Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Franța – Spania, semifinala care ține fotbalul cu sufletul la gură, se joacă diseră la Dallas, chiar de ziua națională a Franței. Mbappé și Yamal se întâlnesc într-un duel al generațiilor pentru un loc în finala Cupei Mondiale.

Puține semifinale din istoria Cupei Mondiale au reunit atâtea vedete precum confruntarea dintre Franța și Spania, două dintre cele mai spectaculoase naționale ale ultimului deceniu. Pe stadion vor defila jucători a căror valoare însumată se ridică la cifra amețitoare de 2,72 miliarde de euro. Printre aceștia se numără și superstarurile Kylian Mbappé și Lamine Yamal.

Franța vine cu experiența unei echipe care are o prezență constantă în fazele finale ale marilor competiții. S-a calificat pentru a treia oară consecutiv în semifinalele Campionatului Mondial, iar de fiecare dată Mbappé a fost prezent. De cealaltă parte, Spania impresionează prin exuberanța unei generații noi, conduse de fenomenul Lamine Yamal, fotbalistul care, la doar 19 ani, joacă fără să pară impresionat de presiunea unui Campionat Mondial.

Franța-Spania este duelul dintre Mbappé și Yamal. Un duel pe care l-am văzut de atâtea ori și în La Liga, în derby-urile dintre Real Madrid și Barcelona, câștigate, ce-i drept, în ultimul sezon de catalani. Mbappé-Yamal este și o confruntare simbolică între două generații. Pe de o parte se află un câștigător al titlului mondial, omul care a devenit deja un simbol al naționalei Franței, iar pe de altă parte adolescentul care pare pregătit să preia ștafeta și să conducă Spania spre o nouă eră de succes.

Atacantul francez a evitat declarațiile spectaculoase înaintea semifinalei și a preferat să insiste asupra obiectivului comun al echipei. Mbappé a demonstrat că poate decide orice partidă printr-o singură acțiune și a subliniat că într-o competiție precum Cupa Mondială nu există loc pentru relaxare. Fiecare meci trebuie tratat ca o finală.

„Știm ce înseamnă un asemenea meci. În astfel de momente trebuie să rămânem uniți, concentrați și să profităm de fiecare oportunitate pe care o avem”, a transmis căpitanul Franței.

Lamine Yamal nu a rupt gura târgului la acest turneu final, dar poate că s-a păstrat pentru ultimele meciuri. El a atras toate reflectoarele asupra lui cu o declarație războinică. Întrebat dacă Spania trebuie să se teamă de vicecampioana mondială, extrema Barcelonei a răspuns:

„Dacă cineva trebuie să se teamă, atunci ei trebuie să se teamă de noi.”

Afirmația a făcut rapid înconjurul presei internaționale, însă tânărul spaniol a explicat că nu este vorba despre aroganță, ci despre încrederea pe care actualul lot o are în propriile forțe.

Cei doi selecționeri au fost mai ponderați în declarații.

Louis de la Fuente consideră că semifinala nu va fi decisă de numele jucătorilor, ci de capacitatea echipelor de a-și impune stilul:

„Franța are un potențial extraordinar, cu jucători de cel mai înalt nivel, dar și noi avem fotbaliști excepționali. Suntem pregătiți să ne luptăm de la egal la egal.”

Pentru Deschamps, experiența acumulată în ultimele două Campionate Mondiale când echipa a gestionat perfect meciurile eliminatorii reprezintă unul dintre cele mai importante atuuri ale echipei sale. Selecționerul francez a explicat că formația sa trebuie să fie pregătită pentru orice scenariu.

„Într-o semifinală trebuie să fii pregătit să suferi, dar și să profiți de momentele în care adversarul îți oferă spații. Detaliile vor face diferența”, a declarat tehnicianul francez.

Parcursul celor două echipe confirmă statutul de favorite.

Franța a eliminat Suedia, Paraguay și Maroc, demonstrând încă o dată că organizarea defensivă rămâne marca înregistrată a selecționerului Deschamps. Nu a primit gol în fazele eliminatorii și a marcat șase goluri. Un bilanț aproape în oglindă cu cel al Spaniei.

Ibericii au trecut de Austria, Portugalia și Belgia, dominând majoritatea adversarilor prin posesie și ritmul alert al jocului, aspect la care s-a remarcat însă și adversara sa din această seară.

Mijlocul terenului poate deveni cheia calificării. Dacă francezii vor reuși să întrerupă circuitul de pase al ibericilor și să transforme recuperările în contraatacuri periculoase, vor avea șanse importante să ajungă în finală. În schimb, dacă Spania va controla ritmul și va reuși să-i izoleze pe fundașii laterali francezi în dueluri unu contra unu cu Yamal și Nico Williams, balanța se poate înclina în favoarea echipei lui Luis de la Fuente.

Diferența ar putea fi făcută de eficiența din fața porții și de gestionarea momentelor de presiune. În astfel de meciuri, o fază fixă, o intervenție inspirată a portarului, o greșeală copilărească sau o sclipire individuală pot fi decisive.

Există și o miză istorică: Franța urmărește ca de Ziua Națională să obțină accesul într-o nouă finală mondială și confirmarea statutului de cea mai constantă reprezentativă a ultimului deceniu. Pentru Spania, calificarea ar însemna revenirea în ultimul act al Cupei Mondiale după o perioadă în care a traversat un amplu proces de reconstrucție.

Diseară doar una dintre ele va continua drumul spre trofeul suprem. Cu Mbappé în postura liderului consacrat și Yamal în rolul noii senzații a fotbalului mondial, semifinala dintre Franța și Spania are toate ingredientele unui meci de poveste.

Armata SUA a lansat un nou val de atacuri asupra unor ținte militare din Iran, punând sub un mare semn de întrebare acordul de pace convenit recent între cele două părți. Dar și Iranul are propria strategie prin blocarea Strâmtorii Ormuz. Presa internațională privește și la criza regimului Putin, odată cu înmulțirea loviturilor ucrainene.

Ziarul italian La Repubblica este de părere că exercitarea controlului asupra Strâmtorii Ormuz este un obiectiv strategic pentru Iran.

Teheranul vrea ”să-și afirme rolul de putere regională în întregul Golf prin mijloace militare.

Dar mai presus de toate, vrea să clarifice faptul că Donald Trump nu este pregătit să intre în război pentru a proteja monarhiile sunnite. Această viziune strategică stă în spatele escaladării tensiunilor de către Gărzile Revoluționare”, spune ziarul Italian citat de Eurotopics.

The Conversation susține la rândul său că  ”din perspectiva Iranului, războiul pentru Ormuz nu este acum doar o chestiune de bani, ci și de autoritate și prestigiu. Iranul își dorește recunoașterea drept stăpân legitim al strâmtorii – un statut pe care nici Washingtonul, nici Golful nu și-l pot permite să-l acorde.

Țările din Golf trebuie să  dezvolte o coaliție durabilă, ancorată de diplomația Qatarului și de rolul Omanului de gardian al strâmtorii. Aceasta ar trebui multiplicată prin capacități maritime comune pentru a escorta navele și a menține apele fără drone și mine”.

Citeste siDonald Trump: Vom deveni gardienii strâmtorii Ormuz şi vom fi plătiţi pentru asta

Astfel de conflicte nu pot fi rezolvate doar prin mijloace diplomatice, susține ziarul german Der Tagesspiegel: 

„O pace durabilă în Golf și o revenire la aprovizionarea fiabilă cu petrol și gaze la prețurile de dinainte de război vor fi posibile doar dacă Trump exercită presiune militară asupra mullahilor și îi obligă să evacueze Strâmtoarea Ormuz.

Europenii ar trebui să ia în serios această lecție, nu în ultimul rând din cauza Ucrainei. (...) Și aici, speranța că Vladimir Putin va respecta de bunăvoie ceea ce a fost negociat este greșită.

El a încălcat aproape fiecare acord. Și el va respecta un tratat de pace doar în măsura în care este forțat prin presiune militară susținută.”

Privind către Rusia, ziarul polonez Gazeta Wyborcza observă un regim Putin care este conștient de nemulțumirea populară:

„Rezultatele sondajelor efectuate în ultimele săptămâni – inclusiv de sociologi afiliați Kremlinului – arată că încrederea rușilor în liderul lor scade constant – și într-un ritm record.

Acest lucru provoacă o neliniște crescândă în rândul conducerii, cu atât mai mult cu cât alegerile pentru Duma de Stat urmează să aibă loc în septembrie – și vor fi primele de la începutul războiului împotriva Ucrainei.

Conform logicii regimului Putin, aceste alegeri sunt menite să demonstreze că poporul susține războiul, indiferent de amenințările și dificultățile tot mai mari cu care se confruntă, cum ar fi problemele cu internetul sau penuria de benzină.”

Iar Le Monde consideră că războiul subminează contractul social dintre Putin și poporul său:

”Vladimir Putin și poporul său cred că stabilitatea și prosperitatea sunt garantate în schimbul reducerii libertăților. Izbucnirea atacurilor ucrainene la Moscova, Sankt Petersburg și chiar în Siberia, a semănat incertitudine cu privire la capacitatea regimului de a-și proteja nevoile de bază...”

Va avea România un Guvern înainte de septembrie? Explicațiile noului blocaj de la Cotroceni: „Sunt motive de fond, nu de nume” (Adevărul) - Agențiile de rating încep evaluarea României. Guvernul mizează pe păstrarea calificativului recomandat investițiilor, în timp ce Erste nu anticipează o retrogradare (Economedia)

Va avea România un Guvern înainte de septembrie? Explicațiile noului blocaj de la Cotroceni: „Sunt motive de fond, nu de nume” (Adevărul)

Liderii fostei coaliții de guvernare, participanți la consultările organizate luni de președintele Nicușor Dan, au ieșit pe porțile Palatului Cotroceni la fel cum au intrat: fără un acord în privința viitorului guvern. 

Surse politice au explicat pentru „Adevărul” că negocierile au înregistrat un ușor progres față de săptămâna trecută, însă există în continuare blocaje și constrângeri importante.

După ce inițial au transmis semnale publice că l-ar accepta în funcția de prim-ministru pe actualul ministru de finanțe, Alexandru Nazare, social-democrații par acum să se fi răzgândit. Mai mult, aceștia condiționează progresul negocierilor de plecarea lui Ilie Bolojan de la Palatul Victoria. În opinia analistului politic Adi Zăbavă, strategia PSD este de a muta responsabilitatea eșecului formării unui nou guvern asupra Ilie Bolojan, însă acest lucru nu face decât să complice și mai mult găsirea unei soluții.

„Criza de fond nu poate fi depășită decât dacă unul dintre actorii principali, fie PSD, fie PNL, fie USR, își modifică în mod substanțial poziția. În prezent nu există niciun indiciu că vreunul dintre aceste partide este dispus să facă un asemenea pas. Din acest motiv, chiar dacă pe termen scurt este posibil să apară o formulă de compromis care să treacă de votul de învestitură, blocajul politic va continua. Pe fond, criza va rămâne până când raporturile de forțe se vor modifica, fie în urma unor alegeri parlamentare, fie, dacă se va ajunge acolo, în urma unor alegeri anticipate", a subliniat analistul în Adevărul.

„PSD nu se teme de alegeri anticipate” este un refren pe care îl rostesc tot mai frecvent Sorin Grindeanu și ceilalți lideri PSD, pe măsură ce ideea unui scrutin înainte de termen prinde tot mai mult teren, însă aceste declarații trebuie coroborate cu alte acțiuni pe care partidul le întreprinde mai mult sau mai puțin discret, și care au drept scop zădărnicirea anticipatelor.

Un fost membru PSD, care prin natura funcției a trebuit să-și dea demisia din partid, susține că alegerile anticipate sunt imposibil de organziat în acest moment și rămâne interesant de urmărit în ce măsură fostul lui partid îi va prelua ideile. Este vorba de Adrian Țuțuianu, președintele Autorității Electorale Permanente.

Săptămâna trecută, Adrian Țuțuianu, a organizat o conferiță de presă în care unul dintre subiectele abordate viza eventualele alegeri anticipate, întrucât Autoritatea Electorală are certe responsabilități în domeniu.

Țuțuianu a declarat că, în urma unei analize efectuate de specialiștii instituției, ar exista mai multe impedimente de ordin legal care fac ca organziarea alegerilor anticipate să fie imposibilă în momentul de față.

G4Media analizează pe rând argumentele lui Țuțuianu și scrie că alegerile, chiar și anticipate, se pot organiza optim în cele trei luni prevăzute deja de Constituție.

Doar că deocamdată nu sunt întrunite condițiile pentru declanșarea alegerilor anticipate. Am avut abia o singură tentativă eșuată de investire a unui guvern, și trebuie minimum două, și nu au trecut încă 60 de zile de la momentul în care prima solicitare de investitură, cea a guvernului Veștea, a fost respinsă de Parlament, pe 22 iunie.

Așadar, termenul după care președintele se poate gândi la dizolvarea Parlamentului, dacă între timp mai eșuează cel puțin o dată formarea unui guvern, este de 21 august.

România intră în perioada evaluărilor anuale ale principalelor agenții internaționale de rating, iar menținerea calificativului de țară în categoria investment grade a devenit principala prioritate a Guvernului pentru asigurarea accesului la finanțare. În acest context, Ministerul Finanțelor a început întâlnirile cu reprezentanții agențiilor de rating înaintea analizelor programate de Fitch, în luna iulie, și Moody’s, la începutul lunii august, scrie Bloomberg.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că discuțiile cu agențiile de rating au început în această săptămână, atât în format fizic, cât și online.

„Este obligatoriu să menținem ratingul, astfel încât finanțarea României să rămână deschisă”, a transmis Nazare într-o postare pe Facebook.

Continuarea, pe pagina Economedia.

Carrefour România nu se grăbește să predea ștafeta. Avizele de la Consiliul Concurenței au fost luate, prețul de vânzare al magazinelor din România a fost făcut public și așteptările erau ca noii proprietari, Pavăl Holding, să preia administrarea. De fapt, mai clar, așteptările erau ca managerii Carrefour să aibă doar o gestiune curentă până la intrarea în companie a reprezentanților noilor proprietari.

Carrefour, însă, ia decizii curajoase de business care vor influența într-o anumită măsură și viitoarele afaceri. De exemplu, în ultima perioadă retailerul a derulat o campanie promoțională agresivă, în sensul că le-a oferit consumatorilor pachete de vânzare avantajoase cu o serie de produse pentru care plăteau un produs și primeau două. Care a fost logica unor bonusuri atât de consistente? Am putea crede că este dorința retailerului de a vinde o parte din stocuri, probabil din dorința de a încasa venituri pe ultima sută de metri.

Desigur, însă, o promoție atât de generoasă poate aduce un semn de întrebare față de o temă extrem de dezbătută în ultimii ani și anume: la ce nivel de adaos lucrează hypermarketul dacă își permite să ofere un produs plătit și al doilea gratuit? Răspunsul poate fi, într-adevăr, mai complex fiind vorba de o strategie comercială de moment prin care s-a dorit o vânzare accelerată. Evident, toate marile rețele comerciale au pe parcursul anului diferite campanii promoționale. De altfel, comerțul modern este caracterizat de bonusuri.

Carrefour a mai făcut un pas și anume a extins parteneriatul cu Bonapp, o aplicație care reduce risipa alimentară. A fost un proiect care a început în București și care se va extinde acum la Cluj-Napoca, Iași, Brașov și Oradea.

Parteneriatul Carrefour-Bonapp s-a derulat în felul următor: consumatorii au putut cumpăra prin intermediul aplicației pachete care conțin între două și cinci produse aflate aproape de termenul de expirare cu reduceri de prețuri de două treimi față de prețul de la raft.

Modelul a funcționat și se extinde acum în alte 20 de magazine din țară. Adevărul este că varianta de promoții de acest tip, adică reduceri de prețuri agresive atunci când produsele se află aproape de momentul oficial al expirării, are o zonă mare de dezvoltare în România. În Europa de Vest, reducerile de acest tip sunt foarte răspândite în rândul comercianților și se bucură de încrederea consumatorilor.

În România, nu se poate spune că fenomenul este inexistent. Nu, dar are un potențial mare de dezvoltare. Sunt câteva rețele comerciale care practică în mod constant acest tip de vânzări promoționale, dar modelul se desfășoară la scară limitată, destul de discret și în condiții precare, în sensul că într-un coș de cumpărături, la care este atașat un anunț referitor la condițiile promoției, sunt strânse câteva produse care, de multe ori, nu au un ambalaj atractiv pentru consumatori.

Spre deosebire de acest model, varianta Bonapp aduce un progres evident. În primul rând, prin tehnologie. În al doilea rând, prin modul de prezentare al așa-numitelor pachete surpriză.

Să menționăm că Bonapp este o aplicație creată în România de trei antreprenori tineri care are ca obiectiv reducerea risipei alimentare. Anul trecut, compania a realizat o fuziune cu o platformă de același profil creată în Ungaria, care s-a extins în Europa. Acum, entitatea rezultată din fuziune operează în mai multe state din Europa de Est, precum Ungaria, Cehia și Slovacia.

Promovarea ofertelor promoționale pentru produsele aflate aproape de termenul de expirare are, în țară, un important potențial de creștere. În plus, Carrefour România a anunțat că va renunța la importurile de legume și fructe de sezon și va aduce doar produse locale. Este o bună moștenire pentru noii proprietari. Să vedem dacă aceștia vor consolida ceea ce a început compania franceză.

La 14 iulie ne amintim valorile libertății, egalității și fraternității. Iar aceste valori sunt amenințate în lumea de azi. Iată ce spune la RFI România ambasadorul Franței la București, Nicolas Warnery. În interviul acordat postului nostru, ambasadorul francez a vorbit mai întâi despre semnificația momentului 14 iulie în lumea de azi.

Nicolas Warnery: A devenit o mică tradiție, dar una foarte plăcută și prietenoasă, să vin alături de dumneavoastră chiar în ajunul zilei de 14 iulie. Așadar, pentru a răspunde la întrebarea dumneavoastră, cred că este vorba despre Revoluția Franceză, despre deviza „Libertate, egalitate, fraternitate”. Aceasta cuprinde noțiuni foarte vechi acum, dar care rezonează diferit în funcție de epocă. Acum zece ani, acum 20 de ani, trăiam altfel. Mesajul putea fi diferit față de zilele noastre.

Astăzi trăim într-o epocă destul de tulbure. Mi se pare foarte complicat să o descifrez, să o înțeleg. Dar tocmai de aceea trebuie să ne amintim de aceste valori ale libertății, egalității și fraternității.Trebuie să ne întoarcem puțin la origini și să ne amintim că libertatea poate fi amenințată, că inegalitățile se adâncesc în întreaga lume, în societățile noastre occidentale, dar și în întreaga lume, și că fraternitatea, la rândul ei, nu este întotdeauna prezentă.

Așadar, trebuie să revenim la aceste valori fundamentale. Pentru noi, este vorba de un fel de întoarcere la origini pe care trebuie să o facem, poate cu ocazia acestei zile naționale.

Rep: Să ne apropiem acum și de România, unde există o comunitate franceză foarte puternică, foarte dinamică.Ce reprezintă această zi pentru această comunitate?

Nicolas Warnery:În primul rând, comunitatea franceză de aici este fericită și, dacă spun asta cu plăcere, este pentru că în unele țări în care am avut ocazia să lucrez în trecut, comunitatea nu este întotdeauna la fel de fericită cum este în România. Aici este foarte bine integrată.

Mulți oameni rămân mai mult decât au prevăzut - mă refer la expatriați, la cei care lucrează în companii. Vin pentru trei sau patru ani. Și apoi rămân șapte ani, opt ani, zece ani etc. Unii rămân pentru totdeauna, desigur.

Așa că, iată, comunitatea este fericită. Sau cred că este. Este atentă la ceea ce se întâmplă în regiune, având în vedere că ne aflăm într-o regiune tulburată, dar, în general, este foarte senină. Simt că această comunitate este senină.

Rep: Așadar, vorbim acum despre relațiile franco-române, care au o legătură istorică și profundă. Iar puterea acestor relații se manifestă în momentele cele mai dificile. Aceasta este puterea unei relații. Ne aflăm într-un context regional extrem de tensionat. Iar Franța, în acest context regional, este țara care coordonează grupul tactic NATO din România. Ce înseamnă acest angajament pentru Franța?

Nicolas Warnery: Vă mulțumesc că ați reamintit că avem o istorie foarte veche, un parteneriat foarte vechi.

Această prietenie datează, în esență, din jumătatea secolului al XIX-lea, când a luat naștere, într-un fel, România modernă. Apoi a cunoscut un nou avânt în timpul Primului Război Mondial, odată cu misiunea Berthelot.

Negocierile au fost conduse, în parte, de regina Maria împreună cu Clemenceau și  au dus la România Mare.

Așadar, istoria noastră, din când în când, se repetă în ceea ce privește identitatea României, teritoriul și securitatea sa.

Și de aceea am venit, de aceea ne-am oferit voluntari la începutul anului 2022, chiar înainte de agresiunea rusă asupra Ucrainei, pentru a veni ca națiune-cadru a NATO aici, în România.

Știam că vom fi bine primiți și doream să venim la ”verii” noștri latini, românii, eram pregătiți să îndeplinim această misiune. Și o îndeplinim încă din 2022.

Deci, din 2022, această forță „Aigle” despre care ați vorbit, grupul de luptă, s-a consolidat. A avut un mare succes în cadrul exercițiului „Dacian Fall” din octombrie anul trecut. Și apoi a apărut o nouă dimensiune în ultimii ani, prin această Coaliție a Voluntarilor.

România este membră a Coaliției Voluntarilor, iar  luni seară, la Paris, a avut loc un summit al Coaliției Voluntarilor, la care a participat președintele Nicușor Dan.

La 14 iulie are loc o paradă a unui număr de țări membre ale acestei coaliții. Așadar, steagurile lor vor defila însoțite de garda de onoare, adică de aproximativ douăzeci de soldați în jurul lor, în fața șefilor de stat și de guvern, într-un gest simbolic.

Așadar, în ziua obișnuită a defilării militare franceze, va fi prezent și steagul românesc, iar garda de onoare a steagului românesc va defila în fața președinților, printre care și președintele Nicușor Dan.

În cadrul defilării, va fi și o unitate a Forței „Aigle” care a servit în România cu două sau trei mandate în urmă. Nu  vor fi cei care se află chiar în acest moment la Cincu. Ar fi fost prea complicat. Ei au misiunea lor de îndeplinit aici, pe teritoriul românesc, dar predecesorii lor vor defila cu steagul Forței „Aigle”. Așadar, este un gest foarte simbolic.

România, NATO, Coaliția Voluntarilor – acestea sunt ca niște cercuri concentrice. Țara, Alianța și regiunea în care ne desfășurăm acțiunea, incluzând, desigur, Ucraina, întrucât Coaliția Voluntarilor are ca scop instaurarea păcii în Ucraina și asigurarea acestei viitoare păci la care sperăm cu toții acum.

Rep: Și în acest context, cum percepeți rezultatele summitului NATO de la Ankara în ceea ce privește securitatea colectivă?

Nicolas Warnery: De fapt, au avut loc două summituri în decurs de câteva zile: mai întâi, summitul G7, care, inițial, era în primul rând unul economic, dar care, din ce în ce mai mult, în ultimii ani, a căpătat și o dimensiune politică și strategică.

Acest summit s-a desfășurat bine. Aveam câteva îngrijorări, dar totul a decurs bine, iar summitul de la Ankara s-a desfășurat, la rândul său, fără probleme.

Ce vreau să spun prin „a decurs bine ”? Înseamnă că toți aliații și-au confirmat solidaritatea și angajamentul de a asigura securitatea comună. Toți și- au confirmat, de asemenea, angajamentul de a-și spori efortul bugetar pentru a achiziționa echipamente și a se dota corespunzător, pentru a fi face față oricărei amenințări și să se poată ajuta reciproc.

NATO este foarte importantă. Anul trecut i-am sărbătorit aniversarea; anul acesta nu a fost o aniversare, dar poate că ar trebui să ne amintim anul acesta că singura dată când a fost invocat articolul 5 din Tratatul de la Washington, care a stat la baza înființării NATO, a fost în beneficiul americanilor, în Afganistan, după 11 septembrie 2001.

Așadar, să nu uităm realizările noastre, să nu uităm succesele noastre. NATO a trecut cu bine prin Războiul Rece, NATO și-a demonstrat solidaritatea după 11 septembrie. NATO trebuie să fie capabilă astăzi, în contextul actual, să reziste. Și a rezistat. Da, a rezistat la summitul de la Ankara. Așadar, este un lucru bun.

Rep: Domnule ambasador, am vorbit despre comunitatea franceză din România care, așa cum spuneam, este foarte implicată în viața economică. Franța este foarte implicată în economia română. Ea contribuie la stabilitatea economică a României într-un context bugetar complex. Care este, în opinia dumneavoastră, rolul Franței în economia românească și care sunt evenimentele importante care au avut loc în ultima perioadă?

Nicolas Warnery: Să recunoaștem, prezența franceză actuală datează de la sfârșitul anilor ’60. De fapt, odată cu stabilirea companiei Renault aici, apropierea de Dacia și asocierea dintre cele două.

Apoi, în 1999 a fost semnat acordul între cei doi producători, iar astăzi, pentru noi, acesta reprezintă, într-un fel, un succes industrial emblematic.

Renault a venit cu un model de mașină care a fost produs aici. Astăzi, autoturismele Dacia sunt proiectate, produse, testate și încercate pe pista de testare în întregime, iar apoi, desigur, sunt fabricate și comercializate în România. Așadar, este un succes total. Este exemplul pe care îl folosim adesea când dorim să creăm alte parteneriate industriale cu alte companii, în alte domenii decât cel al industriei auto. Prin urmare, este un succes emblematic.

Există, de asemenea, alte întreprinderi franceze, foarte importante, în industrie, în domeniul energiei, al serviciilor și al distribuției. Așadar, spunem adesea – și nu din mândrie nejustificată, ci din satisfacție  - că dintre cele mai mari întreprinderi franceze, grupate în indicele CAC 40, adică dintre cele mai mari 40 de companii, 35 sunt prezente în România.

 Așadar, dezvoltăm aceste relații în toate domeniile. Anul acesta, cooperarea este importantă într- un domeniu-cheie, și anume cooperarea în domeniul nuclear, al energiei nucleare civile, întrucât au fost semnate două acorduri importante: un acord între Nuclaerelectrica și compania Arabelle pentru renovarea reactorului numărul unu al centralei nucleare de la Cernavodă.

Există un alt acord semnat în aceeași zi, de asemenea, între Nuclearelectrica și Framatome, privind producția de izotopi – mai precis, un izotop utilizat în tratarea cancerului.

Nu sunt om de știință, dar este vorba de materie nucleară care permite tratarea cancerului, „bombardarea” cancerului, dacă pot spune așa, pentru a vindeca pacientul.

Așadar, în două domenii - viitorul energiei nucleare și viitorul medicinei de vârf din România - au fost semnate aceste două acorduri, ceea ce ne-a bucurat foarte mult. Acestea sunt victoriile recente. Sperăm că vor urma și alte victorii în curând. Dar acestea sunt cele mai recente.

Rep: Și, în final, domnule ambasador, care este mesajul dumneavoastră pentru ascultătorii RFI România cu ocazia zilei naționale a Franței?

Nicolas Warnery: Eu că spun uneori că sunt un pesimist activ. Îmi cer scuze pentru termenul „pesimist”.

Dar înseamnă că, dacă nu facem nimic, lucrurile vor merge prost. În schimb, dacă acționăm, dacă suntem activi, putem salva situația.

Așadar, urarea pe care o adresez tuturor, fie că suntem români, fie că suntem francezi, este să ne aflăm în contextul despre care vorbeam. În această lume dificilă, să fim pesimiști activi.

Iar al doilea mesaj este că îmi dau seama de asta venind pentru a nu știu câta oară aici, în studioul vostru, alături de ascultătorii voștri: atunci când vorbesc la microfonul vostru, formăm o mică comunitate, o mică familie RFI în sud-estul Europei, nu doar în România, ci în întreaga regiune, deoarece sunteți un nod de comunicare remarcabil, lucru de care ne bucurăm foarte mult.

Așadar, iată, am sentimentul că facem parte dintr-o mică familie, inclusiv împreună cu ascultătorii pe care nu-i vedem, dar pe care îi intuim în spatele microfoanelor și pe care îi salut.

Un specialist în domeniul gastronomic vorbește despre lanțul scurt dintre producător și cumpărător, despre punctele gastronomice locale, dar și despre dezvoltarea brandurilor locale.

Am discutat la Rural cu Cosmin Dragomir, expert gastronomic.

Dupa doua ore de discutii la Cotroceni, liderii fostei Coalitii si presedintele nu au ajuns la nici o concluzie privind formarea unei majoritati care sa sprijine un nou guvern. Scenariul anticipatelor apare din nou in negocieri. Discutam pe larg.

Este prima dată când Moldova participă la o întâlnire in acest format. Discuțiile din Franta se vor axa pe consolidarea sprijinului pentru Ucraina.

In paralel, Emmanuel Macron a sustinut discursul tradiţional către forţele armate, în ajunul sărbătorii naţionale de 14 iulie. Franţa şi europenii sunt pregătiţi să apere „libertatea şi dreptul” „cu preţul sângelui, dacă este nevoie”, spuner liderul de la Elysee. 

Datele publicate astazi arată că peste opt din zece români se așteaptă la noi creșteri de prețuri în următorul an, iar majoritatea consumatorilor cred că nivelul lor de trai se va deteriora. 

Comisia Europeană propune o schimbare de ton în ceea ce privește sectorul zootehnic, mutând accentul de la condiționalități la competitivitate, reziliență, securitate alimentară și stimularea inovării pentru atingerea obiectivelor de mediu, în prima Strategie privind creșterea animalelor, adoptată săptămâna trecută.

Potrivit documentului, Executivul european urmărește, printre altele, întărirea rezilienței fermelor prin instrumente de gestionare a riscurilor, sprijin pentru combaterea bolilor și creșterea standardelor de bunăstare a animalelor, accelerarea investițiilor în sector, reducerea dependenței de importuri și condiții de concurență echitabile în comerțul internațional. În paralel, dorește ca, împreună cu statele membre, să identifice soluții pentru creșterea producției animaliere, în special în zonele rurale expuse riscului de abandon, cu precădere la frontiera estică a Uniunii Europene.

Reacțiile părților interesate sunt mixte. Agence Europe le-a monitorizat și le-a trecut în revistă. Organizațiile agricole europene salută schimbarea retoricii Comisiei Europene față de cea din perioada 2019–2023 și recunoașterea rolului strategic al creșterii animalelor pentru securitatea alimentară, pentru zonele rurale și autonomia europeană, dar solicită măsuri concrete, o foaie de parcurs și finanțare suficientă pentru sprijinirea tranziției. Organizațiile de mediu și pentru bunăstarea animalelor apreciază unele progrese, în special în ceea ce privește bunăstarea animalelor, cum ar fi eliminarea treptată a cuștilor, dar consideră strategia inadecvată, având în vedere provocările climatice și de mediu și necesitatea de a depăși modelul agricol intensiv.

Primele luări de poziție din partea statelor membre sunt așteptate în cadrul reuniunii Consiliului Agricultură și Pescuit din 13 iulie.

Strategia privind creșterea animalelor este însoțită de un plan de acțiune privind proteinele, care vizează reducerea dependenței de importuri și creșterea ponderii utilizării culturilor proteice europene de la 25% în prezent la 35% până în 2035.

Parlamentul European a aprobat în procedură de urgență propunerea Comisiei de modificare a politicii agricole comune, pentru a veni în sprijinul fermierilor afectați de creșterea prețurilor îngrășămintelor. Aceștia vor putea beneficia rapid de lichidități în valoare de până la 80% din costurile suplimentare cu fertilizanții, iar statele membre vor avea posibilitatea de a majora avansurile pentru plățile directe de la 70% la 75% și de a le plăti înainte de 15 octombrie, cum prevăd reglementările actuale. De asemenea, țările UE vor avea o flexibilitate mai mare în ceea ce privește ajustarea pachetelor de plăți directe de anul viitor.

Noile norme vor fi publicate în Jurnalul Oficial după adoptarea de către Consiliu și vor intra în vigoare în ziua imediat următoare.

Comisia Europeană trimite Ungaria în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, susținând că decizia de plafonare a adaosurilor comerciale pentru anumite alimente și produse de drogherie discriminează retailerii, în special pe cei cu capital străin, și încalcă Directiva privind serviciile și Tratatul de funcționare a UE.

În 2025, Ungaria a decis limitarea la 10% a marjelor comerciale dintre prețul de achiziție și prețul de vânzare pentru mai multe alimente, printre care carne de pui, lapte, ulei și zahăr. Măsura a fost introdusă inițial prin norme cu titlu temporar, însă aplicarea acestora a fost prelungită de mai multe ori până în mai 2026, când a devenit permanentă, prin includerea în legislația națională.

Potrivit comunicatului de presă emis de Executivul european, limitarea adaosurilor comerciale obligă retailerii să vândă în pierdere, deoarece nivelul redus al plafonului nu acoperă costurile operaționale, respectiv cheltuielile cu angajații, transportul, depozitarea mărfurilor și alte costuri de funcționare. Bruxellesul afirmă că măsurile afectează în principal comercianții străini care operează în Ungaria, descurajează intrarea unor noi operatori pe piață, sunt discriminatorii și disproporționate, iar interpretarea autorităților ungare potrivit căreia diferenţa dintre preţul de achiziţie şi cel de vânzare reprezintă profitul companiilor, fără să țină cont de costuri și de taxe, este eronată.

Piața agricolă a Uniunii Europene rămâne solidă în 2026, în pofida incertitudinilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu, a tensiunilor comerciale, riscurilor climatice și creșterii costurilor de producție, care continuă să pună presiune pe marjele de profit ale fermierilor, arată raportul privind perspectivele pe termen scurt publicat de Comisia Europeană.

Executivul comunitar anticipează o creștere a producției de plante oleaginoase, de lapte și de carne de pasăre, precum și o stabilizare a producției de carne de porc, în timp ce recolta de cereale va reveni la nivelul mediei ultimilor cinci ani. Sectoarele de creștere a bovinelor și ovinelor, precum și sectorul zahărului și uleiului de măsline vor înregistra scăderi.

Raportul avertizează că accesibilitatea îngrășămintelor s-a deteriorat până la nivelurile din 2022, pe fondul costurilor ridicate la energie, iar prețurile alimentelor sunt așteptate să crească. Condițiile meteo sunt estimate în general favorabile pentru culturile de iarnă, însă cele de primăvară și vară riscă să fie afectate de temperaturile ridicate și de deficitul de apă, în special în regiunile predispuse la secetă.

Comisia precizează că analiza nu include impactul valurilor de căldură de la începutul lunii iulie.

Bucureștiul ar putea avea o Centură Verde. Primăria Generală vizează mai multe suprafeţe împădurite din Capitală și zona metropolitană, pe aproximativ 250 de hectare. Ce înseamnă asta și cum ar trebui să arate Centura Verde? Ciprian Gălușcă, director executiv la Platforma pentru Adaptare Climatică, a fost invitat la emisiunea Planeta Verde.

Primăria Capitalei vrea să amenajeze Centura Verde a Bucureștiului. ”Vrem să amenajăm 250 de hectare de infrastructură verde nouă. Proiectul e cuprins în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană, pe care l-am pus în dezbatere publică”, anunță instituția.

Într-o primă fază, va fi elaborat un plan operaţional. Primăria Capitalei vrea să organizeze grupuri de lucru şi să implice mediul academic, societatea civilă şi sectorul privat.

Primăria Capitalei vrea să extindă pădurile şi ariile naturale protejate cu suprafeţe noi, să regenereze şi să conserve spaţiile verzi deja existente (păduri, lacuri, situri protejate, parcuri), să dezvolte coridoare ecologice, să crească suprafaţa de spaţiu verde pe locuitor și să reducă efectul de insulă de căldură în oraş.

Ciprian Gălușcă, director executiv la Platforma pentru Adaptare Climatică, spune că ”Centura Verde este un proiect extrem de necesar și extrem de ambițios, în același timp. Vorbim despre vegetație, care să joace un rol important în micșorarea efectelor negative ale schimbărilor climatice și despre un plan de amenajare teritorială a zonei metropolitane a Bucureștiului extrem de ambițios”.

El precizează că ”vorbim de asemenea și de funcționalități precum recreerea, încurajarea recreerii. Hai să ne imaginăm că într-un viitor nu foarte îndepărtat, la sfârșit de săptămână, putem să petrecem chiar două zile în proximitatea Bucureștiului, în această Centură Verde, putem să scăpăm de efectul insulei de căldură din interiorul orașului pe perioada de vară, relaxându-ne undeva la 50 de kilometri, 30 de kilometri de București”.

Ciprian Gălușcă spune că ”pentru ca această infrastructură să capete viață, avem nevoie mai întâi de un plan și înainte de a avea planul ăsta, avem nevoie de o viziune, pentru că la momentul de față, atunci când vorbim despre Centura Verde, avem cu toții o înțelegere ușor diferită asupra acestui concept. De exemplu, unii dintre primarii, poate, din zona metropolitană sunt foarte îngrijorați că un astfel de concept ar putea să blocheze dezvoltarea locală, ceea ce nu e nimic mai eronat, pentru că din contră, vedem cu toții, acolo unde în exemple existente deja în Europa de Vest, acolo unde s-a generat astfel de infrastructură, s-a generat și dezvoltare economică și premisele, de fapt, unei dezvoltări economice sustenabile. Ca un scurt exemplu, Centura Verde poate să fie un loc de întâlnire între producători locali și bucureșteni care își pot face piața în week-end chiar vizitând componente din această Centură Verde. Mergem până la pădure cu bicicleta sau până la unul din lacurile din proximitatea Bucureștiului și pe drum reușim să trecem și printr-o piață de producători locali”.

Jurnal de știri