Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Maia Sandu a fost nominalizată la premiul Nobel pentru pace, iar știrea a fost imediat preluată de presa din România și Republica Moldova. Ce înseamnă însă această nominalizare? Când am putea ști dacă președinta de la Chișinău a câștigat Nobelul pentru Pace? Ne explică jurnalistul Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Republica Moldova s-a confruntat sâmbătă cu una dintre cele mai severe crize energetice de la independență încoace. Aproape toată țara a rămas fără curent, inclusiv capitala. „Este una dintre puținele crize care a fost gestionată bine din partea Chișinăului”, spune în interviul Moldova Zoom, expertul comunității Watchdog, Andrei Curăraru. Comentatorul  precizează totodată că România este un factor de stabilizare în Republica Moldova, Chișinăul achitând integral energia electrică importată. Un interviu realizat de Valeria Vițu.

- Monumentele sovietice: o discuție pe care Moldova a amânat-o timp de 30 de ani. Chișinăul pare să adopte o repoziționare clară a politicii culturale față de moștenirea sovietică. Subiectul are însă sensibilitățile sale, într-o societate unde limba rusă și dezinformarea de la Kremlin continuă să își lase amprenta. O corespondență semnată de Liliana Barbăroșie.

- Președinții parlamentelor din statele baltice susțin discursuri într-o ședință a festivă a Parlamentului de la Chișinău, în deschiderea sesiunii de primăvară.

- Liderul socialiștilor pro-ruși din Republica Moldova, Igor Dodon a anunțat o campanie împotriva unirii cu România.

- Din martie, serviciul 112 din Republica Moldova va fi capabil să preia apeluri automate în cazul accidentelor rutiere grave.

Președinta R.Moldova, Maia Sandu, a fost nominalizată la Premiul Nobel pentru Pace „pentru eforturile de a apăra democrația în fața tentativelor Rusiei de destabilizare”. Propunerea a venit din partea liderului Partidului Verzilor din Norvegia.

***

Președinții legislativelor din cele trei state baltice participă la această oră la deschiderea sesiunii de primăvară a Parlamentului de la Chișinău. Aflați într-o vizită oficială la Chișinău, cei trei lideri baltici și-au exprimat susținerea pentru parcursul european al Republicii Moldova, în cadrul unei conferințe de presă. Pentru Republica Moldova, statele baltice nu sunt doar parteneri, ci un reper și un exemplu de curaj și consecvență, a declarat președintele Parlamentului moldovean, Igor Grosu.

Programul celor trei președinți de parlament prevede întevederi și cu președinta Maia Sandu, prim-ministrul Alexandru Munteanu dar și cu vicepremierii Cristina Gherasimov și Valeriu Chiveri, responsabili de Integrare Europeană, respectiv, de regiunea transnistreană.

*** 

Liderul socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon a anunțat o campanie împotriva unirii cu România, în cadrul unei conferințe de presă la Chișinău. Campania, numită „Republica Moldova nu e România”, implică amplasarea în toată țara a unor panouri cu mesaje așa-numite „patriotice” şi „stataliste”.

„Noi am trecut o dată prin experienţa stăpânirii jandarmilor pe teritoriul nostru, care în 1918 au trecutul Prutul, au intrat cu arme în Chişinău şi au subordonat populaţia. Iar toate înţelegerile cu Sfatul Ţării privind acordarea drepturilor de autonomie au fost neglijate în mod obraznic. Noi nu mai dorim asemenea umilinţe. Cine vrea Unire, ştie unde să se ducă şi să se unească. Noi suntem moldoveni şi vrem să fim suverani şi stăpâni la noi acasă, în Republica Moldova, cu Capitală, Constituţie, Viitor. Vrem să fim ţară, nu marginea cuiva”, a declarat Igor Dodon.

Pro-rusul Igor Dodon a mai spus că declarațiile reprezentanților puterii pro-europene de la Chișinău privind un vot pozitiv la un eventual referendum de unire cu România constituie, citez, „trădare de patrie”. De altfel, opoziția pro-rusă a și cerut acum câteva săptămâni demisia președintei Maia Sandu și investigarea ei pentru lansarea în spațiul public a discuțiilor privind subiectul Unirii Republicii Moldova cu România ca soluție de securitate în fața unei Rusii tot mai agresive. 

***

Din martie, serviciul 112 din Republica Moldova va fi capabil să preia apeluri automate în cazul accidentelor rutiere, urmând ca până în iunie operatorii de telecomunicații să asigure transmiterea completă a apelurilor. Proiectul Next Generation eCall, finanțat de Uniunea Europeană, va permite ca, în cazul unui accident rutier grav, mașinile dotate cu acest sistem să apeleze automat numărul unic de urgență 112, fără intervenția șoferului sau a pasagerilor, cu localizarea exactă, numărul de persoane aflate în mașină, gravitatea impactului și alte informații care vor permite serviciilor de urgență să trimită ajutorul potrivit.

Sistemul eCall este obligatoriu pentru autovehiculele produse pentru piața Uniunii Europene începând cu anul 2018. „Pentru cetățeni, acest sistem înseamnă intervenții mai rapide, șanse mai mari de salvare a vieților și un răspuns de urgență mai bine adaptat fiecărei situații”, a declarat ministra de Interne, Daniella Misail-Nichitin.

Cum poate ajuta arta la diversificarea portofoliului de investiții.

Invitat la Business ON AIR: Cătălin Guriță, avocat și antreprenor.

În ultimii ani, observăm cum asigurările medicale private de sănătate devin tot mai prezente în pachetele de beneficii oferite salariaților. Ele sunt percepute ca o soluție de finanțare, dar și ca una de protecție și prevenție.

Ce provocări avem la accesarea asigurărilor private de sănătate? De ce ne sunt ele necesare și cum sunt de folos companiilor? Aflăm detalii într-o nouă ediție a celei mai longevive emisiuni săptămânale de asigurări, ”Ora de Risc” by XPRIMM, difuzată de catre RFI România, cel mai citat post de radio la nivel național.

Invitat: Alina PREDA, Director Dezvoltare, DESTINE Broker

Jurnal de știri

Echipele situate pe primele două locuri înaintea etapei a 24-a a Superligii, Craiova și Rapid au pierdut surprinzător în acest weekend. Și Dinamo s-a împiedicat, dar a luat un punct și a trecut pe locul 2 la egalitate de puncte cu Rapid. FCSB a obținut o victorie la limită și speră în continuare la play-off.

Tot mai multe publicații internaționale remarcă legăturile strânse ale infractorului sexual Jeffrey Epstein cu Kremlinul și serviciile ruse. ”Insula plăcerilor” ar fi fost, în realitate, o ”capcană cu miere” în care au căzut unii dintre cei mai puternici și influenți oameni ai lumii.

După cum comentează ziarul britanic Express, într-o lume în care puterea și influența se împletesc, această comoară de documente dezvăluie o rețea de legături cu Rusia.

Unii au sugerat că recrutarea de escorte rusești arată că Epstein ar fi putut conduce o operațiune clasică „kompromat” - atragerea unor magnați influenți, moguli media, oameni de stat și politicieni în întâlniri sexuale și înregistrarea în scopul șantajului.

Pentru Corriere della Sera,

”devine din ce în ce mai clar că pedofilul american a pus în scenă cea mai mare operațiune din lume de tip «capcană cu miere» în numele KGB-ului. Se spune că Epstein ar fi procurat fete pentru șefii de stat în numele serviciilor de informații rusești și, posibil, și israeliene, pentru a-i expune șantajului.”

”Trump se laudă că «morala sa» este singura limită a acțiunilor administrației sale”,  notează El Mundo. ”Dar poate că cazul Epstein va fi testul decisiv al limitei responsabilității etice, în special pentru cei aflați în cele mai înalte poziții de putere.”

The New York Post consideră că ”e-mailurile despre întâlniri dintre Epstein și președintele rus ridică întrebări cu privire la posibilitatea ca figura decăzută de pe Wall Street să fi traficat fete din Rusia într-un efort susținut de stat de a gestiona cea mai mare capcană din lume pentru cei bogați și puternici.

Persoane apropiate tiranului rus spun că acesta și-a menținut legăturile cu Epstein chiar și după condamnarea finanțatorului în 2008 pentru implicarea unui copil în prostituție”.

Iar publicația RBC Ucraina dezvăluie că „biletul” lui Epstein în lumea operațiunilor de informații a fost emis de mogulul media american Robert Maxwell.

Însuși Maxwell, considerat spion sovietic încă din anii 1970, a murit misterios în 1991 - oficial după ce a căzut peste bord de pe iahtul său în timp ce naviga în Atlantic.

Fiica lui Maxwell, Ghislaine, apare în numeroase documente din cazul Epstein și execută în prezent o pedeapsă de 20 de ani de închisoare pentru trafic de copii în scopul exploatării sexuale.

Robert Maxwell s-a ocupat oficial de repatrierea evreilor sovietici în Israel.

În realitate, însă, el a spălat bani sovietici în Occident, care îi fuseseră furnizați de KGB, susțin surse din serviciile de informații americane. Epstein l-a ajutat, ajungând în atenția a ceea ce erau atunci serviciile de informații sovietice.

Epstein era cunoscut și pentru legăturile strânse nu numai cu serviciile de informații sovietice și ruse, ci și cu crima organizată rusă. Se pare că acesta este motivul pentru care a „invitat” fete din Rusia cu avionul.

Per total, Jeffrey Epstein și-a transformat insula într-o „capcană de miere” imensă. Serviciile de informații folosesc acest termen pentru a descrie încercările de a recruta persoane prin compromisuri sexuale.

Un indiciu că ținta Curții de Apel București este suspendarea din CCR, pe 10 februarie, doar a lui Dacian Dragoș: procesul care îl vizează pe Mihai Busuioc are termen tocmai pe 20 martie (G4Media) - Ziua în care nu vom mai știi nimic despre averile politicienilor se apropie. Iar trei partide nu fac nimic (HotNews) - Banii primiți de România din SAFE vor ajunge în Franța și Germania: „Din 100 de lei cât dau pe un tanc, 20 de lei ajung în România” (Adevărul) - Soluția Ciucu pentru căldură în apartamente - în cel mai bun caz, abia de Paște. Oficial, Primăria Capitalei nu are calendar pentru cazanele "minune" (SpotMedia)

Oficial, PNL a transmis că „a fost dat un vot de încredere pentru președintele partidului, Ilie Bolojan”, fiind doar 3 contra, ceea ce „confirmă sprijinul majoritar al conducerii partidului pentru actualul lider al PNL”. Apoi, PNL a confirmat informația apărută pe surse referitoare la faptul că Bolojan a fost blocat la votul pentru șefii de filiale.

Premierul și președintele PNL, Ilie Bolojan, a vrut să schimbe șefii PNL de la Sectoarele 2, 3, 4 și 5 din București, dar a primit o lovitură în ședința Biroului Politic Național de la Vila Lac chiar din partea unui prim-vicepreședinte, este vorba de Adrian Veștea, au declarat luni seară, 2 februarie, participanți la ședința care s-a terminat la ora 22.30 pentru Libertatea.

Practic Bolojan se mai poate baza acum cu certituditudine pe un singur prim-vicepreședinte, este vorba despre Ciprian Ciucu. Ceilalți trei, Cătălin Predoiu, Nicoleta Pauliuc și Adrian Veștea, au poziții tot mai îndepărtate de șeful lor. 

Libertatea amintește că situația politică este extrem de complicată. PSD este principalul adversar al premierului, iar președintele partidului, Sorin Grindeanu, a admis în ianuarie că vrea ca Bolojan să plece, pentru că este inflexibil și nu ține cont de propunerile primite în coaliție, dar a precizat că deocamdată nu este momentul, ținând cont că mai trebuie puși șefii serviciilor secrete și deocamdată nu există un buget pe 2026.

Mișcare stranie cu cele patru dosare prin care avocata AUR Silvia Uscov încearcă să suspende și, în paralel, să anuleze actele de numire în funcție a doi judecători ai Curții Constituționale, Dacian Dragoș și Mihai Busuioc.

Dosarul de anulare în cazul Busuioc a fost separat de cel al lui Dacian Dragoș – deși suspendarea celor doi e judecată împreună – și a primit termen tocmai pe 20 martie, în vreme ce cel care-l vizează pe Dacian Dragoș are termen pe 10 februarie – cu o zi înainte ca Curtea Constituțională să pronunțe verdictul pe legea pensiilor speciale ale magistraților.

Această mișcare consolidează suspiciunile exprimate deja de G4Media, conform cărora acțiunile avocatei Uscov, presupus întreprinse în coordonare cu conducerea Curții de Apel București, îl vizează, de fapt, doar pe Dacian Dragoș, cunoscut ca favorabil ajustării pensiilor speciale ale magistraților, și nu pe Mihai Busuioc – unul din cei patru judecători CCR care au boicotat două ședințe ale CCR în decembrie anul trecut.

Au trecut opt luni de când Curtea Constituțională a decis, cu majoritate de voturi, ca declarațiile de avere să nu mai fie postate pe site-ul ANI și nici pe paginile online ale instituțiilor publice. Ce înseamnă asta? Averi la secret peste patru luni. Vom avea primul an în care vor respira liniștiți. Ei, nu noi. Primul an în care nimeni nu își mai bagă nasul în conturile demnitarilor, nu le mai caută vilele, mașinile. Au pus un zid în fața investigațiilor de presă. Toată responsabilitatea este aruncată de clasa politică în cârca unei instituții în comă – ANI.

PSD, PNL și UDMR, partide aflate în Coaliția de guvernare, așteaptă marea eliberare.

Useriștii au încercat. Au depus în octombrie 2025 un proiect de lege în Parlament. Inițiativa lor, dacă va fi votată, ar menține caracterul public al declarațiilor de avere. Nu s-a întâmplat nimic cu acest proiect de lege timp de două luni, la începutul lunii decembrie a fost trimisă în Camera Deputaților.

În fiecare an, în luna iunie, există obligația depunerii declarațiilor de avere și interese. 2026 este anul izbăvirii. 

Integral pe pagina HotNews.

O mare parte din programul SAFE pentru România se vor duce spre companii din Franța și Germania. Aurel Cazacu, fost director Romarm și actual proprietar de companie care produce armament, explică cum ar trebui România să negocieze astfel încât industria autohtonă să fie revigorată. 

„Trebuie să pui oameni de specialitate în funcții. Tu ești politician, dar habar nu ai, nici nu știi ce sa-mi ceri mie, Aurel Cazacu sau unui alt producător. Nu trebuie politicianul care habar nu are să-mi dea mie lecții. Trebuie să mă lase pentru că avem specialiști buni. Dumneavoastră știți că la Romarm, în Consiliile de Administrație ale celor 15 uzine, nu există niciun militar? Păi cum vreau eu să am relații cu armata când în CA nu am un militar. Mă uit în Germania, în SUA, Israel, industria de apărare e condusă de militari care știu meserie”.

„Cele mai consistente programe ale României au o condiție de producție în țară de minimum 50%, în unele cazuri acest procent urmând a fi de 100% din rațiuni de securitate și suveranitate asupra unui proces critic de producție”, se arată într-un comunicat de presă al Consiliului Superior de Apărare a Țării (CSAT).

CSAT nu a precizat care sunt „cele mai consistente programe ale României” și în plus, nu se știe în ce măsură companiile din străinătate vor accepta producerea în țară a sistemelor contractate.

Vom ști sigur care sunt condițiile contractuale în perioada următoare, având în vedere că până în luna mai se vor purta negocieri. În mai se vor semna contractele, iar mare parte din bani vor fi primiți în perioada 2027-2030.

Pe larg în Adevărul.

„Prima soluție” anunțată de Ciprian Ciucu și Primăria Municipiului București pentru mai multă căldură în Capitală nu va fi gata prea curând. În niciun caz pentru următoarele zile de ger!

Potrivit răspunsurilor primite de Spotmedia.ro de la companiile municipale implicate, nu sunt stabilite încă punctele termice unde ar urma să fie instalate minicentralele, nu există un calendar oficial de implementare, iar o parte dintre avizele obținute, în anii anteriori, au expirat. Așa că e nevoie, din nou, de muncă și de timp pentru a le obține.

Chiar și într-un scenariu optimist, în care finanțarea și autorizațiile ar fi obținute rapid, montajul ar dura aproximativ 2 luni – ceea ce înseamnă că primele capacități modulare ar putea deveni operaționale, cel mai devreme, înainte de Paște, explică SpotMedia.

Începând de miercuri, ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, participă la Washington, la prima reuniune ministerială dedicată mineralelor critice, organizată de administrația SUA. Participarea oficialului român are loc în cadrul unei vizite de lucru efectuate în perioada 3–6 februarie, la invitația secretarului de stat Marco Rubio. 

Tema mineralelor critice este foarte importantă pentru europeni, americani și parteneri din zona Pacificului, precum Australia sau Japonia. Dar reuniunea este urmărită cu interes și de către China, care deocamdată deține o poziție dominantă în acest domeniu.

Potrivit ziarului The Guardian, summitul este văzut ca un pas către repararea legăturilor transatlantice, fracturate pe parcursul unui an de conflict permanent cu Donald Trump. Reuniunea ar putea deschide calea pentru alianțe care să ajute țările să își reducă riscurile legate de China, inclusiv în privința oțelului.

Fiind al doilea summit pe această temă în decurs de o lună, reuniunea va implica aproximativ 20 de țări, inclusiv membri G7 - Marea Britanie, SUA, Japonia, Franța, Germania, Italia și Canada - precum și India, Coreea de Sud, Mexic, Australia, Noua Zeelandă, dar iată că și România.

Participanții sunt așteptați să exploreze mecanisme de extindere a producției, procesării și comercializării resurselor critice.

London Daily notează că un domeniu cheie de interes va fi consolidarea rutelor de aprovizionare din afara Chinei.

Unele națiuni și-au exprimat interesul pentru garanțiile de prețuri minime, dar au întâmpinat unele unele opoziții, în special din partea Statelor Unite.

La rândul său, Australia și-a semnalat angajamentul de a-și spori reziliența printr-o rezervă strategică de minerale vulnerabile și a declarat că va urmări programe interne, indiferent de inițiativele externe.

De asemenea, la reuniune se așteaptă ca Uniunea Europeană să își exprime îngrijorările cu privire la recentele tarife americane la derivatele din oțel care ating acordurile comerciale.

Dacă se va ajunge la un consens cu privire la obiectivele cheie, reuniunea s-ar putea încheia cu o declarație comună care să afirme angajamentele aliaților de a răspunde în fața provocărilor persistente ale lanțului de aprovizionare global.

Neinvitată la reuniune și văzută mai degrabă ca o problemă, China privește cu interes evenimentele.

He Weiwen, cercetător senior la Centrul pentru China și Globalizare, declară pentru publicația chineză Global Times că este puțin probabil ca inițiativele să înlocuiască China ca furnizor major.

El spune că principala provocare nu este deficitul de materii prime, ci lipsa unei capacități de rafinare de înaltă calitate.

Având în vedere constrângerile tehnologice, de mediu și de costuri, înlocuirea Chinei se va dovedi dificilă, pe termen scurt sau mediu, adaugă expertul.

El crede că alegerea rațională rămâne cooperarea cu China, mai degrabă decât încercarea de a o exclude și de a reconstrui lanțurile de aprovizionare de la zero.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Când PSD începe să vorbească atât de înverșunat despre un plan de relansare a economiei, despre un program de solidaritate sau despre un plan de sprijin social este un semn că trebuie să fim cu ochii pe banii bugetului.

Începem să înțelegem ce își dorește PSD să adauge la măsurile de reducere a cheltuielilor în administrația locală și centrală. Programul de relansare a economiei ar trebui să includă deduceri fiscale din impozitul pe profit pentru investiții greenfield mai mari de 20 milioane de euro, garanții de stat pentru IMM-uri și facilități pentru cheltuielile făcute de companii pentru cercetare-dezvoltare.

Sunt câteva puncte slabe. În primul rând, deductibilitatea fiscală s-ar putea să nu folosească niciunui investitor, pentru că în primii doi ani este foarte puțin probabil ca o investiție mai mare de 20 milioane de euro să aibă profit. Deci, ar fi o scutire fiscală pentru o sumă, profit, care nu există.

În al doilea rând, garanțiile de stat sunt incluse în deficitul bugetar, deci faptul că PSD vorbește despre un program de relansare care nu are niciun impact asupra bugetului de stat, este inexact.

În al treilea rând, facilitățile fiscale pentru activitățile de cercetare-dezvoltare sunt deja acordate în legislația românească, problema este că sunt greu sau imposibil de aplicat. Deci, lucrul pe care ar trebui să îl facă programul de relansare ar fi să îmbunătățească legislația astfel încât să o facă ușor de folosit.

Inițial, PSD a condiționat votul pentru al treilea pachet de măsuri de reducere a deficitului bugetar de adăugarea unui plan de relansare economică. Acum, partidul condus de Sorin Grindeanu vine cu încă o pretenție și anume un așa-numit plan de solidaritate. Concret, ministrul energiei a explicat că în cadrul acestui plan se vor plăti 100 lei pe lună, în perioada de iarnă (șase luni), pentru consumatorii care au venituri mai mici de 2.500 de lei, ca ajutor pentru liberalizarea pieței gazelor naturale. De acest ajutor ar urma să beneficieze un milion de puncte de consum de gaze.

De asemenea, ministrul energiei a precizat că trebuie să continue și schema de sprijin pentru consumatorii de energie electrică. În anumite condiții, respectiv, venituri de sub 2.500 de lei, caz în care statul va acorda un ajutor de 50 de lei pentru plata facturii.

Sorin Grindeanu a adăugat că banii pentru aceste ajutoare trebuie să fie incluși în bugetul de stat, altfel PSD nu va accepta nici pachetul trei de reducere a cheltuielilor bugetare.

Elanul PSD în materie de întărirea protecției sociale nu este surprinzător. Este, însă, greu de înțeles mecanismul. Pentru că schema de ajutor de stat pentru energie electrică există încă de anul trecut și probabil că nimeni nu și-ar fi propus să o stopeze până când prețul nu se va calma. La ajutorul pentru energie electrică, ministrul Bogdan Ivan vrea să mai adauge un ajutor pentru gaze naturale anticipând probabil o creștere a tarifului după liberalizare.

În mod normal, statul ar trebui să facă ordine între atâtea ajutoare. Este nevoie de o lege simplă și clară care să se adreseze consumatorilor vulnerabili. De altfel, despre o legislație privind consumatorii vulnerabili se vorbește de ani de zile, statul a strâns chiar și fonduri la buget pentru a-i putea finanța pe beneficiarii legii. O legislație de acest tip ar trebui să existe dincolo de momentele de liberalizare ale piețelor de gaze sau energie electrică.

Propunerile nu se opresc aici. Ele continuă cu ajutoare pentru pensionari, în funcție de venituri, pentru mame, pentru veterani sau persoane cu handicap. Impactul asupra bugetului de stat ar fi de aproximativ 3,4 miliarde de lei, dar nu este clar ce intră în această sumă. Am mai văzut astfel de momente în care PSD este gata să plătească din buget pentru solidaritate, protecție socială sau relansare economică. Dar, cineva ar trebui să le pună frână.

Noua politică agricolă comună și noul buget post 2027 se conturează acum. O parte dintre ideile propuse de Comisia Europeană sunt primite cu reticență de către statele membre, printre care și România. Dezbaterile de azi vor contura arhitectura politicii agricole de mâine și modul de finanțare.

Am discutat la Rural cu Emil Dumitru – Secretar de stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltarii Rurale și cu Mihaela Gherghișan, corespondent RFI la Bruxelles.

Deși agricultura a avut o rată de absorbție a fondurilor europene de peste 95%, fermierii se confruntă cu o decapitalizare severă. Emil Dumitru a subliniat că, deși există dorința de ecologizare, aceasta vine cu costuri economice majore pe care fermierii europeni le resimt acut în competiția cu produsele din afara UE.

„Fermierilor europeni li s-a spus că trebuie să ecologizăm agricultura europeană, trebuie să fim prietenoși cu mediul (…) dar în egală măsură nu li s-a spus că toate aceste investiții pe care le-au făcut […] înseamnă și o pierdere de competitivitate, pentru că nu de puține ori produsele europene se întâlnesc la raft cu produsele provenite din țări terțe care nu au același regim de producție.” [03:21]

Un alt subiect sensibil a fost birocrația excesivă impusă de regulile europene, oficialul român pledând pentru o simplificare reală a procedurilor și pentru crearea unui consiliu consultativ al fermierilor care să avizeze deciziile administrative.