donald Trump, și-au extins acordurile de comerț liber cu America de Sud și India.

Citeste siPrin acordurile cu India și Mercosur, Europa își găsește noi aliați

Până într-acolo încât, un ziar conservator precum The Wall Street Journal, care a susținut politicile economice ale lui Trump în primul mandat, a ajuns acum să scrie că ”America mai întâi” se transformă tot mai mult în ”America singură”.

Dar altceva în comportamentul europenilor este de neiertat, din  perspectiva trumpiană: reglementarea în domeniul digital.

Marile platforme sunt obligate la transparență în privința algoritmilor, trebuie să fie neutre politic și să-i protejeze pe minori. De asemenea, este strict reglementată publicitatea personalizată iar marii operatori trebuie să protejeze datele personale ale utilizatorilor.

Încălcarea acestor reglementări este sancționată cu amenzi substanțiale, cum a fost cazul platformei X, a lui Elon Musk.

Toate acestea, așadar, înseamnă bani mai puțini pentru mogulii tehnologici care s-au grupat în jurul lui Donald Trump, de la revenirea acestuia la Casa Albă – unii, punându-și cenușă în cap pentru ceea ce făcuseră înainte.

Și, pentru ca enervarea americanilor să fie și mai mare, europenii caută să se desprindă încet-încet, de dependența tehnologică față de americani.

Citeste siAcord pentru o alternativă europeană la Visa și MasterCard

Europenii încep să recurgă la propriile platforme pentru conferințe  - precum în Franța sau Germania - și încep să lucreze la propriile sisteme de analiză a datelor. Ba chiar, apare tot mai mult ideea promovării rețelelor sociale europene.

Și iată cum toate acestea schimbă cumva perspectiva asupra raportului din Congresul Statelor Unite.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Cum ne afectează raportul SUA privind anularea alegerilor? „O temă deja fumată. România nu e vizată, e un pretext pentru atacarea UE” (Adevărul) - Din păcate pentru cei care așteaptă „turul doi anapoi”, americanii nu ni-l pun pe Voievod președinte al României (Republica) - Traseul bolnavilor cu cancer în sistemul medical din România: „Pacientul este adesea dezorientat, iar harta serviciilor lipsește” (Libertatea) - DRUMUL ARMELOR. Exporturi militare de zeci de milioane de euro, din România în Israel, în 2025. Componente pentru Elbit, transportate cu avioane de linie Tarom (Snoop)

Premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri într-o conferință de presă la Palatul Victoria că guvernul a încheiat măsurile de ajustare bugetară și începe lucrul la măsurile de relansare economică. El a mai spus că Ministerul Justiției a recomandat ca adoptarea reformei în administrație să fie făcută prin asumarea răspunderii guvernului în fața Parlamentului. Bolojan a mai anunțat că joi va informa CCR că România riscă să piardă circa 230 de milioane de euro deoarece Comisia Europeană nu consideră îndeplinit jalonul privitor la pensiile speciale ale magistraților.

G4Media preia declarațiile.

Într-un climat normal, raportul Camerei Reprezentanților din SUA despre interferențele UE în alegerile statelor membre, inclusiv România, ar fi zguduit din temelii relația transatlantică, spune politologul Sergiu Mișcoiu. În contextul actual, nu va avea niciun efect.

„Raportul acesta reia una din temele care a fost puse pe tapet de JD Vance la Conferința de Securitate de la Munchen din 2025, cea legată de interferența Europei în procesele electorale. Anularea alegerilor din România nu putea decât să servească drept principal exemplu în această analiză, dar nu România este importantă aici, nu România a fost vizată nici atunci, nici acum. România este un pretext, un exemplu prin care forțele fidele lui Trump încearcă să demonteze UE ca actor global și ca, desigur, un spațiu al libertății și democrației care contrastează cu ceea ce se întâmplă în Satele Unite ale Americii.”

Pe larg în Adevărul.

Raportul american care a dat aripi bulei „suveraniste” nu e despre România, nu e despre Georgescu, nu e despre Simion, nu e despre democrație sau libertate de exprimare. E despre banii lui Musk și ai giganților tech.

Raportul e provizoriu și e făcut de niște funcționari ai Comisiei juridice din Camera reprezentanților a Congresului SUA. Deocamdată, nu putem spune că aceasta e poziția Americii, a Congresului, nici măcar a administrației Trump.

Ce trebuie să facă România? Președintele Nicușor Dan n-are nicio obligație față de Trump, Vance, MAGA sau Congresul SUA. De altfel, dacă adevărul a fost deja scris la Washington, poate să aducă tone de argumente împotrivă, că nu-l mai ascultă nimeni. Nicușor Dan are însă o enormă datorie și o legală responsabilitate față de poporul român: „dovezile” serviciilor privind anularea alegerilor din cauza unor interferențe rusești au fost o glumă, iar explicațiile președintelui neconvingătoare. Se face anul și președintele tot nu a ieșit cu raportul promis despre anularea alegerilor. Asta nu înseamnă că Georgescu nu a participat dopat la alegeri, nu a încălcat legislația electorală și nu trebuia descalificat, scrie jurnalistul Florin Negruțiu în Republica.

În România, în fiecare an peste 100.000 de persoane sunt diagnosticate cu o formă de cancer.

Drumul unui român diagnosticat cu cancer este, în prezent, o cursă contra cronometru marcată de incertitudine, bariere geografice și un „ping-pong” birocratic epuizant. Patru voci autoritare – o pacientă, un medic de familie, un manager de spital și președintele Comisiei de Oncologie – explică în Libertatea unde se rupe „filmul” îngrijirii și ce trebuie schimbat pentru ca diagnosticul să nu mai fie sinonim cu dezorientarea.

Situația e recunoscută și durează de ani de zile. Lipsa de întreținere a liniilor, absența coordonării autorităților, birocrația și investițiile puține lasă oamenii să se descurce singuri, așa cum făceau și bunicii lor care au văzut electrificarea Apusenilor abia în anii ‘70.

Citiți reportajul pe pagina PressOne.

România a făcut exporturi militare în Israel, în 2025, în valoare de cel puțin 35 de milioane de euro, potrivit datelor obținute de Snoop. Cele mai multe transporturi au fost făcute cu avionul, iar Snoop a identificat zeci de zboruri de linie operate de Tarom care au avut în cală componente ajunse la Elbit Systems, unul dintre principalii furnizori ai Armatei Israeliene.

Ieri, premierul Ilie Bolojan a susținut declarații și o conferință de presă cu privire la situația economiei și la obiectivele anului acesta. Imaginea generală pe care a oferit-o premierul este că a ascultat în ultima perioadă criticile venite din politică și din societate referitoare la măsurile care contractă economia și a simțit nevoia să transmită vești bune.

Astfel se explică afirmația domnului Bolojan: „Încheiem măsurile de ajustare bugetară, lucrăm la cele de relansare economică”. Întrebarea este: nu se grăbește domnul Bolojan?

Să sintetizăm. Programul de relansare va include ceea ce știm deja și anume credite fiscale pentru companii, scheme de sprijin pentru investițiile mari dedicate firmelor care pot reduce deficitul comercial și scheme de garanții. Mai concret, vom afla conținutul programului și impactul asupra bugetului la sfârșitul săptămânii, atunci când va fi prezentat în Consiliul Economic și Social.

Surpriza de ieri vine însă de la așa-numitul pachet de sprijin pentru românii vulnerabili promovat de PSD. Premierul a declarat că nu s-a discutat în coaliție programul de sprijin social, chiar dacă liderii PSD îl promovează intens. Referitor la unele propuneri, precum ajutoare plătite o singură dată pensionarilor cu venituri mici, Ilie Bolojan nu le-a exclus, dar a adus aminte de deficitul bugetar mare și de cheltuielile limitate ale statului.

Premierul a vorbit și despre bugetul de stat pe anul acesta: va fi trimis în Parlament până la data de 20 februarie a.c., va fi construit cu un deficit de 6,2% din PIB și se anticipează o inflație de 4%.

Ilie Bolojan a dat o știre în ceea ce privește taxele și impozitele locale și anume că primăriile le vor putea reduce chiar dacă le-au mărit. Se pare că Ilie Bolojan a fost convins de președintele UDMR, Kelemen Hunor, care în ultimele zile a pledat calm, dar convingător pe tema micșorării taxelor locale.

Premierul Bolojan a explicat ieri că unele primării au crescut impozitele și taxele mai mult decât plafonul stabilit de guvern, iar acum își doresc să se întoarcă la nivelul minim stabilit de lege. Dar, legea nu le permite această revenire, iar premierul a anunțat că trebuie corectată legislația pentru ca primăriile să poată scădea nivelul de impozitare. Desigur, o întrebare este: ce se va întîmpla cu sumele plătite deja de unii cetățeni în cazul în care taxele și impozitele locale vor scădea? Schimbarea legislativă va da un răspuns.

În același timp, premierul a precizat că guvernul încearcă să elimine cât mai multe dintre excepții plecând de la realitatea că 10% din fondul de locuințe este neimpozitat, situație care există și în cazul automobilelor.

Temele energetice. Ilie Bolojan a anunțat ieri că practic din aprilie a.c. se va liberaliza tariful gazelor naturale doar pentru companii. De fapt, acest lucru ni l-a comunicat ieri premierul. Pentru persoanele fizice, tariful gazului natural va fi administrat pentru o perioadă de un an. Administrat înseamnă că prețul va rămâne stabil pe tot parcursul anului. Chiar dacă premierul încearcă să schimbe termenii, putem înțelege că de fapt administrat înseamnă tot plafonat. Mecanismul arată că pentru consumatorii casnici tariful va fi fix, iar pentru persoane juridice tariful va fi liberalizat. Dar, piața rămâne totuși dinamică și există riscul ca distribuitorii și furnizorii să încerce să compenseze eventualele pierderi din contractele cu consumatorii casnici prin creșterea tarifului la companii. Ceea ce ar fi o mare problemă economică.

De asemenea, tot în materie de energie, premierul Bolojan avansează ideea că anul acesta centralele electrice care vor folosi gazul de la Mintia și Iernut vor fi puse în funcțiune. Este posibil ca așteptările să fie prea optimiste, pentru că, de exemplu, construirea centralei Romgaz de la Iernut este deja în mare întârziere. De asemenea, guvernul va miza pe creșterea capacității de stocare a energiei de către Hidroelectrica. În concluzie, premierul Ilie Bolojan a vrut să transmită o serie de mesaje optimiste despre economie. S-ar putea să se fi grăbit.

Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților din SUA sustine, într-un raport preliminar, ca nu exista dovezi ale ingerințelor rusești în alegerile din România din 2024.  Congresmanii acuză că de fapt, sub pretextul combaterii dezinformării și manipulării,  UE că ar fi interferat în alegerile din mai multe state europene, nu doar din România.  

Nu se poate guverna împotriva societăţii iar in ritmul asta guvernarea va rămâne fără susţinere politică, spune Kelemen Hunor. PSD considera că e o idee rationala care merita discutata, deschisi la discutii se arată si cei de la USR in timp ce PNL consideră că subiectul a fost discutat iar masurile produc deja efecte.

Sunt la aceeasi masă ucrainenii, rusii si americanii. Kremlinul dă asigurări că îşi ”va continua” ofensiva , atît timp cât Kievul nu-i acceptă condiţiile. Este vorba de retragerea forţelor ucrainene din zonele pe care incă le controlează în Donbas.        

Jurnal de știri

Plasticul ajuns în râuri rămâne mult timp în mediu, se fragmentează și devine microplastic, apoi acesta este ingerat de pești și poate ajunge în lanțul nostru alimentar. 
 

Recent, cercetătorii de la Institutul „Grigore Antipa” au descoperit că peste 90% din șprotul și rapana și două treimi din midiile de pe litoralul românesc conțin microplastice care ajung astfel în alimentația noastră prin consumul de pește și moluște. 

Proiecte de cercetare românești și europene analizează predispunerea apelor dulci la poluarea cu plastic și subliniază impactul asupra ecosistemelor și sănătății umane.

Pentru a reduce riscurile, verifică originea și prospețimea peștelui sau moluștelor înainte de consum și asigură-te că analizele sanitare sunt actualizate.

Liderul socialiștilor moldoveni, Igor Dodon, lansează o campanie împotriva Unirii cu România. Ce stă în spatele acestei campanii? Este oare acesta momentul despre care avertizau experții de la Chișinău încă anul trecut, atunci când spuneau că Moscova și-a pus pe pauză războiul hibrid și dezinformarea în report cu Republica Moldova doar pentru o perioadă scurtă, pentru a-și regrupa forțele și a-și regândi strategia? Asistăm la începutul unui nou atac pentru a diviza societatea și a compromite integrarea europeană a Republicii Moldova? Sunt întrebări pe care i le-a adresat Liliana Barbăroșie invitatului de astăzi al Moldova Zoom, istoricului de la Chișinău Sergiu Musteață.

- Președinții parlamentelor din Letonia, Lituania și Estonia, aflați într-o vizită oficială la Chișinău, au reafirmat sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova. Demnitarii baltici au ținut discursuri în deschiderea sesiunii parlamentare de primăvară, unde au subliniat că Republica Moldova a demonstrat reziliență și determinare în promovarea reformelor democratice și a parcursului european, devenind un exemplu pentru celelalte țări candidate la aderare. Valeria Vițu a urmărit discursurile.

- Republica Moldova și România au avut probleme cu scumpirile imediat după ce a început războiul în Ucraina. Cum au crescut prețurile, dar mai ales unde este mai scumpă viața? La București sau la Chișinău? Ne explică jurnalistul Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Republica Moldova va beneficia din partea SUA de o alocare de peste 36 milioane de dolari pentru securitatea națională.

- Ministerul Finanțelor cere în instanță oligarhului Vlad Plahotniuc daune de aproape 45 milioane dolari și dobânzi pentru 10 ani, pentru celebrul „furt al miliardului”.

- Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat modificarea legislației pentru a proteja judecătorii, în condițiile în care anul trecut a crescut alarmant numărul cazurilor de agresiune împotriva acestora, în special în cazuri de mare corupție.

Republica Moldova va beneficia din partea SUA de o alocare de 36,5 milioane de dolari pentru securitatea națională. Legea a fost adoptată de Congres și semnată de președintele Donald Trump. Potrivit ambasadorului Republicii Moldova la Washington, Vlad Kulminski, fondurile vor fi utilizate pentru securitatea energetică, securitatea cibernetică, consolidarea rezilienței și alte priorități conexe din domeniul securității naționale. „Parteneriatul nostru cu SUA este unul solid. Prin această decizie Casa Albă și Congresul demonstrează un angajament clar pentru întărirea capacităților noastre și prevenirea riscurilor într-un context regional dificil”, a mai scris ambasadorul Vlad Kulminski.

***

Din 1 martie, moldovenii stabiliți în Franța își vor putea preschimba permisul de conducere, fără a susține examene teoretice sau practice. Prevederea este valabilă pentru actele eliberate după 1 ianuarie 2020.

***

Ministerul Finanțelor de la Chișinău, în calitate de parte vătămată în dosarul „frauda bancară”, a cerut în instanță ca fostul oligarh Vladimir Plahotniuc, în detenție la Chișinău în acest moment, să achite statului prejudicii în valoare de 39 de milioane de dolari şi 3,5 milioane de euro, plus o dobândă anuală de 5 la sută pentru ultimii 10 ani. Potrivit procurorilor, suma ar putea fi acoperită din vânzarea proprietăților lui Plahotniuc puse sub sechestru. Majoritatea proprietăților sunt în Republica Moldova, plus o vilă în România și o vilă în Franța”, a subliniat procurorul Alexandru Cernei, citat de TV8.

Dosarul „frauda bancară”, numit și „jaful secolului” vizează devalizarea băncilor moldovene cu peste un miliard de dolari acum 12-13 ani, sumă care atunci constituia în jur de 13 la sută din Produsul Intern Brut al Republicii Moldova, iar unul dintre principalii organizatori a fost oligarhul Vladimir Plahotniuc, care controla atunci instituțiile statului.

Plahotniuc, arestat și extrădat anul trecut din Grecia, este cercetat în încă patru cauze penale. Este vorba despre escrocheriile de la întreprinderea de stat „Metalferos”, procurarea frauduloasă a blanchetelor pentru pașapoarte, mituirea fostului președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon și cel mai recent dosar pornit pe numele lui pentru confecționarea, deținerea și utilizarea actelor cu identitate falsă. Acesta pledează nevinovat în toate cazurile.

***

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a solicitat Parlamentului și Guvernului modificarea Codului contravențional și a Codului penal pentru sancționarea expresă a ultrajului, agresiunii, amenințării și hărțuirii împotriva judecătorilor. CSM a mai cerut măsuri legislative pentru crearea poliției judiciare, ca mecanism esențial de protecție a instanțelor și a actului de justiție.

Cererea vine pe fundalul unei creșteri alarmante a cazurilor de agresiune, intimidare și presiune asupra judecătorilor, inclusiv violență fizică în sălile de judecată sau campanii de hărțuire și intimidare în mediul online, „în special în cauze sensibile și de mare corupție”. Un comunicat al instituției, citat de Ziarul de Gardă, notează că anul trecut a crescut numărul de incidente grave în instanțele din Chișinău, Căușeni și Bălți, unele soldate cu traumatisme fizice ale judecătorilor.

***

Situația cetățenilor români din R. Moldova ale căror cărți de identitate au fost anulate în România a fost discutată la Bruxelles de ministrul de externe de la Chișinău Mihai Popșoi și europarlamentarul Eugen Tomac, consilier onorific al președintelui Nicușor Dan. „Cunosc bine această problemă și o urmăresc îndeaproape de câteva luni., a scris Eugen Tomac, citat de Radio Chișinău. Vreau să îi asigur pe toți cei care și-au redobândit cetățenia cu bună-credință că lucrăm, împreună cu colegii din Guvern, pentru a găsi cea mai bună soluție care să deblocheze această situație cât mai rapid”, a transmis Eugen Tomac.

PSD cere Guvernului să nu mai vorbească despre apocalipsa economică, ci să aducă și puțin optimism în societate. Deputatul Marius Budăi, fost ministru al Muncii, spune la RFI că ”doar creșteri de taxe nu înseamnă reformă”.

Marius Budăi, despre reforme: ”Să nu mai vorbim de tăieri, de creșteri de taxe, de toată apocalipsa asta de care s-a vorbit și să aducem totuși și un minim optimism în spațiul public și mai ales pentru mediul de afaceri, să traversăm această perioadă și cu măsuri care să vină să aducă un optimism în ceea ce înseamnă situația economică din România și se poate face acest lucru”.

Despre metodele premierului Ilie Bolojan: ”Prima cale este cea cu biciul și am văzut că rezultatele nu sunt cele așteptate. A doua cale este cea constructivă, pe care o credem noi”.

Despre măsurile de până acum ale Guvernului: ”Doar creșteri de taxe nu înseamnă reformă”.

Jurnal de știri