Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

Piața e unul dintre puținele locuri din România unde poți face cumpărăturile pentru o săptămână întreagă și să pleci cu coșul plin și conștiința împăcată, mai ales dacă încerci provocarea Plastic Free July – fără folii, fără polistiren, fără pungi. Asta dacă îți amintești să iei pungile tale de-acasă...

Piața Floreasca și Piața Obor din București, Piața Mihai Viteazu din Cluj, Piața Mare din Sibiu sau piețele agroalimentare de cartier din orice oraș mai mare găzduiesc în weekend producători care vând direct roșii, dovlecei, vinete, ardei copți, ierburi aromate cântărite la gramaj și puse direct în sacoșa ta.

Bonus – în jurul tarabelor cu zarzavaturi găsești de obicei și băcănii cu brânzeturi locale tăiate la bucată, ouă de la găini crescute în curte, miere sau murături în borcane de sticlă, pâine de casă coaptă în vatră, pește proaspăt sau condimente vrac în pungi de hârtie.

După o vizită completă, sunt șanse mari să nu mai ai nevoie de niciun supermarket pentru o săptămână.

Noul Guvern de la Chișinău urmează să fie învestit marți, 21 iulie. Ar însemna că între demisia fostului premier Alexandru Munteanu și învestirea noului cabinet condus de Vasile Tofan ar fi 18 zile. Pe parcursul acestui săptămâni Tofan a avut consultări și miniștri, partide și societatea civilă și a lucrat la programul de guvernare. Candidatul desemnat Vasile Tofan a anunțat zilele trecute că își dorește un Guvern concentrat pe câteva priorități clare, disciplinat în folosirea banilor publici și evaluat în funcție de rezultate.

- Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, liderul de la Cotroceni, Nicușor Dan, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar și alți lideri europeni au participat, miercuri, la Kiev, la summitul Ucraina – Europa de Sud Est. Detalii, de la Valeria Vițu.

- Uniunea Europeană și Marea Britanie acuză Rusia că a coordonat, prin gruparea de hackeri numită Turla, una dintre cele mai ample campanii de spionaj cibernetic desfășurate în ultimii ani împotriva statelor europene. Potrivit autorităților occidentale, gruparea este controlată de FSB-ul ruseasc și a vizat instituții guvernamentale și infrastructură critică din mai multe țări, inclusiv din România. Republica Moldova nu este menționată în lista oficială a statelor afectate. Totuși, în contextul atacurilor cibernetice și al campaniilor hibride atribuite Moscovei în ultimii ani, experții avertizează că și Chișinăul rămâne expus unor astfel de operațiuni. Liliana Barbăroșie discută subiectul cu analistul politic Mihai Isac, senior redactor la publicația Karadeniz Press.

- Flota fantomă a Rusiei angajează marinari inclusiv din Republica Moldova. Flota fantomă transportă marfa în special în India, China, Pakistan, Turcia, iar uneori și Italia, Georgia sau România, scrie într-o investigație publicația The Insider. Despre urmele lăsate de Flota Fantomă a Rusiei în Republica Moldova și România ne vorbește Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- În marja reuniunii la nivel înalt de la Kiev, Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat la Kiev parteneriatul UE–Ucraina pentru producţia comună de drone.

- Ministerul Energiei de la Chișinău anunță că primii 100 de kilometri ai Liniei electrice de tensiune înaltă Vulcănești – Chișinău au fost puși sub tensiune. Rețeaua, numită simbolic Linia Independenței, va permite importuri directe din România, fără a mai folosi infrastructura din Transnistria.

- Compania Energocom a cerut majorarea tarifelor la gaze în Republica Moldova cu aproape 50 la sută, motivându-și solicitarea prin creșterea prețurilor de achiziție din cauza tensiunilor din Orientul Mijlociu.

- Tot mai multe țări aduc în discuție pericolul pe care îl reprezintă rețelele de socializare mai ales pentru copii și adolescenți și se gândesc la modalități de a-i proteja pe tineri. O comisie de experți din Germania propune mai multe măsuri pentru protejarea adolescenților pe rețelele sociale, bazate pe reducerea riscurilor și nu pe interdicții generale, inclusiv limitarea telefoanelor în școli până în clasa a 7-a. Partidele din Germania au poziții diferite, după cum aflăm de la William Totok.

Reuniune la nivel înalt în Ucraina: Liderii din Europa de Sud-Est au semnat Declarația comună pentru pace și extinderea UE. În context, președinta de la Chișinău, Maia Sandu, a declarat că aderarea Republicii Moldova și a Ucrainei la UE este o investiție în securitatea Europei. Maia Sandu a cerut partenerilor occidentali livrarea de sisteme de apărare antiaeriană pentru Ucraina și a pledat pentru aplicarea unor sancțiuni economice mult mai stricte, concepute să reducă drastic veniturile bugetare cu care Moscova își finanțează mașinăria de război.

La evenimentul organizat cu ocazia Zilei Statalității Ucrainei a participat și liderul de la Cotroceni, Nicușor Dan, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și lideri europeni de prim rang, pentru a consolida sprijinul militar, economic și logistic acordat Ucrainei.

În marja summitului de la Kiev, Maia Sandu a discutat cu prim-ministrul Croației, Andrej Plenković, și cu prim-ministrul Sloveniei, Janez Janșa. Subiectul a fost sprijinul pe care cele două state membre UE îl pot acorda Republicii Moldova în procesul de armonizare a legislației naționale cu normele comunitare, dar și pe extinderea cooperării economice bilaterale.

***

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat la Kiev parteneriatul UE–Ucraina pentru producţia comună de drone, printr-un acord pe care l=a semnat cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Acest acord va reuni ingeniozitatea ucraineană şi puterea industrială a Europei”, a subliniat Ursula von der Leyen, fără a dezvălui valoarea financiară a parteneriatului.

Potrivit preşedintei Comisiei Europene, există deja unităţi de producţie sigure şi bine protejate, capabile să contribuie substanţial la creşterea volumelor. „Prin acest acord, mesajul nostru este clar: a sosit momentul să investim în Ucraina, deoarece aceasta înseamnă să investim în Europa şi să investim în securitatea noastră comună”, a argumentat Ursula von der Leyen.

Preşedintele Zelenski a precizat, la rândul său, că Ucraina produce deja aproximativ 10 milioane de drone pe an, inclusiv modele cu rază de acţiune foarte mare. Ţara îşi propune să dubleze această producţie în perioada următoare, consolidându-şi astfel rolul de actor-cheie în industria dronelor.

Publicația de la Chișinău, Ziarul Național, notează că Ucraina a semnat deja mai multe acorduri de cooperare în domeniul dronelor cu state precum Qatar şi Arabia Saudită, în contextul războiului din Orientul Mijlociu. Sunt pregătite şi alte înţelegeri similare, în special cu Germania, Norvegia, Finlanda şi Canada, ceea ce ar putea extinde şi mai mult reţeaua internaţională de parteneriate a Ucrainei în această industrie strategica.

***

Parlamentul de la Chișinău se va întruni marți, 21 iulie, în ședință plenară pentru a examina Programul de activitate al Guvernului și a acorda votul de încredere noului Cabinet de miniștri, inclusiv componenței acestuia.

Fostul premier Alexandru Munteanu și-a dat demisia în mod neașteptat pe 3 iulie. Pe 11 iulie președinta Maia Sandu a desemnat candidatura antreprenorului Vasile Tofan pentru funcția de prim-ministru. Pe parcursul acestui săptămâni Tofan a avut consultări și miniștri, partide și societatea civilă și a lucrat la programul de guvernare. Iar marți, 21 iulie, cabinetul său urmează să fie învestit.

Vasile Tofan a anunțat zilele trecute că își dorește un Guvern concentrat pe câteva priorități clare, disciplinat în folosirea banilor publici și evaluat în funcție de rezultate.

***

Ministerul Energiei de la Chișinău anunță că primii 100 de kilometri ai Liniei Vulcănești – Chișinău au fost puși sub tensiune. Testările continuă pentru a pune în funcțiune întreaga linie construită recent, numită simbolic Linia Independenței. Aceasta va putea fi dată în exploatare după punerea sub tensiune și verificarea tuturor celor trei componente principale: Stația Vulcănești, Linia Electrică Aeriană și Stația Chișinău.

Este prima linie electrică de tensiune înaltă care se finalizează în Republica Moldova după independență, în mai bine de trei decenii. Aceasta va permite importul direct de curentul din România, fără ca electricitatea să mai treacă prin regiunea separatistă Transnistria, cum era traseul construit încă în perioada sovietică.

***

Distribuitorul Energocom a cerut astăzi Agenției Naționale pentru Reglementări în Energetică majorarea tarifelor la gaze cu aproape 50 la sută, de la 14,42 lei la 20,93 lei moldovenșeti pe un metru cub.

Compania motivează cererea prin prețurile mai mari de achiziție pe piețele internaționale, influențate de tensiunile din Orientul Mijlociu.

Jurnal de știri

Sorin Grindeanu ar trebui să-și dea demisia din fruntea PSD, spune la RFI primarul Buzăului, Constantin Toma, membru al formațiunii, o voce critică la adresa conducerii partidului. El consideră că România se îndreaptă spre alegeri anticipate.

Constantin Toma, despre criza politică: ”Situația este aproape imposibilă, ne îndreptăm spre alegeri anticipate (...), care evident, ar scădea din aroganța PSD-ului și a conducerii PSD”.

Despre ieșirea din blocaj: ”Singura soluție ar fi ca domnul președinte să-l numească pe Sorin Grindeanu, să-l desemneze, să îndeplinească a doua condiție, respectiv două nominalizări de prim-ministru și după aia să declanșeze alegerile anticipate, pentru că altfel nu se poate”.

Despre atmosfera din PSD: ”Atmosfera este foarte proastă. Vorbesc zilnic cu câțiva colegi importanți și mai puțin importanți, cu mai puține funcții politice și sunt siderați. Din păcate, le spun și eu, de ce nu ieșiți în față? Păi, nu ai cum să ieși, că până la urmă, aproape în toate partidele este și o dictatură a conducerii, te pui cu partidul, la următoarele alegeri nu vei mai fi pe nici o listă”.

Cresc îngrijorările cu privire la o posibilă acțiune ostilă a Rusiei îndreptată împotriva unui membru NATO de pe flancul estic. La 3 iulie, ziarul britanic The Telegraph dezvăluia că Washingtonul ar fi avertizat guvernul Poloniei cu privire la o posibilă provocare a Moscovei. Dar unde ar putea acționa Rusia? Și, mai ales, cum anume?

În orice caz, problema este luată foarte în serios în capitalele de pe flancul estic.

Miercuri, Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a declarat pentru portalul de informații Polsat News, că Rusia ar putea pregăti o operațiune sub steag fals folosind drone ucrainene.

Potrivit oficialului polonez, liderul de la Kremlin ar putea recurge la astfel de acțiuni „mai ales pentru că este disperat și pierde”.

„Regimuri de acest gen acționează întotdeauna așa”, a accentuat Sikorski.

El a amintit de provocarea Gleiwitz, azi Gliwice, în Polonia. În1939, agenți germani îmbrăcați în soldați polonezi au ocupat un post de radio de pe teritoriul de atunci al Reich-ului. ”Mesajul nostru către Vladimir Putin este acesta: știm ce plănuiți - nu o faceți”, a avertizat oficialul polonez.

Potrivit publicației The New Voice of Ukraine, scenariile posibile ar putea include atacuri cu rachete, atacuri cu drone sau chiar trupe rusești care trec granița.

De partea sa, marele maestru de șah Garry Kasparov, unul dintre oponenții de lungă durată ai lui Vladimir Putin, crede că următoarea mișcare a lui Putin va fi o incursiune în zona baltică.

Kasparov, citat de Politico, a declarat că se așteaptă ca o astfel de acțiune să implice Letonia sau Estonia, cu scopul de a testa cum vor răspunde alți membri ai alianței - și în special Statele Unite.

El a indicat modificările legislative propuse recent de guvernul rus, care facilitează mobilizarea trupelor prin eliminarea examenului medical necesar anterior pentru recrutarea soldaților.

Kasparov vede în aceasta o indicație a faptului că Moscova se pregătește pentru un conflict ulterior, adăugând că toate semnele indică o singură direcție – și anume războiul.

Kasparov a respins argumentul conform căruia Rusia nu are resursele necesare pentru a deschide un alt front. De fapt, spune el, Moscova nu ar trebui să lanseze o invazie la scară largă pentru a submina credibilitatea NATO.

Ar putea în schimb să cucerească un mic oraș de graniță - potențial unul cu o populație vorbitoare de limbă rusă - și să aștepte să vadă cum va reacționa alianța.

Dacă apoi SUA ar eșua în apărarea țării atacate, atunci  Putin își va fi atins atins obiectivul: „NATO nu mai există”, a spus Kasparov.

Preocupările legate de o posibilă acțiune ostilă din partea Rusiei ar trebui să fie luate foarte în serios și la București. România s-a confruntat deja cu provocarea dronei de la Galați. Un episod care, la fel ca și în cazul dronei marine eșuate de la Constanța, a fost urmat de un val de dezinformare.  

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Uniunea Europeană și Ucraina au semnat miercuri un acord pentru a stimula producția de drone. Acordul semnat de Ursula von der Leyen și Volodimir Zelenski își propune să combine baza industrială a UE cu expertiza dovedită a Ucrainei pe câmpul de luptă, spun comentatorii. Presa analizează și  rezultatele reuniunii de la Paris a Coaliției Voluntarilor.

După cum explică Euronews, ”dronele s-au dovedit esențiale în a ajuta Kievul să compenseze deficitul de personal și să efectueze atacuri la distanță împotriva rafinăriilor de petrol rusești, provocând o criză a combustibilului.

Una dintre inovațiile majore este capacitatea de a fabrica și depozita drone în întreaga UE, mai degrabă decât în ​​Ucraina, pentru a le proteja de atacurile rusești.

Rămâne de văzut cum va reacționa Moscova, ale cărei acțiuni împotriva țărilor UE devin din ce în ce mai provocatoare”.

Citeste siDeclarația comună a summitului Ucraina – Europa de Sud-Est: Nu poate exista o pace durabilă, securitate în Europa fără o Ucraină suverană și independentă

Dar de ce Europa pariază brusc pe drone? CNBC caută răspunsul: 

Evoluțiile reflectă o schimbare mai amplă în planificarea militară. Expertul citat de rețeaua amaricană de televiziune spune că „apărarea viitorului se îndreaptă către un câmp de luptă stratificat, unde, de exemplu, un tanc nu va trage pur și simplu obuze; va lansa și drone, va primi date de țintire în timp real de la sateliți și va partaja informații pe câmpul de luptă operând ca parte a unei forțe conectate în rețea”.

Citeste siNicuşor Dan, de la Kiev: Reafirm sprijinul ferm al României pentru frontierele recunoscute pe plan internaţional ale Ucrainei

Comentând rezultatele întâlnirii de la Paris, Corriere della Sera consideră că Macron a transmis un mesaj clar: 

„Ziua Bastiliei din acest an a luat o altă întorsătură. De data aceasta, Emmanuel Macron a vrut să-i dea o notă mai europeană ca niciodată. Prin urmare, parada militară a fost deschisă de un mic contingent de 25 de soldați ucraineni, care au fost întâmpinați de mulțime cu aplauze prelungite. Aceștia făceau parte dintr-o formațiune de aproximativ 500 de soldați din țări europene – inclusiv Italia – precum și din alte națiuni care împărtășesc valorile occidentale, cum ar fi Canada. Toți fac parte din Coaliția Voluntarilor.

Această demonstrație de forță și unitate a avut scopul de a insufla încredere cetățenilor europeni – și poate și de a-l irita pe președintele rus Vladimir Putin.”

Citeste siMaia Sandu, la Kiev, de Ziua Statalității Ucrainei: Bombele nu pot transforma demnitatea în supunere. Vă mulțumim că ne reamintiți ce înseamnă să lupți pentru libertate

Ziarul Belgian Le Soir constată că

„oricât de nepopular ar fi Macron în Franța, nimeni nu poate nega că, timp de aproape un deceniu, a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a construi o Europă mai puternică într-o lume dominată de noi imperii. ...

Cel mai rău lucru, însă, ar fi ca munca depusă de Macron pentru Europa să se încheie brusc în zece luni - când își va primi succesorul la Palatul Élysée.

Ce tragedie ar fi dacă acel succesor ar fi Marine Le Pen. Chiar politiciana care vrea acum să ne facă să uităm că a beneficiat de un împrumut rusesc în 2014 și a solicitat sprijinul lui Putin la Moscova, în 2017.”

Cât de mulțumiți sunt liderii PSD din țară de strategia lui Grindeanu. „Am complicat situația și nu mai știm să ieșim din ea” (Cotidianul) - EXCLUSIV | O firmă de armament deținută de o bistrițeancă de 75 de ani și un colonel din Poliție a avut în 2024 un profit de șase ori mai mare decât compania de stat Romarm / Ce firme private fac afaceri de succes cu armament, cu ajutorul celor de stat (G4Media)

Dacă ar fi existat o instituție de cercetare a activității magistraților cu adevărat independentă și profesionistă, nu cum e actuala Inspecție Judiciară, condusă de Roxana Petcu, procurorii DIICOT nu ar mai fi făcut glume pe rețelele sociale, ci ar fi fost cercetați pentru dezastrul de la Dumbrava, acolo unde au derulat, cel mai probabil, o operațiune instrumentată politic.

“Azi suntem și la Casa de Pensii! Scuze că nu am anunțat înainte!”, au postat reprezentanții DIICOT pe pagina oficială de Facebook a instituției.

Aluzia procurorilor AntiMafia se referă la faptul că au fost acuzați atât de Guvern, cât și de o parte a opiniei publice că nu au anunțat ce urmează să facă la Dumbrava, acolo unde au strămutat fără nicio bază legală, medicală sau umanitară 400 de persoane vulnerabile, chipurile, pentru a opri o infracțiune în derulare.

Astfel, astăzi, în loc să avem explicații oficiale de la Codrin Horațiu Miron, procuror-șef DIICOT, și Alex Florența, procuror-șef adjunct al aceluiași parchet, fost procuror general, pentru ce a fost nevoie de spectacolul de la Dumbrava și de ce procurorii din acest dosar au pierdut două procese consecutive împotriva celor pe care i-au pus sub acuzare, avem un rânjet superior adresat întregii națiuni printr-o postare aiurea pe Facebook.

Jurnalistul SpotMedia Emilian Isăilă scrie că doar președintelui i se pare că parchetele se mișcă bine, în timp ce încrederea opiniei publice în sistemul de justiție e tot mai mică, s-a ajuns în punctul în care se manifestă și o criză de autoritate, pe lângă cea politică.

Își poate imagina cineva că DIICOT sau orice alt parchet ori procuror și-ar fi permis să facă glume pe rețelele sociale în mandatul lui Traian Băsescu sau al lui Klaus Iohannis?

Senzația tot mai pronunțată, greu de înlăturat, e că Nicușor Dan a devenit un fel de ostatic al lui Alex Florența și al lui Marius Voineag, foști procurori-șefi, actuali adjuncți, în urma negocierilor politice care au avut loc între președinte și PSD, în procesul de numire atât de controversat al procurorilor.

Din păcate, acesta e un alt semn că actualul președinte s-a izolat la Palatul Cotroceni. Autoritatea și popularitatea sa s-au năruit în urma unei serii halucinante de decizii greșite despre care s-a tot scris, iar acum se confruntă cu consecințele inabilității sale.

Guvern plin nu avem, Parlamentul este în vacanță, iar sindicaliștii anunță proteste masive în următoarea perioadă. Toate se întâmplă pe fondul unui scandal politic fără sfârșit, alimentat zilnic de replici care mai de care mai ascuțite dintr-o parte și alta. În ultimele zile, PSD pare să-și intensifice atacul. Nu este pentru prima dată când Sorin Grindeanu critică USR sau pe Ilie Bolojan, dar în ultimele zile pare că o face mai apăsat.

Cotidianul a stat de vorbă cu mai mulți lideri PSD din teritoriu pentru a vedea cum se vede din perspectiva lor strategia lui Sorin Grindeanu, dar și modul în care acesta a reprezentat partidul până acum.

„Sorin Grindeanu joacă exact cum ar trebui să joace un adevărat lider de partid. Nu poți să stai cu capul plecat la comanda premierului”.

Una dintre cele mai de succes companii private în domeniul fabricării și vânzării de armament și muniție din România este o firmă din Bistrița Năsăud, care are ca acționari o femeie născută în 1951 și un fost colonel din Poliția Română. Compania (Compania de stat se ocupă cu același lucru – vânzarea de armament, și are 15 firme în subordine de la care ar putea vinde producția.

Și nu e singurul caz.

În clasamentul firmelor care produc armament și muniții și-au făcut loc, de la începutul conflictului din Ucraina, tot mai multe firme private, care fac afaceri și cu companiile de stat. Mai exact, cumpără producția de la fabricile din subordinea Romarm și o revând la export.

România a exportat în 2025 arme și muniții în Ucraina în valoare de 360 de milioane de euro, conform Eurostat. Cuantumul este aproape la jumătate față de 2024, când totalul exporturilor spre țara aflată în război cu Rusia a fost de 661 de milioane de euro.

G4Media a analizat datele financiare ale principalelor companii din România care au ca obiect de activitate fabricarea armamentului și muniției și comercializarea acestora.

Românii au devenit una dintre cele mai importante comunități din Marea Britanie, iar româna este cea de-a doua limbă străină vorbită în Anglia și Scoția. Sunt 472.000 de vorbitori de limbă română, iar 159.000 doar în zona Londrei. Românii contribuie anual cu câteva miliarde de lire sterline la economia britanică. În ultimul deceniu, circa 100.000 de români au primit cetățenia Regatului Unit.

Libertatea i-a intervievat pe doi dintre membrii echipei care a elaborat raportul. Alina Dolea este profesor și cercetător la Universitatea Bournemouth și coordonatoarea proiectului ACORD, cu privire la contribuția comunității românești la economia și societatea britanică. Bogdan Cronț, membru ACORD, este un fost jurnalist ieșean care a emigrat în UK și este activ pe piața muncii din Marea Britanie de aproape 15 ani. 

Dacă 100.000 de români ar pleca brusc din Marea Britanie, impactul s-ar resimți imediat în economia britanică: în construcții, sănătate, logistică, servicii publice, comerț local și în contribuții fiscale. Pentru că românii au devenit o componentă esenţială a economiei britanice. În plus, consecinţele se vor resimţi şi în România, pentru că românii din Marea Britanie sunt în topul celor care trimit bani în ţară, susţin şi dezvoltă economia românească. Mai ales la nivel local (construcţii sau renovări de locuințe, turism, deschiderea unor afaceri, investiţii sau consum). Problema apare dacă aceşti 100.000 ar decide să revină într-un termen scurt în România, pentru că nu există o infrastructură de reîntoarcere care să asigure suport şi sprijin celor care au fost plecaţi pentru o decadă, două sau mai mult.

Argentina este a doua finalistă a Campionatului Mondial 2026, după o revenire spectaculoasă în fața Angliei, scor 2-1. Sud-americanii au fost conduși până în minutul 84, însă au întors rezultatul și vor juca duminică, în ultimul act, împotriva Spaniei. În finala mică, programată sâmbătă, se vor întâlni Franța și Anglia.

Argentina a demonstrat încă o dată de ce este una dintre cele mai puternice naționale din istoria fotbalului. În semifinala Campionatului Mondial, disputată ieri seară, la Atlanta, împotriva Angliei, sud-americanii au reușit o revenire spectaculoasă, transformând un dezavantaj de un gol într-o victorie cu 2-1, care i-a trimis în marea finală. A fost un meci în care experiența, calmul și forța mentală au făcut diferența, iar echipa lui Lionel Scaloni a arătat că marile campioane nu renunță niciodată, indiferent de dificultățile întâlnite pe teren.

Confruntarea dintre Argentina și Anglia a avut, ca de fiecare dată, o încărcătură aparte. Nimeni nu a uitat celebrul gol al lui Diego Maradona de la Cupa Mondială din 1986, rămas în istorie sub numele de „Mâna lui Dumnezeu”. Rivalitatea istorică dintre cele două națiuni a adăugat un plus de tensiune unui duel care avea oricum o miză uriașă: calificarea în ultimul act al turneului final, acolo unde Argentina ajunge pentru a șaptea oară în istoria Cupei Mondiale. În fața unui stadion dominat de suporterii sud-americani și a milioane de telespectatori din întreaga lume, cele două formații au oferit un spectacol total, marcat de intensitate, dueluri fizice și momente de mare calitate tehnică.

Argentina a controlat mai mult posesia și a încercat să își impună stilul bazat pe pase scurte și mobilitate, în timp ce Anglia a mizat pe organizarea defensivă și pe contraatacuri rapide. Niciuna dintre echipe nu a reușit însă să spargă echilibrul înainte de pauză, fără ca vreuna să își creeze o ocazie importantă de gol.

După reluarea jocului, englezii au lovit primii. Anthony Gordon, jucător recent transferat la Barcelona pentru 80 de milioane de euro, a finalizat impecabil o acțiune rapidă și a deschis scorul, provocând explozia de bucurie a suporterilor britanici. În acel moment, Anglia părea să dețină controlul emoțional al partidei, iar Argentina se afla într-o situație cu adevărat complicată. Nu era însă pentru prima dată când sud-americanii se aflau într-o astfel de postură la acest turneu final.

Adevărata valoare a unei campioane se vede atunci când este pusă la încercare. În loc să intre în panică, argentinienii au continuat să joace cu răbdare și încredere. Nu au abandonat principiile care i-au adus până în semifinale și au început să preseze tot mai sus, obligând defensiva engleză să facă față unui asediu continuu.

În centrul acestei reveniri s-a aflat, ca de obicei, Lionel Messi. Chiar și la 39 de ani, căpitanul Argentinei a demonstrat că poate fi decisiv chiar și fără să caute neapărat finalizarea. Messi a dirijat jocul, a atras adversari și a creat spații pentru colegii săi. Fiecare atingere a balonului transmitea calm și încredere unei echipe care refuza să accepte eliminarea.

După ce bravul Jordan Pickford a intervenit salvator în două rânduri, iar bara i-a salvat pe englezi, presiunea constantă a Argentinei a dat, în cele din urmă, roade în minutul 85. Enzo Fernández a restabilit egalitatea printr-o execuție excelentă, recompensând superioritatea teritorială a sud-americanilor. Golul a schimbat complet dinamica partidei. Moralul englezilor a fost zdruncinat, în timp ce Argentina a simțit că poate da lovitura decisivă, așa cum s-a întâmplat și în meciul eliminatoriu cu Egiptul.

În minutele de prelungire, Argentina a lansat un nou atac, iar Lionel Messi a găsit din nou soluția perfectă. Centrarea sa inspirată l-a găsit pe Lautaro Martínez, căpitanul lui Cristi Chivu la Internazionale Milano, în poziția ideală, iar atacantul, intrat pe parcursul reprizei secunde, nu a iertat. Golul victoriei a declanșat o explozie de bucurie în tabăra argentiniană și a confirmat încă o dată spiritul extraordinar al acestei generații.

Succesul Argentinei nu a fost nici de această dată întâmplător. A fost rezultatul unei mentalități construite în ani de performanță. Campioana mondială nu s-a bazat doar pe talentul individual, ci și pe o disciplină tactică impresionantă și pe o solidaritate care s-a văzut în fiecare duel. Fiecare jucător a dat totul, refuzând să accepte înfrângerea și luptând până la ultimul fluier.

Dincolo de calificarea în finală, succesul împotriva Angliei transmite un mesaj puternic Spaniei, echipa pe care sud-americanii o vor întâlni în marea finală de la New York. Argentina nu este doar o echipă talentată, ci una care știe să sufere, să reziste presiunii și să găsească resurse chiar și atunci când pare în dificultate. Tocmai această combinație dintre valoare tehnică și forță mentală transformă o selecționată bună într-o mare campioană.

După ce a condus și s-a aflat la doar câteva minute de calificare, echipa lui Thomas Tuchel s-a retras nepermis după deschiderea scorului, cedând sub presiunea unui adversar care a crezut până la capăt în șansa sa. Este o lecție despre cât de greu este să închizi un meci împotriva unei formații cu experiența și calitatea Argentinei.

Englezii mai au șansa de a cuceri medaliile de bronz dacă vor reuși să își revină după dezamăgirea trăită ieri seară. În finala mică vor întâlni însă Franța, o altă echipă rănită după eșecul din semifinala cu Spania.

Urmează un weekend cu două finale, meciuri care vor stabili podiumul Campionatului Mondial 2026.