Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Noul asalt asupra lui Bolojan și problema internă a lui Sorin Grindeanu (G4Media) - Analiză: Franța pilonul terestru militar al României? (DW) - De ce a fost eliminată Franța. Unicul punct vulnerabil al albaștrilor le-a fost fatal în semifinală. Ce a făcut Spania extraordinar (Golazo)

Sorin Grindeanu a condiționat de facto votul PSD pe legile PNRR de plecarea lui Ilie Bolojan din fruntea guvernului. În paralel, liderul PSD și-a radicalizat aparițiile publice într-o schimbare evidentă de stilistică. Ambele evenimente indică o nouă tentativă de a scăpa de șeful PNL, dar și o presiune internă asupra liderului PSD. Sorin Grindeanu și-a dus partidul într-o aventură politică soldată cu deșertul opoziției, iar acum își joacă una dintre ultimele cărți.

Istoria ultimilor 35 de ani ne arată că PSD nu are milă de liderii care ratează Puterea. Nici măcar de cei protejați de șeful statului, scrie jurnalistul Cristian Pantazi, redactor șef G4Media.

„Orice drum începe cu primul pas”, spunea fostul vicepremier social-democrat Marian Neacșu, stând lângă liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu. Cei doi anunțau moțiunea de cenzură comună PSD-AUR, care avea să doboare Guvernul Bolojan cu 281 de voturi. Moțiunea nu s-a concretizat și într-o alianță constructivă între PSD și AUR. Cele două partide s-au ținut la distanță. George Simion, șeful AUR, a deschis însă cutia Pandorei. A pus o condiție esențială pentru a deschide negocierile cu social-democrații: AUR să primească șefia Senatului.

În cazul suspendării președintelui, șeful Senatului ajunge interimar la Palatul Cotroceni. Practic, fără să câștige la urne, prin acest compromis cu PSD, AUR ar putea să dea un președinte.

Planul AUR este public: partidul vrea fie anticipate, fie suspendarea președintelui. Prima variantă este greu de obținut. Deși partidele în aparență susțin un astfel de scenariu, decizia stă strict în pixul lui Nicușor Dan.

Constituția explică faptul că dizolvarea Parlamentului poate fi făcută de președinte doar după ce două variante de premier cad la votul de încredere din Parlament și trec măcar 60 de zile de la primul vot. Foarte important este cuvântul „poate”, care îi oferă lui Nicușor Dan contextul pentru a refuza la nesfârșit un astfel de scrutin. Așa că pentru AUR rămâne o luptă care în acest moment pare improbabilă: alegerile anticipate.

Nici suspendarea nu e un deziderat prea ușor de realizat însă. Cel puțin teoretic, PSD n-are motive să-l suspende pe președintele atât de prietenos cu social-democrații încât a fost poreclit Nicușor Pesedan.

Analiza amplă este în Cotidianul.

Franța conduce din 2022 grupul de luptă NATO de la Cincu, unde se află în jur de 1400 de militari veniți din Hexagon. Anul trecut grupul a fost ridicat la nivel de brigadă, iar exercițiile militare făcute au mobilizat până la 5000 de soldați din statele aliate.

Francezii au venit aici cu armele lor, iar Emanuel Macron le-a propus statelor europene să intre sub umbrela nucleară a Parisului pe fondul declaraților lui Donald Trump de retragere a militarilor și capabilităților defensive de pe continent.

România nu a dat încă un răspuns, fiindcă se teme să nu supere Washingtonul, dar opt țări europene, toate membre NATO, ar fi „pregătite” să se implice (Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Olanda, Polonia, Suedia, Marea Britanie).

La reuniunea statelor din Coliția de Voință de luni de la Paris, 10 țări au hotărât crearea unui sistem unificat antibalistic.

Deocamdată, România nu pare interesată de acest plan defensiv.

Bucureștiul mizează  însă pe prezența permanentă pe teren a militarilor francezi, vrea garanții de securitate de la francezi pentru zona litorală, transfer de tehnologie și producție locală (Constanța și Ghimbav), investiții franceze și, nu în ultimul rând, sprijin politic în instituțiile europene. Franța vrea să convingă România pentru cât mai multe contracte cu industria sa de apărare și ca o formulă de compensare a eșecului covertelor (o licitație blocată vreme de patru ani, anulată în cele din urmă).

Legăturile istorice și continentale cu Franța rămân importante pentru România, dar președintele Nicușor Dan și o mare parte a elitei politice autohtone ar prefera să pună toate ouăle strategice în coșul Statelor Unite, observă jurnalista Sabina Fati, corespondent DW. 

Franța, marea favorită la titlul mondial, a fost învinsă în semifinala CM 2026, 0-2 cu Spania.

Fundașul stânga, singura slăbiciune a echipei lui Deschamps la acest turneu, a trimis-o acasă!

De la începutul turneului, Didier Deschamps avea un semn de întrebare:

Cine va fi fundaș stânga? 

Era unica îndoială a selecționerului la startul competiției.

A pendulat între Theo Hernandez și Digne. Ieri, Digne a greșit șocant în propriul careu, eroare exploatată de La Roja.

Era prea târziu când l-a înlocuit Deschamps pe Digne cu Hernandez (72). Nu s-a mai putut schimba nimic.

Citim în Golazo și că echipa antrenată de Luis de la Fuente poate repeta aproape identic ce a realizat La Roja lui Vicente del Bosque în 2010.

Donald Trump i-a luat prin surprindere pe liderii lumii - dar și o parte a administrației sale - anunțând impunerea unei taxe de tranzit de 20% în Strâmtoarea Ormuz. Aceasta, după noi runde de atacuri aeriene împotriva Iranului. Presa internațională analizează consecințele unei asemenea măsuri.

După cum constată Le Figaro, ”pe măsură ce americanii și iranienii își intensifică atacurile reciproce, Statele Unite au încercat, în ultimele zile, să împiedice Republica Islamică să „atace echipajele civile și navele comerciale” în Strâmtoarea Ormuz.

Pentru Newsweek, ”ostilitățile subliniază importanța eliberării complete a Strâmtorii Ormuz, prin care tranzitau o cincime din petrolul și gazele lumii înainte de război.

Platforma de informații Kpler a transmis luni că traversările Strâmtorii Ormuz au scăzut cu aproximativ 52% de la o săptămână la alta, în perioada 10-12 iulie”

Dar anunțul lui Donald Trump „pare să-i ia prin surprindere pe unii membri ai administrației, ai guvernelor străine și ai organizațiilor internaționale”, transmite ABC News, care subliniază că secretarul de stat american Marco Rubio se opune ferm taxelor. El consideră că acestea ar constitui „o încălcare a dreptului internațional”.

Citeste siCe urmărește Iranul cu blocarea Strâmtorii Ormuz. Plus: criza regimului Putin

The Washington Post observă că, luni, ”președintele american afirma că acordul încheiat luna trecută între Statele Unite și Iran pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz și începerea negocierilor privind problema programului nuclear al Teheranului a fost doar „un test”. Trump a respins astfel ceea ce tocmai el descrisese cu câteva săptămâni mai devreme drept un «acord extraordinar» care ar putea deschide calea către un acord de pace mai amplu în Orientul Mijlociu”.

Experții în transport maritim declară pentru BBC că o taxă de 20% ”ar putea dubla costurile printr-un coridor maritim deja mult prea costisitor.

De asemenea, ar contrazice ceea ce secretarul de stat Marco Rubio a afirmat în repetate rânduri că ar reprezenta politica SUA – și anume că nimeni nu ar trebui să perceapă taxe în ape internaționale.

Iranul a exploatat rapid remarca președintelui pentru a sublinia ceea ce consideră a fi dreptul său de a impune o anumită formă de taxare”.

Trump pare să parieze că, ”dacă iranienii vor fi suficient de sancționați, aceasta îi va împinge să se răzgândească și să se întoarcă la masa negocierilor”, transmite Al Jazeera, citând un cercetător senior la Institutul Orientului Mijlociu.

Dar este „un joc de ruletă”, adaugă acesta, avertizând că această abordare ar putea „duce la o escaladare, câtă vreme Iranul a indicat în mod constant că va răspunde presiunilor cu represalii, mai degrabă decât cu concesii”.

Expertul a avertizat, de asemenea, împotriva încadrării disputei privind Strâmtoarea Ormuz ca o problemă de suveranitate: „Nu era o problemă de suveranitate înainte ca SUA și Israelul să atace Iranul”.

Comisia Europeană a publicat raportul referitor la evoluția demografică. Știrile nu sunt cele mai bune. Uniunea Europeană avea la începutul anului trecut un număr record de locuitori, 450,6 milioane și progresul va continua până în anul 2029, atunci când totalul locuitorilor europeni va ajunge la 453,3 milioane.

De aici va începe declinul. Prognoza demografică arată că în anul 2100, Uniunea Europeană va mai avea doar aproximativ 400 de milioane de locuitori, ceea ce va însemna o scădere a populației cu 11%, un ritm care nu a mai fost atins după anul 1970. Experții subliniază că nu este vorba despre o scădere bruscă, ci despre o transformare lentă, dar sigură.

Cauza principală a declinului demografic este clară: rata medie a fertilității a scăzut la nivel european la 1,34 copii pentru o persoană feminină, în timp ce pragul de înlocuire demografică este situat la 2,1. Dar în niciun stat membru rata fertilității nu este egală cu pragul de înlocuire.

Experții găsesc o serie de motive pentru scăderea natalității, cum sunt incertitudinea economică, prețul ridicat al locuințelor sau cariere începute tot mai devreme și prelungite pe un termen tot mai lung.

Cealaltă față a demografiei, pozitivă, este creșterea speranței de viață. Studiul arată că, în urmă cu doi ani, longevitatea era de 81,5 ani și va putea ajunge pentru femei, în anul 2100, la 90 de ani. Dar acest progres evident va costa mult statele în materie de finanțare a sistemului de sănătate și a celui de pensii.

Îmbătrânirea populației va fi evidentă în următoarele decenii. Astfel, ponderea persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani va crește de la un european din cinci în prezent la unul din trei până în anul 2050. De asemenea, raportul dintre pensionari și populația aptă de muncă va urca îngrijorător de la 34% la 60%, până în anul 2100.

Costurile bugetare legate de îmbătrânirea populației vor crește. Ele reprezintă deja în acest moment 24,4% din PIB-ul Uniunii Europene (doar 11% sunt pensiile) și vor crește la 25,6% din PIB până în 2070. La fel, numărul persoanelor care vor avea nevoie de îngrijiri medicale va crește de la 36 la 48 milioane, în următoarele patru decenii.

Există vreo soluție de îmbunătățire a situației? Raportul Comisiei Europene vorbește despre migrație, în anul 2024 au fost 4,2 milioane de sosiri. Dar, migrația poate doar încetini ritmul îmbătrânirii în Europa, dar nu îi poate modifica fundamental traiectoria.

În aceste condiții, analiza arată că în perioada 2025-2050, Uniunea Europeană va pierde în fiecare an 1,2 milioane de persoane din rândul populației active. Soluția este creșterea productivității muncii, eventual prin folosirea inteligenței artificiale și prin valorificarea resurselor umane neexploatate. Totuși, Comisia Europeană nu dorește să fie alarmistă. Viața mai lungă și mai sănătoasă a creat o așa-numită economie a vârstei a treia, iar la nivel european există programe în acest sens.

Uniunea Europeană nu este singurul bloc aflat în această situație. Japonia, Coreea de Sud și, în viitor, China, vor suferi de aceleași evoluții demografice.

Nici România nu face excepție. Datele publicate recent arată acest lucru. Toate problemele demografice ale Europei sunt prezente și în țara noastră. Astfel, România va pierde populație și, de asemenea, populația în vârstă de peste 65 de ani va ajunge la un sfert din total, un procentaj aproximativ egal cu cel de la nivelul Uniunii Europene. România are un indice al îmbătrânirii demografice relevant: în anul 2005, indicele era de 81 de persoane vârstnice la 100 tinere, iar peste două decenii raportul era de 131 de vârstnici la 100 de tineri. Ceea ce ne arată că evoluțiile demografice vor fi o provocare majoră atât pentru România, cât și pentru Uniunea Europeană.

 Preşedintele Emmanuel Macron a prezidat, pentru ultima dată, defilarea tradiţională de 14 iulie. Franţa a onorat Ucraina şi Europa, mai exact statele care formează Coaliţia volutarilor: 35 de state, membre ale acestei alianţe conduse de Franţa şi de Marea Britanie, o coaliţie ce doreşte să garanteze o pace durabilă în Ucraina, odată ce va exista un armistiţiu între Kiev şi Moscova.

Sunt mulțumit spre foarte mulțumit de activitatea parchetelor, mi se pare ca toate trei se misca foarte bine. Intre timp, criza politica devine un risc pentru banii europeni. România riscă să piardă miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență și alte fonduri europene din cauza blocajului. 

Partidele au poziții diferite: Uniunea Creştin-Democrată vrea interdicție pînă la 14 ani, Partidul Social-Democrat acces treptat, iar Uniunea Creştin-Socială bavareză și AfD resping reglementarile.

Jurnal de știri

Zi importantă astăzi pentru Chișinău – la Bruxelles este deschisă o a doua etapă în negocierile pentru aderarea la UE. Intră în discuție grupul de capitole care țin de relațiile externe și politica externă de securitate și apărare. La Bruxelles ziua este numită super-marțea extinderii. Discuțiile au loc într-un context regional de securitate foarte tensionat: războiul în Ucraina și drone rusești în spațiul aerian al Republicii Moldova. Întâmplător sau nu, cel mai recent incident de acest fel a avut loc chiar ieri, în ajunul deschiderii negocierilor de apărare și securitate cu Uniunea Europeană. Discutăm subiectul cu fosta ambasadoare a Uniunii Europene în Muntenegru și a României, în Serbia și în Croația, Oana Cristina Popa, care este în prezent cercetătoare la German Marshall Fund.

- Republica Moldova a participat pentru prima dată la reuniunea Coaliției de Voință. Șefa statului, Maia Sandu, a fost prezentă la eveniment la invitația președintelui Franței, Emmanuel Macron. Discuțiile de la Paris s-au axat pe consolidarea sprijinului pentru Ucraina.

- MAE de la Chișinău a salutat decizia Consiliului Uniunii Europene privind adoptarea pachetului de asistență de 120 milioane euro pentru securitatea R. Moldova. Valeria Vițu vine cu detalii.

- Republica Moldova își formează un nou Guvern. Vasile Tofan, premierul desemnat de Maia Sandu s-a întâlnit cu membrii fostului cabinet, iar săptămâna aceasta ar urma să pregătească programul de guvernare. Între timp, presa de la Moscova se declară profund nemulțumită de noul guvern de la Chișinău. De ce? Ne explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”

- De ce întreprinderile de stat continuă să fie călcâiul lui Ahile al statului și ce sfaturi ale societății civile au ignorat autoritățile, sfaturi care ar fi prevenit criza de imagine prin care trece acum partidul de guvernare din Republica Moldova, care este și principalul promotor al integrării europene? Răspunsuri – de la expertul economic Adrian Lupușor, directorul centrului analitic Expert Grup de la Chișinău, cu care a stat de vorbă Liliana Barbăroșie.

- Grupul port-drapel al Gărzii de Onoare a Armatei Naționale participă astăzi la parada militară organizată la Paris cu prilejul Zilei Naționale a Republicii Franceze.

Președinta Maia Sandu, a declarat că participarea Republicii Moldova, pentru prima dată, la Coaliția de Voință este „un pas firesc”, reiterând că pacea în Ucraina „înseamnă pacea și siguranța” Republicii Moldova. Mesajul a fost transmis după reuniunea formatului internațional de luni de la Paris, la care au participat 37 de state.

Într-o postare publicată după reuniune, Maia Sandu a amintit că, în aceeași zi, Consiliul Uniunii Europene a aprobat alocarea a 120 de milioane de euro pentru R. Moldova în 2026, bani destinați consolidării capacităților de apărare, în special apărării aeriene.

Președinta a făcut referire și la incidentul de luni noaptea, când o dronă rusească încărcată cu 40 de kilograme de exploziv a căzut și a explodat în Republica Moldova.

„Este un incident care ne-a amintit încă o dată de ce sunt necesare investițiile în apărare. Apărarea Republicii Moldova și pacea în regiune sunt două părți ale aceluiași efort: să ne ținem oamenii și țara în siguranță. Le sunt recunoscătoare tuturor statelor care ne sprijină pe acest drum”, a adăugat Maia Sandu.

***

Consiliul Uniunii Europene oferă 120 mln euro pentru securitatea Republicii Moldova. Mai exact, este vorba despre achiziționarea unui sistem de apărare aeriană cu rază medie de acțiune. Măsura a fost adoptată în cadrul Instrumentului european pentru pace. Externele de la Chișinău au salutat decizia Consiliului UE care vine la scurt timp după ce în Republica Moldova s-a prăbușit o nouă dronă rusească.

***

Prim-ministrul interimar Eugeniu Osmochescu este astăzi la Bruxelles, unde participă, seara, la Conferința interguvernamentală Republica Moldova – Uniunea Europeană privind deschiderea negocierilor de aderare pentru Clusterul 6 „Relații externe și politica de apărare și ”. La Bruxelles ziua este numită super-marțea extinderii.

***

Premierul desemnat Vasile Tofan are în aceste zile discuții cu miniștrii din cabinetul de la Chișinău „despre cele mai importante obiective pentru următoarele 12 luni, blocajele existente în domeniu, dar și prioritățile legate de integrarea europeană care trebuie îndeplinite de Chișinău cu viteză maximă”.

Vasile Tofan spune că săptămâna aceasta pregătește programul de guvernare cu care va merge în Parlament pentru a cere votul de încredere, va avea consultări cu asociațiile din diferite domenii, cu societatea civilă și cu grupurile parlamentare.

***

Grupul port-drapel al Gărzii de Onoare a Armatei Naționale participă astăzi la parada militară organizată la Paris cu prilejul Zilei Naționale a Republicii Franceze, marcată pe 14 iulie. Militarii moldoveni vor defila pe bulevardul Champs-Élysées alături de reprezentanți ai forțelor armate franceze și ai altor state partenere.

Potrivit Ministerului Apărării de la Chișinău, este a doua participare a militarilor Armatei Naționale la parada organizată la Paris cu ocazia Zilei Naționale a Republicii Franceze.

PNL îi cere președintelui Nicușor Dan să aibă ”un rol puțin mai imperativ” în negocierile cu partidele pentru formarea unui nou Guvern. Liderul PNL Dâmbovița, Virgil Guran, spune într-un interviu la RFI că altfel, nu va exista un nou Executiv.

Virgil Guran, despre impasul legat de formarea unui nou Guvern: ”Cred că președintele României va trebui să aibă un rol puțin mai imperativ în aceste negocieri, pentru că altfel, nu va fi un Guvern”.

Liberalul îi cere președintelui Nicușor Dan să dea guvernarea PNL-USR-UDMR: ”Așteptăm să vină cu soluția de prim-ministru, în sensul după negocieri să-și dea seama ce este mai bine pentru România și vă spun că pentru România mai bine în momentul de față înseamnă o continuare a guvernării, pentru o perioadă doar, până când ieșim din acest impas, o guvernare formată din PNL, USR și UDMR și să vină să explice foarte clar că va numi un prim-ministru pentru această formulă”.

Despre poziția liderului PSD, Sorin Grindeanu, privind legea salarizării, jalon în PNRR: ”Iresponsabilă, pentru că ei au condus Ministerul aproape patru ani, dacă nu mă înșel și aveau rolul de a veni cu această lege și să intre în transparență și să fie dezbătută cu sindicatele și să se ajungă la o concluzie logică. Deci efectiv, cred că fuge de responsabilitate în momentul de față și cred că lumea s-a cam săturat”.

Dacă există o masă care rezumă tot ce înseamnă vara mediteraneană și cumpărăturile fără plastic și fără să deschidem aragazul – aceea e salata grecească.

Regula ei de aur poate fi simplă, dacă încerci provocarea globală Plastic Free July: ambalajul principal acceptat să fie sticla cu ulei de măsline. 

Roșiile, castraveții, ceapa verde și ardeii grași vin în sacoșa proprie, de la piață. Brânza se poate cumpăra vrac, ambalată în hârtie, iar oregano, busuioc sau alte ierburi găsești proaspete în ghiveci, numai bune de crescut pe mai departe. 

După ce-ai ajuns cu toate acasă, taie-le, pune-le într-un bol și stropește-le cu cât ulei de măsline te lasă inima. În doar zece minute ai o altă masă de vară fără plastic. 

Jurnal de știri