Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Franța și alte opt state membre solicită Comisiei Europene extinderea etichetării originii produselor agricole și alimentare, pentru o corectă informare a consumatorilor și o mai bună valorificare a producției fermierilor europeni. Apelul a fost prezentat în Consiliul Agrifish din 26 ianuarie 2026.

Legislația europeană include obligația de a indica pe etichetă originea anumitor produse alimentare, precum carnea, ouăle, fructele și legumele, mierea, uleiul de măsline sau produsele ecologice, însă regulile actuale sunt evaluate de statele semnatare ca fiind deficitare și neuniform aplicate, în special în cazul produselor procesate și al ingredientelor principale. De asemenea, mențiunile generale de tip „UE” sau „non-UE” sunt considerate insuficiente.

Apelul celor nouă state membre, printre care se numără și România, se sprijină pe reformele promovate prin strategia „De la fermă la furculiță”, lansată în 2020, pe „Viziunea pentru agricultură și alimentație”, comunicată de Comisie în februarie 2025, precum și pe recomandările Curții de Conturi Europene din raportul special publicat în 2024, care semnalează lipsa accesului egal la informații pentru consumatorii din toate statele membre și propune remedierea acestei situații până în 2027.

Solicitarea statelor membre vine în contextul în care numărul acordurilor comerciale încheiate de Uniunea Europeană cu țări terțe crește, iar fermierii și autoritățile naționale vor să protejeze lanțurile de aprovizionare locale.

Dezbatere la Bruxelles privind taxarea carbonului

Mai multe țări ale Uniunii Europene cer Comisiei suspendarea aplicării mecanismului de ajustare la frontieră a carbonului (CBAM) pentru îngrășăminte, invocând presiunea economică asupra fermierilor, potrivit publicației Politico.

Austria a solicitat o dezbatere pe această temă în cadrul reuniunii miniștrilor agriculturii de săptămâna trecută, așteptându-se la o creștere a prețurilor îngrășămintelor importate, ca urmare a aplicării taxei pe carbon de la 1 ianuarie. Mai înainte, un grup de nouă state membre - Bulgaria, Croația, Franța, Grecia, Ungaria, Letonia, Luxemburg, Portugalia și România - au trimis Comisiei o scrisoare cu o solicitare similară. În timpul discuțiilor din Consiliul miniștrilor agriculturii din 26 ianuarie, Estonia și-a exprimat, de asemenea, sprijinul, Spania a fost ambivalentă, iar Italia, care a semnalat anterior susținerea pentru o suspendare, nu s-a declarat explicit în favoarea unei astfel de măsuri.

În același timp, producătorii europeni de îngrășăminte, eurodeputați de mediu și mai multe guverne avertizează că o eventuală derogare ar submina eficiența schemei de tarifare a carbonului și ar dezavantaja industria internă, care plătește deja prețul carbonului și a investit în decarbonizare.

În decembrie 2025, Comisia a propus modificări legislative care i-ar putea permite să adopte o astfel de măsură cu caracter temporar, în cazul unor „circumstanțe grave și neprevăzute”, dar procesul legislativ este încă în desfășurare, potrivit sursei citate.

Dezbaterea rămâne deschisă, între protejarea fermierilor și menținerea coerenței politicii climatice europene.

Întinerirea agriculturii europene rămâne o provocare majoră

Evaluarea realizată de rețeaua PAC pe baza strategiilor naționale de reînnoire a generațiilor în mediul agricol, a exemplelor din teren, interviurilor, sondajelor și analizelor confirmă atractivitatea scăzută a profesiei de agricultor printre tineri și problemele structurale ale economiilor rurale. Studiul constată că politica agricolă comună rămâne principala sursă de sprijin pentru reînnoirea generațiilor în agricultură, majoritatea statelor membre bazându-se pe intervențiile PAC pentru a depăși barierele cheie, precum accesul dificil la teren și la finanțare, complexitatea reglementărilor, profitabilitatea scăzută în sector și calitatea redusă a vieții în mediul rural.

Doar câteva state, respectiv Austria, Franța, Cehia, parțial Germania și Polonia, înregistrează progrese modeste în creșterea ponderii tinerilor fermieri.

Mediul fiscal și de reglementare, inclusiv legile privind succesiunile și politicile de pensionare, variază mult de la o țară la alta, dar este mai problematic în Franța, Malta și România, unde regulile complexe și condițiile de pensionare inadecvate împiedică transferul intergenerațional. Studiul relevă că fragmentarea terenurilor este o problemă semnificativă în Bulgaria, Italia, Letonia, România și Finlanda, în timp ce în Malta și România practicile informale în ceea ce privește arenda descurajează investițiile și îngreunează accesul tinerilor la teren.

Cu toate acestea, din studiu au reieșit mai multe practici promițătoare, printre care combinarea diferitelor tipuri de sprijin (naționale, regionale, europene) pentru a crea sisteme de ajutor mai flexibile, furnizarea de servicii de formare și consiliere specifice, facilitarea succesiunii non-familiale, stimulente pentru pensionarea anticipată și pentru transferurile parțiale.

UE întărește controalele la importurile alimentare

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a anunțat înființarea unui grup operativ care va lucra pentru a asigura o monitorizare mai atentă a importurilor de alimente care intră pe piața comună.

Grupul se va concentra în special pe siguranța alimentelor și a hranei pentru animale, pe reziduurile de pesticide și va urmări armonizarea controalelor la import în întreaga Uniune.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, inițiativa reunește experți ai statelor membre și ai Comisiei și va contribui la elaborarea unui pachet de recomandări pentru acțiuni comune și la identificarea situațiilor în care sunt necesare măsuri administrative sau de reglementare suplimentare, pentru a se asigura că produsele importate din țări terțe respectă standardele de producție din UE.

Deșeuri agricole transformate în ingrediente sustenabile

O societate belgiană de cercetare în sectorul bioeconomiei, Plinius Labs, transformă deșeurile agricole în ingrediente naturale pentru industria cosmetică și alimentară, cu ajutorul serviciului european de consiliere Green Assist. Compania a dezvoltat un proces inovator care permite extragerea compușilor biologici din deșeuri de in, un reziduu agricol frecvent nevalorificat, pregătind lansarea unui proiect pilot pentru alternative sustenabile la aditivii derivați din petrol, potrivit Agenției Europene pentru Climă, Infrastructură și Mediu.

Plinius Labs urmărește să valorifice potențialul biomasei, pentru a ajuta industriile să-și reducă amprenta asupra mediului.

Liberalii se reunesc de la aceasta ora pentru a stabili priorităţile legislative, la începutul sesiunii parlamentare. Tot astazi, Ilie Bolojan ar putea cere un vot de încredere pentru continuarea măsurilor menite să ducă la scăderea deficitului bugetar, într-un moment in care este atacat atat din interiorul propriului partid cat si dinspre colegii de Coalitie de la PSD.   

Departamentul Justiției de la Washington a publicat peste 3 milioane de pagini din investigațiile care-l vizeaza pe Jeffrey Epstein, inclusiv videoclipuri, fotografii și emailuri care au stârnit un nou val de indignare legat de relațiile acestuia cu președintele Donald Trump dar și numeroase alte persoane influente din politică, diplomație, tehnologie și finanțe. Abordam subiectul in aceasta seara. 

Functioneaza ca o mana intinsa pentru  comerciantii autohtoni sau a fost gandita doar pentru a aduna bani la buget? Analistul economic Adrian Negrescu spune ca firmele din afara Uniunii au gasit usor solutii pentru a evita  legea iar Romania pierde bani. Mai tarziu explicatiile. 

Iar preşedintele iranian Masoud Pezeshkian a ”ordonat” deschiderea negocierilor nucleare cu Statele Unite, în contextul tensiunilor cu Washingtonul, care nu exclude să recurgă la forţa armată.                

Jurnal de știri

Tema a revenit în atenția publică după declarații recente ale președintei Maia Sandu și ale mai multor alți oficiali din România și R. Moldova. Dar există un plan? Și care ar fi impedimentele?

Ovidiu Nahoi discută cu jurnaliștii Vitalie Cojocari și Mihai Isac.

”Protecția mediului nu este un moft”. Iată mesajul transmis la RFI de Valentin Sălăgeanu, coordonator de campanii la Greenpeace și Antoniu Bumb, campaigner la Declic. Ei au criticat la emisiunea Planeta Verde intenția Ministerului Mediului de a obține acordul proprietarilor de păduri și autorităților locale, pentru stabilirea zonelor ce vor fi puse sub protecție legală strictă.

România trebuie să plaseze 10% din teritoriul național sub un regim de protecție strictă. E o strategie a Uniunii Europene, care trebuie aplicată și în România. Există de altfel și un jalon în PNRR în acest sens.

Ministrul Mediului spune la Digi24 că ar vrea să consulte autoritățile locale și proprietarii, înainte de a stabili suprafețele care vor fi puse sub protecție.

Organizațiile Agent Green, Declic, Greenpeace și Platforma pentru Adaptare Climatică atrag atenția că stabilirea zonelor de protecție nu trebuie făcută în baza acordului proprietarilor și autorităților locale.

Invitați la Planeta Verde sunt Valentin Sălăgeanu, coordonator de campanii pentru Păduri și Biodiversitate la Greenpeace România și Antoniu Bumb, campaigner la Declic.

De ce trebuie pusă sub protecție strictă o suprafață de 10% din teritoriul național? Valentin Sălăgeanu: ”Pentru că așa ar fi bine, atât pentru natura din România, dar și pentru noi, ca societate, având în vedere că România este una dintre țările care sunt în top când vine vorba de impacturile schimbărilor climatice. Ne referim aici în special la deșertificare, aridizare, fenomene meteo extreme. O natură echilibrată ne ajută să facem față acestor impacturi”.

Valentin Sălăgeanu: ”Nu credem că a greșit Ministerul Mediului că a început acest proces și că vrea să consulte proprietarii, credem că este esențial ca ei să fie consultați, dar ca de obicei, procesul a început foarte haotic. E nevoie de un proces în două etape. O primă etapă presupune identificarea pe criterii științifice de biodiversitate a suprafețelor care se califică pentru această protecție. Și o etapă ulterioară, care este o etapă de politică publică și care presupune ca Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să facă desemnarea. Această desemnare a suprafețelor care intră sub protecție nu se poate face fără consultarea și implicarea tuturor celor interesați, inclusiv a proprietarilor. Deci noi nu spunem că ei nu trebuie să fie consultați. Spunem doar că dreptul de veto nu are cum să fie legal, atât în privința identificării, cât și în privința desemnării”.

De partea sa, Antoniu Bumb spune că dacă nu avem, 10% protecție strictă, ”se distruge ceea ce avem, pentru că suntem una dintre acele țări care pot să ofere acest 10% arii naturale protejate. Dacă nu ajungem la acest 10%, aceste arii vor fi distruse, pentru că este ceea ce se întâmplă în acest moment. Avem și acum protecție strictă pe unele zone, avem parcuri naționale care sunt parțial, atenție, parțial protejate strict. Există această convingere a multor oameni că ceea ce avem în parcurile naționale este protejat. De multe ori, primim mesaje la Declic, unde ni se spune că trebuie să intervenim, pentru că se taie în parcul național X sau Y și e foarte greu să explicăm că din păcate, în parcurile naționale nu există protecție strictă pe toată suprafața. Avem parcuri naționale în care doar 34% este protecție strictă și pe tot restul se taie la greu”.

Ce înseamnă protecție strictă? După ce criterii ar trebui alese zonele respective?

Ce spune legea din prezent despre compensațiile ce trebuie acordate proprietarilor de păduri?

Jurnal de știri

Invitatul emisiunii este domnul Cristian Preda, politolog, profesor, scriitor și om politic, autorul volumului ”Ideologii și ideologi în România contemporană”, apărut la Editura Humanitas, o carte de interes nu doar pentru mediul academic, ci și pentru orice cititor care dorește să înțeleagă ce ni se întâmplă astăzi.

Discutăm astăzi cu domnul Costică Brădățan, autor și profesor de filozofie, despre volumul său ”A muri pentru o idee - despre viața plină de primejdii a filozofilor”, apărut la Editura Spandugino.

Autoritățile de la Chișinău au anunțat că au reușit să remedieze pana de curent masivă de sâmbătă, când Republica Moldova și Ucraina au fost afectate de un blackout parțial care a vizat mai multe localități, inclusiv Chișinău și Bălți. Întreruperile au început după ora 10:40 dimineața, pe fondul unei avarii majore în sistemul energetic ucrainean, provocată de condiții meteo severe și deconectări în cascadă ale liniilor de înaltă tensiune. Curentul a fost restabilit în câteva ore, însă incidentul a scos la iveală vulnerabilități tehnice, infrastructurale și de comunicare. O corespondență de Liliana Barbăroșie.

- Pana de curent a fost din nou folosită pentru a promova falsuri despre relația dintre România și Republica Moldova pe rețelele de socializare. Unul din cele mai mari Fake News-uri care se propagă în spațiul public atunci când se vorbește despre Republica Moldova are legătură cu energia electrică. „Republica Moldova primește curent gratis din România”, spun anumite conturi din social media. Vitalie Cojocari a verificat informațiile și ne explică ce nu este în regulă cu această afirmație, în „Cronica lui Vitalie”.

- Republica Moldova nu a pierdut „nici măcar o zi” în procesul de aderare datorită formulei noi, convenite de Uniunea Europeană, prin care negocierile continuă la nivel tehnic, chiar dacă în plan politic există blocajul cauzat de Ungaria în raport cu Ucraina, declară invitatul de astăzi, Nicu Popescu, emisarul special al președintei Maia Sandu pentru afaceri europene. În același interviu, emisarul își exprimă și poziția în chestiunea unirii.

- Peste 20 de țări ale OSCE au cerut evaluarea angajamentelor Georgiei pe domeniul drepturilor omului, încălcate prin derapajele antidemocratice ale puterii de la Tbilisi. Detalii – în rubrica Impact Regional semnată de Angela Grămadă, directoarea asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.

- Începe o vizită oficială de trei zile a președinților parlamentelor din statele baltice.

- Cetăţenii Republicii Moldova care lucrează peste hotare au trimis mai mulți bani acasă anul trecut: aproape 2 miliarde de dolari.

- Meteorologii au emis un nou cod galben pentru zilele următoare, vremea va fi extrem de rece.

Autoritățile de la Chișinău anunță că au remediat consecințele penei masive de curent de sâmbătă, cea mai mare de la începutul războiului din Ucraina. A cedat un segment care trece prin Ucraina al liniei de la Vulcănești – Cuciurdan, din sudul țării, pe unde Republica Moldova importă curent din România. Incidentul tehnic, alături de alte probleme tehnice apărute în sistemul energetic ucrainean, afectat de bombardamentele rusești, a declanşat sistemul automat de protecţie, a anunțat ministrul Energiei de la Chișinău, Dorin Junghietu. Acesta a subliniat că până la conectarea liniei de tensiune înaltă, duminică alimentarea Republicii Moldova s-a făcut din România prin intercoenxiunile de tensiune joasă în regim de insulă. Duminică la prânz, datorită faptului că a scăzut consumul, Republica Moldova și-a acoperit peste 94 la sută din consum din producție proprie.

Ministrul Energiei a mai anunțat că pe parcursul acestui an vor fi instalate 200 MW de sisteme de stocare a energiei, ceea ce va permite o folosire mai previzibilă a energiei regenerabile produse ziua.

***

Astăzi începe o vizită oficială de trei zile a președinților parlamentelor din statele baltice. Programul prevede întevederi cu conducerea Legislativului de la Chișinău, cu președinta Maia Sandu, prim-ministrul Alexandru Munteanu dar și cu vicepremierii Cristina Gherasimov Valeriu Chiveri, responsabili de Integrare Europeană, respectiv, de regiunea transnistreană. Marți, cei trei lideri baltici vor susține discursuri în cadrul unei ședințe solemne a Parlamentului, care va inaugura sesiunea de primăvară.

***

Cetăţenii Republicii Moldova care lucrează peste hotare au trimis acasă anul trecut aproape 1,66 miliarde de dolari, o creștere cu 3% față de anul precedent, iar majoritatea transferurilor vin din statele Uniunii Europene. Bani trimişi de cei care lucrează în străinătate continuă să aibă un rol important în economia Republicii Moldova, scrie TVR Moldova. Conform datelor publicate de Banca Naţională a Moldovei, aproximativ 70% din remitenţe provin din Italia, Franţa, Germania, Irlanda şi România. La polul opus sunt statele din CSI, cu o pondere de doar 1,8%.

Potrivit experţilor, contribuţia reală din partea migranţilor este aproape dublă, dacă ţinem cont şi de canalele neoficiale de transfer în numerar și echivalează astfel volumul exporturilor Republicii Moldova.

***

Meteorologii au emis cod galben de ger pentru perioada 1-3 februarie. Vremea va fi extrem de rece, în special pe durata nopții și dimineților. Temperatura minimă va scădea până la -20°C și chiar mai jos. Autoritățile recomandă precauție maximă și evitarea expunerii prelungite la frig în intervalul menționat.