Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Expoziția “Rezidual” a lui Ghenadie Popescu curatoriată de David Komary ajunge în București, la Galeria Posibilă, în perioada februarie - aprilie 2026, după deschiderea de la finalul anului trecut, în Krems, la Galerie Stadtpark. O discutie cu Alexandra Mihali, David Komary si artistul Ghenadie Popescu.

Reforma administrației publice va aduce ordine în sistem, declară într-un interviu la RFI deputata PNL Raluca Turcan. Ea critică de asemenea PSD-ul, pentru că tergiversează reformele. Fostul ministru al Culturii le cere pe de altă parte colegilor de partid care-l sabotează pe Ilie Bolojan ”să-și vadă de treabă”.

Raluca Turcan, despre reforma administrației publice: ”Ideal ar fi fost ca această coaliție de guvernare să vină cu pachetul referitor la administrație rapid, pentru că acest pachet aduce de fapt o ordine în cheltuirea banilor publici, în locuri unde în timp s-a acumulat risipă (...). S-a încercat în coaliție o tergiversare, o negociere permanentă a acestor măsuri, astfel încât să nu atingă deciziile Guvernului locurile din care în multe momente unele partide au profitat politic”.

Despre liberalii care-l contestă pe premierul Ilie Bolojan: ”Să-și vadă de treabă, să vorbească cu oamenii, să vadă că la firul ierbii, așa cum fac eu în Sibiu, oamenii au încredere în Ilie Bolojan, oamenii așteaptă responsabilitate la guvernare, au înțeles perfect cine, cum și când au greșit”.

Despre neplata primei zile de concediu medical: ”Ministrul Sănătății a propus această măsură, ministrul Sănătății trebuie să răspundă, pentru că dacă domnia sa ajunge la concluzia că măsura poate fi corectată, atunci îi poate propune premierului României corectarea acestei măsuri”.

În 2025, proiectele de ecologizare a Dunării și a marilor râuri românești s-au intensificat: operatori privați și ONG-uri au colectat deja aproape 15 tone de deșeuri de pe maluri și din apă, implicând voluntari și comunități locale în acțiuni practice și educaționale.

Dacă te interesează să contribui la curățarea apelor și malurilor sale, fii atent la viitoarele campanii și inițiative ale ONG‑urilor active în 2026, precum Mai Mult Verde, care desfășoară pe termen lung proiecte precum „Cu apele curate”, dedicat mentenanței Dunării și afluenților săi.  

Pe lângă acțiuni de ecologizare, se lansează periodic granturi pentru proiecte civice și activități de educație ecologică – și poți să te implici ca voluntar sau să sprijini local astfel de evenimente.

Jurnal de știri

Situația nu s-a schimbat în vârful ierarhiei Superligii de fotbal după etapa a 25-a, una intermediară. Lider este Universitatea Craiova cu un punct avans față de Rapid și Dinamo. În schimb s-a întețit lupta pentru play-off.

Comisarul european pentru apărare şi spaţiu, lituanianul Andrius Kubilius, a îndemnat joi statele membre ale UE să se pregătească pentru retragerea trupelor americane desfăşurate în Europa, relatează agenţia de știri EFE, citată de Agerpres și G4 Media  Mesajul comisarului vine în urma numeroaselor semnale îngrijorătoare transmise de la Washington.

Vorbind în cadrul unei dezbateri în parlamentul sloven, la Ljubljana, comisarul Kubilius a avertizat că ”Armata americană nu va rămâne în Europa la nesfârşit” și că

”dacă americanii încep să-şi reducă prezenţa, va trebui să găsim un răspuns la întrebarea cum îi vom înlocui pe cei aproximativ 100.000 de soldaţi americani aflaţi la ora actuală pe continent şi care joacă un rol strategic foarte important”, a explicat el.

Aceasta – a spus comisarul - ar trebui să implice creşterea eforturilor de înarmare şi dezvoltarea de tehnologii spaţiale.

Europa trebuie să îşi asume propria apărare, iar pentru aceasta trebuie să dezvolte aşa-numitul „pilon european al NATO”, a spus comisarul european

El a amintit în acest context că trupele americane se pot deplasa cu multă rapiditate dintr-o regiune europeană în alta, lucru pe care în prezent nu-l pot realiza armatele celor 27 de state membre ale UE.

Comisarul a subliniat şi necesitatea dezvoltării capacităţilor de tehnologie spaţială pe care Statele Unite le oferă în prezent europenilor.

Avertismentul vine în contextul mai multor semnale de la Washington, îngrijorătoare pentru europeni.

Potrivit recentei strategii de apărare publicate de Pentagon, armata americană intenţionează să acorde un sprijin „mai limitat” aliaţilor europeni și să pună accent pe securitatea internă, precum și pe descurajarea Chinei.

Citeste siStrategia americanilor, sondajul europenilor – semnele unui divorț asumat

Noua strategie consideră că aliații, în special Europa, „vor prelua inițiativa împotriva amenințărilor care sunt mai puțin grave pentru noi, dar mai grave pentru ei”.

Cu alte cuvinte, invazia Rusiei împotriva Ucrainei este văzută acum la Washington drept ”o amenințare persistentă, dar gestionabilă pentru membrii estici ai NATO”.

Cât despre Strategia de securitate a Statelor Unite, un document politic cuprinzător publicat la începutul lunii decembrie, este la rândul ei extrem de dură cu Europa.

Citeste siStrategia de securitate a SUA, blândă cu Rusia, critică cu Europa

UE este acuzată că subminează libertatea politică și suveranitatea. Strategia critică politicile de migrație ale UE, acuză cenzurarea libertății de exprimare și suprimarea opoziției politice, deplânge scăderea ratei natalității, pierderea identităților naționale și a încrederii în sine.

Toate acestea, se adaugă politicii protecționiste a Statelor Unite și amenințării lui Donald Trump că va anexa Groenlanda, aflată sub suveranitate daneză. Liderul de la Casa Albă nu a exclus chiar folosirea forței pentru a prelua controlul asupra insulei – fapt care a adus pentru prima dată amenințarea unei confruntări militare între membri ai Alianței Atlantice.

Cu asemenea semnale venite de peste Ocean, europenii trebuie, iată, să se gândească tot mai serios la perspectiva de a se descurca singuri în materie de securitate.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Tratatul privind armele nucleare „New Start”, încheiat între SUA și Rusia în 2010, a expirat joi. Pentagonul și Moscova au anunțat reluarea dialogului strategic. Dar presa internațională regretă sfârșitul acordului care limita numărul de arme nucleare strategice. Comentatorii atrag atenția asupra unui nou venit în cursa nucleară: China.

”Timpul s-a scurs: Lideri mondiali cheie, inclusiv Papa Leon al XIV-lea, au cerut public prelungirea sau menținerea acordului”, transmite Deutsche Welle.

”Cel mai recent acord bilateral dintre SUA și Rusia a fost semnat de președinții Barack Obama și Dmitri Medvedev în 2010. Primul astfel de acord privind limitarea armelor strategice (SALT-I), a fost semnat în 1972”.

Le Monde consideră că ne aflăm în ”zorii unei noi ere de descurajare nucleară, iar acest lucru este îngrijorător.

Ar putea încuraja atât proliferarea orizontală, adică o creștere a numărului de țări care dețin arme nucleare, cât și proliferarea verticală, marcată de o creștere a dimensiunii arsenalelor lor respective.

(...) Această nouă eră este însoțită de relativizarea a ceea ce a fost considerat mult timp tabu. Amenințările iresponsabile ale lui Vladimir Putin de a utiliza arme nucleare tactice împotriva țărilor NATO în contextul războiului din Ucraina sunt o dovadă în acest sens.”

Potrivit Politico, sfârșitul acordului ”vine într-un moment deosebit de tensionat.

Rusia și China își extind arsenalele strategice, iar Kremlinul a amenințat că va folosi arme nucleare împotriva Ucrainei.

Departamentul Apărării a organizat o serie de întâlniri interne în pregătirea unei lumi post-New START, potrivit unor surse apropiate familiarizate cu problema cărora li s-a acordat anonimatul - deși nu este clar ce s-a discutat în cadrul întâlnirilor.

The Conversation atrage atenția asupra Chinei al cărei arsenal nuclear a crescut cu peste 100% în ultimii cinci ani, ajungând la aproximativ 600 de focoase.

Chiar înainte ca ultima administrație Trump să preia mandatul în ianuarie 2025, un comitet bipartizan a concluzionat în 2023 că postura forței nucleare a SUA era insuficientă pentru un mediu modern „Doi Egal Plus”. Aceasta înseamnă că SUA trebuie să poată confrunta două mari puteri nucleare luate împreună - Rusia și China - având în același timp capacitatea de a face față amenințărilor din partea altor adversari mai mici, în principal Coreei de Nord.

Administrația Trump ar prefera un tratat care să abordeze această nouă realitate. Dar oficialii chinezi sunt reticenți . Ei susțin că arsenalul lor este încă mult mai mic decât cel al SUA sau al Rusiei și că este nedrept ca ei să fie limitați”.

Ziarul austriac Der Standard observă la rândul său că  amenințările nucleare aproape săptămânale ale Kremlinului înrăutățesc situația. Iar

Trump s-a dovedit incapabil să-și folosească presupusa relație bună cu Putin pentru a forța China să vină  la masa negocierilor. Fără un acord, se deschide o breșă în care nu va exista o autoreglementare eficientă din partea statelor. O nouă cursă a înarmărilor nucleare se profilează.”

Dinastia Betoanelor: Cine sunt frații Robert și Ionuț Negoiță. Afacerile, averea și datoriile uriașe la bugetul de stat (Libertatea) - Nu e despre România? Ba da! Pentru că alții ne scriu povestea (SpotMedia) - Cazul Mircea Lucescu. Ce e de făcut? (Golazo)

Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, este vizat de un dosar penal în care Direcția Națională Anticorupție face cercetări pentru abuz în serviciu. Edilul ar fi construit un drum public în beneficiul fratelui său.

Negoiță a ajuns joi după-masă la DNA pentru a fi audiat. Anterior – a negat vehement acuzațiile.

În cursul serii, el a fost pus sub control judiciar, cu o cauțiune de 800.000 de lei.

Nu e prima dată când primarul bucureștean – un personaj influent în PSD – are probleme cu legea. Cercetat în trecut în nenumărate alte dosare, Robert Negoiță nu a fost niciodată condamnat.

La fel cum nu a pierdut niciun proces cu Fiscul, în care i se impută sute de milioane de lei.

Continuarea pe pagina Europei Libere.

În România post-decembristă, puține nume sunt atât de strâns legate de ideea de „stat în stat” precum cel al fraților Negoiță. Plecați de la începuturi modeste, aceștia au construit în timp un imperiu imobiliar și administrativ care domină nu doar orizontul Capitalei, ci și viața celui mai populat sector din București. Împletirea dintre funcția publică, contractele cu statul și marile dezvoltări imobiliare a creat un mecanism de putere care a părut imun la orice formă de control..... până acum.

Robert Negoiță, primarul sectorului 3 de patru mandate, și-a luat BAC-ul la 31 de ani. Ulterior, a urmat facultăți de Drept și Economie, culminând cu un doctorat la Academia de Poliție, care a fost însă retras oficial după ce s-a dovedit a fi un plagiat integral, reamintește Libertatea.

Odată ajuns primar, sprijinit de un cerc de oameni loiali, a construit în subordinea sa o rețea de firme care lucrează aproape exclusiv pentru primărie – de la salubritate și construcții, până la pază, internet și tehnologie – astfel încât o parte cât mai mare din bugetul anual de aproximativ 500 de milioane de euro să fie gestionată direct de el sau de apropiații săi.

Ionuț Negoiță este unul dintre cei mai activi dezvoltatori din România, cu peste 11.000 de locuințe livrate. Strategia sa se bazează pe construcții masive în zone periferice dar aflate în plină dezvoltare de către administrația locală.

Fundamentul puterii: frații Negoiță, printre cei mai generoși sponsori ai PSD.

Robert Negoiță este cel mai mare datornic la stat, cu peste 54 de milioane de euro (peste 270 de milioane de lei), sumă ce provine din TVA-ul neachitat pentru tranzacții imobiliare din perioada 2006-2009 și penalitățile colosale acumulate în ultimele două decenii. ANAF îi oprește lunar o treime din salariul de primar ceea ce înseamnă că datoria ar fi achitată în aproximativ 3.000 de ani.

Pe 6 februarie 2026 se fac fix 14 luni de la anularea alegerilor.

De 14 luni așteptăm raportul. Raportul acela promis, explicativ, cu probe, cu cap și coadă, care să ne spună de ce au fost anulate alegerile prezidențiale și unde, cum și cât de adânc a intervenit Rusia.

Un raport care să închidă gura conspirațiilor și să mai repare ceva din încrederea făcută țăndări. Nu a venit, comentează Bogdana Boga, redactor șef SpotMedia.

În schimb, a venit un alt raport. Nu al nostru, nu al instituțiilor românești, ci al unui comitet de republicani din Congresul SUA, condus de un fan declarat al lui Donald Trump.

Nicușor Dan a ieșit pe Facebook ca să ne explice ceea ce știam deja: că România nu este ținta acelui raport.Miza mare şi adevărată este Uniunea Europeană.

Raportul ne lovește. Puternic. Lovește legitimitatea deciziei de anulare a alegerilor, lovește încrederea publică și, indirect, lovește și în legitimitatea președintelui.

Iar argumentul invocat de Ilie Bolojan – că Nicușor Dan a fost votat de milioane de români – este extrem de periculos.

Și omul care spune că avem cipuri în Pepsi a fost votat de vreo 2 milioane de români. Ce facem cu logica asta? De când numărul de voturi înlocuiește explicațiile, probele și transparența?

În timp ce statul tace, cealaltă tabără nu stă. Susținătorii "turuldoiînapoi" se organizează ca să depună plângeri penale care pot deveni dosare. Construiesc o narațiune coerentă, alimentată tocmai de acest vid de explicații oficiale.

Timpul nu lucrează în favoarea lui Nicușor Dan. Deloc. Iar sondajele arată asta cel mai bine. AUR rămâne la 40%, în ciuda gafelor continue de care George Simion este încă perfect capabil.

Selecționerul  are serioase probleme medicale, iar 80-90% din ultimele 4-5 săptămâni le-a petrecut în spital, unde se află și în prezent.

În plus, va continua să meargă și pentru alte investigații, pentru a mai cere o opinie, la o clinică din Belgia.

Situația medicală a lui Mircea Lucescu nu e o chestiune care ține exclusiv de „dreptul la viața privată”, așa cum a transmis FRF în comunicat.

Lucescu e o persoană publică, e selecționerul unei naționale care se pregătește de un meci pe care milioane de români îl așteaptă. Și e de interes public orice problemă medicală serioasă pe care o are.

Ar fi deplasat ca FRF, dacă ajunge la concluzia că Lucescu nu poate fi implicat sută la sută pentru acest baraj, să renunțe la a-l păstra pentru meciul cu Turcia?

E adevărată varianta că Lucescu ar fi deschis o discuție cu cei de la FRF, în direcția că e dispus să ia în calcul să renunțe, dar că nu există nimeni interesat acum să preia echipa?

Lucescu și Federația ar trebui să răspundă deschis la toate aceste lucruri. Timpul trece și meciul cu Turcia se apropie. Mai sunt 49 de zile, avertizează jurnalistul Dan Udrea redactor-șef adjunct Golazo.

Ieri, ministrul finanțelor a prezentat elementele pe care este construit așa-numitul program de relansare a economiei, de fapt, un plan pentru sprijinirea mediului de afaceri. Programul este ușor derutant, adică include mai puțin decât s-ar fi așteptat mulți, dar mai mult decât s-ar fi gândit unii.

Sunt câteva lucruri de apreciat la programul de relansare. În primul rând, are câteva obiective ambițioase, dar care sunt urmărite în condițiile în care bugetul este limitat. S-a încercat să se mențină un impact bugetar rezonabil, iar Alexandru Nazare a estimat că efectul negativ asupra bugetului (creșterea cheltuielilor plus reducerea veniturilor) va fi anul acesta de aproximativ 2,2 miliarde de lei. Suma este egală cu reducerile de cheltuieli care ar trebui să se facă în administrația centrală și locală. Cu alte cuvinte, ceea ce se ia pe mere (se scad cheltuielile cu administrația) se dă pe pere, adică se sprijină mediul economic. Ideea nu este rea, dar va trebui să funcționeze.

În al doilea rând, pachetul de sprijin încearcă să finanțeze câteva priorități. De exemplu, orientarea schemelor de ajutor de stat către investiții mari, românești sau străine, și către investiții care contribuie la reducerea deficitului de balanță comercială. În al treilea rând, programul vrea să introducă o serie de instrumente de finanțare noi care sunt în ton cu politicile europene în domeniu.

Sunt și câteva obiective discutabile în program. Este vorba despre încercarea de resuscitare a parteneriatului public-privat (PPP), respectiv înființarea unei facilități naționale pentru pregătire și asistență tehnică a proiectelor PPP. Este o inițiativă riscantă în condițiile în care acest tip de parteneriat nu a funcționat deloc în ultimii 20 de ani.

De asemenea, este exagerată așteptarea ca băncile de stat, în special fosta Eximbank, să dezvolte programe de susținere a exporturilor și de internaționalizare a companiilor românești, mai ales în condițiile în care premierul a criticat de mai multe ori de la preluarea mandatului activitatea fostei Eximbank. Să girezi în continuare aceeași bancă fără a face o schimbare sau o restructurare a activității este o inițiativă riscantă și care poate da aceleași rezultate minore ca și până acum.

Marea problemă a programului de sprijin este miza pe care o aduce. Este un program condamnat să reușească dintr-un motiv extrem de simplu și anume sunt mulți antreprenori sau cetățeni care și-au adus aminte cu această ocazie că guvernul le-a crescut accizele, TVA, taxele locale sau impozitul pe dividende. O parte din ei nu vor beneficia de sprijinul conținut de program, chiar dacă acesta include și unele măsuri de încurajare a microîntreprinderilor.

Există riscul ca efortul făcut de public, de companii și de antreprenori să fi fost în zadar. Dacă anul acesta sau anul viitor deficitul bugetar își va schimba traiectoria, adică va fi în creștere, în loc să scadă, va fi greu, aproape imposibil, ca mediul economic și populația să susțină încă o dată un program de măsuri de ajustare bugetară. Deci, măsurile de sprijin trebuie să funcționeze fără a afecta traseul de reducere a deficitului bugetar.

Este clar că programul de sprijin pentru economie conține și doze de optimism. Planul vrea să convingă populația și antreprenorii că există resurse pentru a antrena creșterea economică și dezvoltarea. Numai că publicul larg vede altfel relansarea economică. De exemplu, la conferința de presă a ministrului finanțelor un jurnalist a întrebat: „ați afirmat că s-a încheiat austeritatea, când scade TVA?”. Este greu de spus cât sarcasm, câtă retorică și câtă seriozitate este în întrebare, dar cu certitudine mulți români gândesc în acești termeni.

În concluzie, deocamdată, programul de relansare este un șir de bune intenții. Vom vedea în următorii ani, dacă planul va avea și efecte pozitive în economie.

Pachetul de relansare economică va fi prezentat maine partenerilor sociali. Microîntreprinderilor şi întregul mediu de afaceri ar trebui sa primeasca o gura de oxigen. Sunt propuse soluții de credite fiscale pentru companii, măsuri de amortizare accelerată pentru achiziția de utilaje de exemplu, scheme de sprijin pentru investițiile mari. Dincolo de componenta economica, ne lamurim daca anuntul lui Ilie Bolojan reprezinta un raspuns la criticile din Coalitie la adresa sa.  
 

Premierul anunta ca anul 2027, când vom avea supraproducție de gaz, ar fi mai potrivit pentru eliminarea plafonarii. Potrivit șefului Executivului, prețul nu va mai fi plafonat, dar va fi reglementat pe întreg lanțul, de la producător până la furnizor, astfel încât să rămână stabil. Guvernul susține că astfel protejează populația de posibile șocuri inflaționiste și evită costuri suplimentare pentru bugetul de stat, așa cum s-a întâmplat în anii anteriori. Ce spun expertii, aflati imediat.

Startul «JO de iarnă Milano-Cortina» se va da mâine seară pe stadionul San Siro din Milano. În ciuda promisiunilor de responsabilitate  energetică şi că mediul înconjurător va fi respectat, această ediţie a Olimpiadei de iarnă va avea un impact ecologic uriaş. Aflati de ce in aceasta seara.