Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Daria Paliciuc, cea mai medaliată româncă în probele de dresaj s-a mutat în Ungaria pentru a face performanță în sporturile ecvestre. Tânăra originară din Arad, de patru ori campioană balcanică, spune ce legătură specială are cu caii săi și ce sentimente o încearcă atunci când este pe podium la concursurile internaționale.

Bolojan atârnă de un fir de ață. Calcule pentru un nou partid – SURSE (Cotidianul) - Profesorii și studenții protestează în fața Guvernului, împotriva Legii Bolojan din Educație, începând cu ora 12:00 (G4Media) - De ce e România altfel? Țări occidentale, cu educație solidă, interzic accesul minorilor pe rețelele sociale, în timp ce noi le transmitem că „nu asta e soluția” (HotNews)

Ilie Bolojan e primul șef de guvern liberal care cere un vot de încredere în interiorul partidului, fiindcă e hăituit de proprii oameni. Cei din jurul lui nu-l susțin cu entuziasm și nu-l apără când e nevoie.

Liberalii care au început să-i facă opoziție pe față lui Ilie Bolojan nu sunt atât de preocupați de felul cum stă partidul, cât mai degrabă de poziția lor în PNL. Cei care au început rezistența în partid sunt oameni care nu l-au plăcut niciodată, care nu mai fac parte din jocul politic mare, care au pierdut poziții la vârful formațiunii sau care au fost mereu invidioși pe succesul lui Bolojan.

Erodarea imaginii primului-ministru nu e legată doar de opoziția crescândă din PNL împotriva lui, ci și de erorile pe care le-au comis Bolojan și echipa lui:

• A avut o strategie greșită: când a început să vorbească despre tăieri de posturi, de anularea totală sau parțială a unor beneficii (referitoare inclusiv la cele ale oamenilor bolnavi), de creșterea impozitelor și taxelor, Ilie Bolojan nu a fost destul de clar care va fi perioada pentru care se aplică. Mai grav, nu a inclus această perioadă de restriște într-un Plan de Țară, pe care să-l cunoască toată lumea și care să prevadă pilonii care vor transforma România dintr-o țară cu statut periferic într-una cu succes regional. 
• Reforma a început brutal cu bursele studenților, în loc să demareze cu tăierea banilor pentru partide și refacerea legislației în acest domeniu, mai cu seamă că sume foarte mari venite de la bugetul statului continuă să fie transferate pentru propagandă.

Integral pe pagina DW.

Ilie Bolojan a primit un vot de încredere în PNL pe cât de covârșitor, pe atât de parșiv: liberalii îl lasă în continuare la guvern, dar i-au sabotat orice intenție de reformă în partid, adevărata miză. Chemat la București ca un lider salvator, Ilie Bolojan a ajuns singur împotriva tuturor: PSD îl blochează în Guvern, aproape jumătate din propriul partid l-ar vrea plecat, iar președintele Nicușor Dan îl susține doar de ochii lumii. Pentru a rezista, Ilie Bolojan e silit să joace totul sau nimic: fie anihilează tabăra condusă de Hubert Thuma, fie rămâne doar un lider de paie, care va fi sacrificat imediat după rotativa guvernamentală. O altă variantă luată în calcul de apropiații lui Ilie Bolojan este formarea unui nou partid, în jurul căruia să fie construit un pol reformist pentru alegerile din 2028 și 2030. Construcția ar urma să reunească USR, dar și alte partide mici, care să atragă voturile din zona de dreapta. Noul proiect ar urma să rupă masiv din electoratul liberal. Însă Ilie Bolojan e reticent momentan să demareze un alt proiect politic, susțin surse citate de Cotidianul.

La protest au anunțat că participă membri ai Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federației Sindicatelor din Educație (FSE) „Spiru Haret” și ai Federației Naționale Sindicale (FNS) Alma Mater și se preconizează că vor participa aproximativ 2.000 de persoane.

Sindicaliștii cer revenirea la norma didactică, la numărul de elevi la clasă, la plata cu ora și la bursele de dinainte de Legea Bolojan, informează G4Media.

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a anunțat că se alătură protestului organizat de federațiile sindicale și citează drept motiv ”intenția Executivului de a reduce bugetul alocat Ministerului Educației și Cercetării în anul 2026”.

Una după alta, țările occidentale se trezesc la realitate și înțeleg că într-o situație de urgență trebuie aplicate măsuri de urgență. Spania a anunțat, marți, că se alătură țărilor care interzic accesul minorilor sub o anumită vârstă, în general între 14 și 16 ani, la rețelele sociale și obligă platformele să implementeze măsuri eficiente prin care să verifice vârsta utilizatorilor. 

Australia a fost prima țară care a implementat o astfel de interdicție, în decembrie 2025, pentru persoanele sub 16 ani, iar alte țări precum Franța, Danemarca, Marea Britanie, Austria încearcă acum să-i urmeze exemplul. 

În România însă, singura țară europeană care a fost nevoită să-și anuleze alegerile din cauza dezinformării de pe social media, orice discuție despre reglementarea acestor platforme este retezată din start, cu argumente de genul „interdicțiile nu sunt bune ca principiu”, „educație este soluția”, de ce să ne mai batem capul cu regulile, pentru că oricum sunt încălcate”.

România are deja în Parlament o Lege a Majoratului Digital, care prevede că sub vârsta de 16 ani un adolescent are nevoie de acordul părinților pentru a-și face un cont pe o plaformă socială. Actul normativ urmează să ajungă la Camera Deputaților. Atenție însă: „acordul părinților” nu înseamnă deloc „interdicție”. 

Probabil că, în clasicul stil românesc, încercăm să fim la mijloc. De gura occidentului, facem o lege, dar nu suntem convinși că ne e utilă, așa că o facem inutilă (sau prea slabă). Și, totuși, rămâne o întrebare pentru decidenții de la București: de ce noi nu vedem pericolul pe care l-au văzut ceilalți?, se întreabă jurnalistul HotNews Gabriel Bejan.

Sub presiunea militară a Statelor Unite, Iranul se arată gata să reia discuțiile cu Washingtonul pe marginea programului său nuclear. Îi va sacrifica Trump pe opozanții iranieni, de dragul unui acord incert? – se întreabă comentatorii. Între timp, un alt subiect atrage atenția presei: tentativa președintelui american de a pune sub controlul său alegerile parțiale din noiembrie.

Vorbind despre presiunea militară americană, The Wall Street Journal notează că forțele Pentagonului ”ar putea cu siguranță efectua atacuri limitate asupra Iranului (...) Însă pentru un atac decisiv, Statele Unite trebuie să își consolideze în continuare capacitățile de apărare aeriană”.

În orice caz, ”Turcia și alți aliați regionali caută dezescaladarea”, transmite Reuters.

Agenția citează un oficial iranian potrivit căruia Teheranul este ”gata să dea dovadă de flexibilitate în ceea ce privește îmbogățirea uraniului, inclusiv predarea a 400 kg de uraniu puternic îmbogățit”.

Dar ”îi va sacrifica Donald Trump pe oponenții iranieni pe altarul unui acord nuclear incert cu regimul mullahilor?” Citim întrebarea în ziarul francez Le Figaro:

”După ce represiunea a făcut peste 30.000 de morți – cel mai grav masacru comis de regim împotriva poporului său de la venirea la putere în 1979 – președintele american este acum tentat să-i abandoneze pe iranieni în voia sorții”.

Ziarul francez mai amintește că istoria negocierilor nucleare, purtate de europeni și apoi și de americani, ”nu a fost mult timp decât o succesiune de prefăcătorii, minciuni și iluzii”.

Presa din Statele unite comentează remarcile președintelui Donald Trump potrivit cărora republicanii ar putea lua în considerare un rol mai centralizat în administrarea alegerilor, argumentând că nu se poate avea încredere în unele state pentru a supraveghea scrutinul de la jumătatea mandatului.

Potrivit Washington Examiner, ”Trump a făcut aceste remarci în timpul unei apariții la emisiunea fostului director adjunct al FBI, Dan Bongino. De când a părăsit FBI-ul acesta s-a întors cu normă întreagă în presa conservatoare. (...)

Trump nu a identificat ce state consideră că ar trebui vizate și nici nu a subliniat vreo cale legală specifică pentru a realiza o astfel de schimbare.

Conform Constituției, autoritatea asupra alegerilor aparține în primul rând statelor și Congresului - nu președintelui”.

Prin acest mesaj, președintele Trump semnalează că ”ar putea insista asupra unor măsuri drastice pentru a schimba dinamica alegerilor de la jumătatea mandatului”, scrie Bloomberg.

”Când președintele Donald Trump pare că se pregătește să se amestece în alegeri, istoria încă neclară sugerează că ar trebui crezut”, comentează CNN.

”Luni, el a arătat din nou că este obsedat de alegerile de la jumătatea mandatului - la două zile după ce o victorie clară a democraților într-un district senatorial de stat, tradițional republican, din Texas, care a oferit un alt semn de rău augur pentru republicani în noiembrie”.

În timp ce Time reamintește că ”Trump a lansat chiar și ideea anulării complete a viitoarelor alegeri, la care se așteaptă ca republicanii să aibă rezultate slabe, deși Casa Albă a insistat că președintele a vorbit în glumă”.

Scena politică și publică din Republica Cehă este tensionată la maximum. Circa 80.000 de manifestanți au mărșăluit la Praga duminică, 1 februarie, împotriva guvernului lui Andrej Babiš, aflat în conflict deschis cu președintele pro-european Petr Pavel. Miza este controversata numire a unui ministru de extremă dreapta. Marți, o moțiune de cenzură la adresa guvernului nu a avut sorți de izbândă, însă confruntarea este de-abia la început.

Mișcarea de stradă cu 80.000 de participanți în principala piață publică din Praga a pornit la inițiativa colectivului cetățenesc „Un milion de momente pentru democrație”.

Vorbind pentru portalul ceh de știri Novinky, liderul acestui comitet cetățenesc și-a exprimat teama că țara ar putea urma un curs identic cu Slovacia vecină.

După cum notează publicația, în Slovacia, „atacurile și insultele grosolane au descurajat-o pe președinta Zuzana Čaputová să mai candideze pentru un al doilea mandat de șef de stat în 2024”. Ceea ce a deschis calea pentru revenirea la putere a populistului Robert Fico și a formării unui guvern cu o puternică participare a extremei drepte.

Dar care este situația în Cehia? După cum observă ziarul belgian Le Soir, președintele și guvernul s-au ciocnit public, în special în ceea ce privește ajutorul acordat Ucrainei.

Conflictul s-a acutizat apoi după ce în joc a intrat și ministrul de externe, Petr Macinka, liderul micului partid eurosceptic Motoriștii.

Acesta l-a amenințat pe șeful statului cu represalii dacă va refuza să-l numească pe colegul său, Filip Turek, în funcția de ministru al Mediului.

Profilul lui Filip Turek ridică numeroase semne de întrebare.

Acest influencer ceh în vârstă de 40 de ani, aproape necunoscut publicului ceh până în urmă cu vreo trei ani cultivă o imagine de ”mascul alfa”, cu succes pe rețelele de socializare.

Însă o cercetare mai amănunțită a trecutului său scoate la iveală și alte lucruri. De exemplu, imagini mai vechi care îl arată dând salutul hitlerist, afișând simboluri neonaziste sau mesaje rasiste.

De exemplu, și-a manifestat deschis bucuria după un atac neonazist asupra unei tinere femei de etnie romă, care a fost arsă de vie de agresorii ei.

Fost membru al Parlamentului European, el a fost, de asemenea, anchetat pentru violență domestică și viol în urma unei plângeri depuse de fosta sa parteneră.

„Această listă lungă l-a convins pe Petr Pavel să-l țină pe Turek departe de putere”, explică ziarul francez Le Parisien.

De partea sa, ministrul de externe Macinka amenință cu o campanie de o duritate nemaivăzută împotriva președintelui, care va ”arde toate podurile”, promițând că va acționa ”fără scrupule”. Ceea ce Petr Pavel consideră a fi o tentativă de șantaj.

În acest context, premierul Andrej Babiš se află într-o adevărată încurcătură. Potrivit comentatorilor cehi, el vrea să-și mențină relațiile cu președintele, dar în același timp are nevoie de sprijinul extremei drepte pentru a-și păstra coaliția de guvernare.

Iar întrebarea este în ce măsură șeful guvernului ceh, cu tot populismul său, va putea să reziste aplombului aliaților săi politici de la extrema dreaptă.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Avem un studiu de caz pe care ni l-a oferit taxa pe coletele mici. Nu este vorba despre o analiză economică sofisticată care să ia în calcul efectele introducerii taxei, ci un adevărat caz de dezinformare, cu sau fără bună știință. Aplicarea taxei este o temă economică mai complexă decât pare la prima vedere și de aceea informațiile false au putut fi considerate chiar reale.

Concret, în primele zile ale săptămânii au apărut știri care arătau că din cauza taxei pe coletele mici, cu o valoare mai mică de 150 de euro, România a pierdut taxe vamale, TVA, deci bani la buget, curse cargo care nu au mai venit la București și chiar plata taxei este evitată prin diverse mijloace. Totul este fals de la cap la coadă și se întâmplă ca în bancurile cu radio Erevan, nu i s-a luat, i s-a dat.

Au fost reprezentanți ai mass-media care s-au inflamat pe tema introducerii taxei Temu-Shein-Trendyol, au fost publicate cifre precise despre pierderile statului în materie de taxe vamale și TVA , dar practic nimic nu este corect.

Pentru obiectivitate voi prezenta doar informații din surse oficiale, lăsând comentariile la final. Așadar, primul semnal de alarmă este tras de o fantomatică Asociație a Comisionarilor în Vamă care a declarat, prin reprezentanți, că 99% din volumele de e-comerț au fost redirecționate de la București către alte puncte de intrare în Uniunea Europeană. Fals. Mai întâi, Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) a precizat că anul trecut, atunci când nu exista taxa, 90% din cele 80 milioane de colete din afara Uniunii Europene care au intrat în țară, au aterizat în alte locuri decât pe teritoriul național. Ceea ce arată că România nu a fost și nu este un hub regional în materie.

Apoi, Ministerul Finanțelor a publicat numărul de colete intrate în țară din afara UE, în luna ianuarie a.c. Numărul acestora este mai mic decât în decembrie 2025 (normal, de altfel), dar mai mare de 15 ori decât în ianuarie 2025 și la nivelul lunii august 2025. În plus, Aeroportul Henri Coandă a arătat că în ianuarie a.c. activitatea cargo a fost în limite normale.

S-a spus că România a pierdut încasarea unor taxe vamale. De două ori o aiureală. O dată, pentru că micile colete cu valoare de sub 150 de euro sunt scutite de taxe vamale în Uniunea Europeană, a doua oară, pentru că în situația în care ar fi vorba despre taxe vamale (la importurile comerciale de valori mai mari) acestea ar fi încasate de bugetul Uniunii Europene, pentru că în interior avem o piață comună și liberă de taxe vamale.

S-a spus că taxa de 25 de lei poate fi „fentată” dacă marfa se descarcă, de exemplu, la Budapesta. Nici vorbă. Pe de o parte, pentru că, arată profesorul de economie Cristian Păun, marfa nu își pierde originea. Pe de altă parte, pentru că taxa pe coletele mici nu este o taxă vamală, ci o taxă logistică, deci o taxă națională care nu are nicio treabă cu cele europene. Deci, ea trebuie plătită în România.

S-a spus că statul român nu mai încasează TVA. Fals. Pentru coletele mici, TVA este plătită de consumatori la momentul plasării comenzii și apoi virată statului, se arată în comunicatul ARMO.

Desigur, taxa logistică nu vine fără probleme. De exemplu, firmele de curierat sau de servicii poștale au mai mult de lucru, pentru că ele sunt cele care colectează taxa de la furnizori și o plătesc mai departe către bugetul de stat. Aceste proceduri presupun mai multe operațiuni, mai mulți oameni, costuri mai mari, dar taxa există și se încasează.

De asemenea, consumatorii au motive să fie nemulțumiți, pentru că se pot aștepta la o creștere de prețuri pentru produsele pe care le cumpără de pe aceste canale de distribuție. Dar, una-i una, alta-i alta. Taxa logistică se colectează, TVA la fel, avioanele aterizează. Alarma e falsă.

Ilie Bolojan este relegitimat in fruntea PNL si a Guvernului dar nu reuseste sa schimbe sefi de filiale. Cum va arata relatia cu propriul partid dar si cu colegii de Coalitie, de la PSD, dupa ce a trecut acest test politic discutam imediat. 

Elon Musk a fost convocat la audieri, pentru presupuse nereguli și infracțiuni legate de platforma online. Sunt vizate inclusiv infractiuni de complicitate la deținere de imagini cu caracter pornografic cu minori, deepfake-uri cu caracter sexual și negarea Holocaustului.

Aproape jumatate dintre acestia petrec peste 6 ore pe zi online, indică cercetarea Organizației mondiale a Sănătății. Noile dat apar in contextul in care si la noi se discuta despre restrictionarea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale. 

Jurnal de știri

Extremiștii vor rupe tot în 2028, dacă partidele nu fac reformele necesare, declară într-un interviu la RFI Vlad Gheorghe, consilier onorific al premierului Ilie Bolojan.

Vlad Gheorghe, despre reforme: ”Cu aceste infuzii de oameni din afara partidelor vechi, cred că reușim să facem niște înțelegeri, niște compromisuri, care să nu compromită pe nimeni”.

Despre pericolul extremist: ”Dacă partidele vechi nu înțeleg că asta trebuie făcut, ne uităm la un 2028 în care extremiștii efectiv o să genereze un val care o să rupă tot. Până la urmă, partidele, inclusiv PSD, PNL și USR, dacă nu înțeleg chestia asta, că acum își joacă viitorul politic pentru 2028, o să piardă pe mâna lor”.

Despre PSD: ”Nu se poate să primim lecții de la cei care ne-au aruncat în această groapă bugetară în care suntem despre cum să ieșim de acolo, pentru că ei cu asta s-au ocupat în ultimii ani, să ne arunce în groapă. Deci în mod rezonabil, măcar ar fi trebuit să tacă”.

În România, date recente arată că aproape 30% din populație se bazează pe surse individuale de apă, precum puțuri sau fântâni. Mai mult de-atât, cea mai mare parte a Europei are resurse adecvate de apă, însă deficitul de apă și secetele sunt din ce în ce mai frecvente și răspândite în UE. 

Toate acestea amplifică nevoia de gestionare atentă a resurselor de apă disponibile.

Poți reduce consumul casnic de apă prin remedierea scurgerilor și schimbarea obiceiurilor zilnice. Spre exemplu, poți închide robinetul în timp ce te speli pe dinți sau să instalezi dușuri eficiente...